Daily Archives: 16 noiembrie 2013

Scopul este numai unul

Întrebare: Grupurile noastre în Israel sunt implicate în diseminare. Ele au nevoie de ajutorul prietenilor din lumea întreagă.

Răspuns: Înainte de toate, prietenii noştri din Israel au nevoie de ajutorul Creatorului. El îi va biciui, îi va scutura, îi va lovi cu piciorul dintr-o parte în alta, va face totul pentru a agita toate prostiile, ego-ul, toate obrăzniciile cum s-ar spune:”Noi, noi, noi!”, astfel că, într-o stare de epuizare totală, ei vor striga spre El, aşa cum este spus (Exodul 02:23) “Şi copiii lui Israel gemeau datorită muncii”.

Prin urmare, trebuie să ţinem pe toată lumea şi să facem tot ce putem. Dar, în acelaşi timp, nu uitaţi că, Creatorul a făcut totul şi depindem numai de El, ceea ce este important!  La urma urmei, în toate acţiunile, noi dorim să-I aducem Lui rezultatul dorit. În toate cazurile, este imposibil să urmărim victorii şi realizări fizice. Obiectivul nu poate fi decât acesta: mai multă adeziune cu Creatorul şi o mai mare dependenţă de El.

Dacă am realiza deja acest lucru, atunci nu am avea nevoie de nimic! Ceea ce se întâmplă pe plan fizic nu are importanţă. Totul va fi bine. Singurul lucru care depinde de noi este să cerem, fără încetare, ca El să nu ne abandoneze şi să ne menţină în cadru, în adeziune cu El. El ne va da intenţia de a face totul, pentru a-I aduce Lui mulţumire, la fel cum ne împlineşte El, ca în metafora cu oaspetele şi gazda. Asta e tot.

Eu sunt foarte fericit, sunt extrem de bucuros de ceea ce se întâmplă acum. De ce avem nevoie pentru a fi speriaţi şi a ne teme de moarte, într-o stare completă de spargere, internă şi externă ? Dacă El ar putea adăuga, atunci ar fi chiar mai bine. Fără asta, nu am putea să părăsim exilul egiptean (ego-ul). Prin urmare, nu este necesar să simţim regret pentru nimeni. Dimpotrivă, ar trebui să ne bucurăm cu ei şi doar să-i întărim pe ei şi pe noi, cu gândul că, Creatorul a făcut totul pentru că, prin calea suferinţei, prin intermediul acestor condiţii complicate, ne vom ridica deasupra lor şi ne vom conecta la El.

Graţie acestor condiţii pe care El le-a creat pentru noi, pentru ca noi să ne gândim la El, desigur, în mod egoist, în acelaşi timp, tremurând şi temându-ne pentru noi înşine, dar, cu asta, cel puţin gândindu-ne, vom fi în măsură să atingem stările acestor acţiuni de dăruire faţă de El.

Toată munca noastră interioară trebuie să fie îndreptată spre conexiunea la El. Să facem ceea ce este necesar în exterior şi în interior să fim împreună, în adeziune între noi şi cu Creatorul.

Din Congresul “Zorii unei noi lumi”, Bulgaria, a doua zi, 02.11.2013, Lecţia 3

Un drum lung până la primul nivel spiritual

Întrebare: Aţi spus de multe ori că, invidia, ura şi onoarea prietenilor ajută grupul să avanseze spre unitate.

Răspuns: Dacă prietenii într-un grup aspiră la unitate şi încep să simtă tot felul de tulburări între ei, invidie, ură şi respingere, trebuie să înţeleagă că le este dat de Creator în mod intenţionat, pentru a adăuga forţe suplimentare, o dorinţă pentru unitate, de care ei au nevoie pentru a exista pe primul nivel.

Prin urmare, de fiecare dată când avansăm, primim mereu tulburări, deoarece capacitatea noastră nu este suficientă pentru a ne ridica. Mă ridic puţin, dar nu este suficient şi sunt răsturnat. Din nou, mă ridic un pic şi sunt aruncat în jos, dar, după aceea, toate aceste mici perturbaţii se conectează.

Nu putem atinge primul nivel dintr-un salt. Să presupunem că eu sunt la nivelul zero şi că trebuie să urc la primul nivel, cum pot face asta ? Creatorul a spart acest nivel într-o multitudine de stări unde voi urca şi coborî, voi urca şi coborî.â

Nu pot să depăşesc un anumit nivel şi mă ridic, dar nu în mod semnificativ. Dar, după aceea, o conexiune este stabilită prin suma tuturor stărilor mele anterioare care sunt necesare pentru a urca la primul nivel. Deci, unei persoane i se pare că se întâmplă acelaşi lucru tot timpul, aceasta poate să fie chiar mai rău decât înainte, dar, de fapt, totul se conectează într-o singură sumă. Cum este spus:”ban după ban se acumulează într-o sumă mare” până ce toate monedele sunt reunite într-o singură comoară, care este descoperită dintr-o dată.

Prin urmare, răbdarea este lucrul cel mai important pe drum. Şi, cineva a cărui aroganţă vorbeşte din gât este lăsat cu propriile sale interese, nimic nu i se va întâmpla. Lucrul principal este să se adapteze cu răbdare. Fiecare stare prin care trecem, fiecare congres, lecţie, atelier, de fiecare dată când diseminăm şi aşa mai departe, totul este reunit. Aceste activităţi nu dispar, ele sunt introduse în “registrul” vostru, care stabileşte cât a rămas până la primul nivel.

Şi, după ce acest lucru este realizat, totul devine clar şi continuaţi cu ochii deschişi. Dar, primul nivel este cel mai dificil, de aceea este numit “exodul din Egipt”. Restul nivelurilor nu sunt simple, dar noi le traversăm cu inteligenţă, conştiinţă, cu mişcare reală. Acum, acest nivel este complet închis pentru noi.

Din Congresul “Zorii unei lumi noi”, a doua zi, 02.11.2013, Lecţia 4

Secretul dorinţei

Baal HaSulam, Shamati 3, “cu privire la realizarea spirituală”: Pentru ca noi să putem realiza ceea ce El a vrut să realizăm şi să o înţelegem ca “dorinţa Sa de a face bine creaţiilor Sale” El a creat şi ne-a dat aceste simţuri şi aceste simţuri ating impresiile lor de Lumina Superioară…

Ca rezultat, am primit mult discerământ…

În cele din urmă, vom realiza ceea ce ne-a fost dat. De ce totul este aranjat, în mod specific, astfel ? Este necunoscut pentru noi. Creatorul a creat ceva care este numit “o dorinţă de plăcere”, aceasta primeşte un fel de “satisfacţie” şi este stimulată emoţional prin ceea ce bucură şi reacţia acestei dorinţe pe care Creatorul a creat-o este că vorbim despre asta. Este întreaga noastră viaţă. Aceasta suntem noi.

Adevărata esenţă a acestei dorinţe este necunoscută. Ce a creat, mai exact, Creatorul ca “ceva din nimic” ? Care este esenţa sa ? De ce trezeşte un soi de reacţie, o emoţie, o stimulare, de fiecare dată cînd are nevoie de o satisfacţie ? Nu avem răspunsuri. Vorbim numai despre observaţiile pe care le percepem deja, dar nu suntem pregătiţi să le comparăm cu “din nimic”. Şi, cine ştie ce se va întâmpla în viitor ? Acolo, în adâncurile inaccesibile se găseşte esenţa lucrurilor care au venit ca ceva din ceva şi ceva din nimic. Ceva din ceva este realizarea şi ceva din nimic este lipsa.

Noi discernem tot soiul de fenomene în mijlocul dorinţei noastre de primire. Şi aici, Cabala, care studiază şi analizează dorinţa de primire, “substanţa creaţiei” şi stimularea dorinţei de a primi numită “satisfacţie” vine să ne ajute.

Satisfacţia poate fi pozitivă sau negativă: de la satisfacţia pozitivă dorinţa are plăcere, de la satisfacţia negativă sau de la o lipsă a satisfacţiei, dorinţa suferă. Acesta este modul în care reacţia sa este stabilită. Aceste lucruri sunt individuale, ele aparţin acestei dorinţe, în timp ce alte dorinţe simt şi se stabilesc în alt mod. Toate măsurătorile şi definiţiile sunt stabilite doar în funcţie de modul în care sunt descoperite fenomenele particulare.

În mod similar, nu ştim ce constituie dorinţa de primire în sine. Cunoaştem doar emoţia pe care o resimţim cu ea. Numim această emoţie “viaţă”, “energie vitală”. Şi, dorinţa în sine, rămâne un secret. Ceea ce dorinţa vrea este un lucru şi ceea ce dorinţa este cu adevărat, este un alt lucru.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 13.11.2013, Shamati 3, “Referitor la realizarea spirituală”

Căldura sufletului şi aspiraţia spirituală

Întrebare: Atunci când conducem atelierele integrale, oamenii care participă la ele ajung la o stare de spirit specială. Care este diferenţa dintre o stare reconfortantă şi o stare spirituală?

Răspuns: Starea reconfortantă este starea în care o persoană caută să simtă pe ceilalţi mai aproape de ea. Această stare se poate produce nu doar între prietenii dintr-un grup, dar între străinii care s-au adunat într-o companie şi care ajung la o înţelegere sinceră, se apropie unii de alţii, fără să urmărească vreun scop spiritual.

Starea spirituală este atunci când scopul vostru este de a vă ridica deasupra egoismului, de a vă uni cu toţi ceilalţi într-un întreg şi dorinţa de a simţi Creatorul în el.

Întrebare: Noi încercăm, cu adevărat, să ne apropiem de obiectivul de a încânta Creatorul în cadrul atelierelor şi astfel simţim un sentiment de căldură. Poate fi numită o stare reconfortantă ?

Răspuns: Desigur, este posibil. Numai că, nu este spirituală. Starea spirituală este scopul suprem la care aspirăm. Nu pot să exprim acest sentiment în cuvinte, dar se va simţi ca ceva comun, ca şi cum aş dispărea în ceilalţi. Nu exist, aparent sunt detaşat de mine şi sunt în interiorul prietenilor mei. În plus, acest “eu” nu-mi seamănă, dar este o nouă substanţă spirituală apărută, care este adevăratul meu “eu”.

Din Congresul “Zorii unei noi lumi”, Bulgaria, ziua 2, Lecţia 4, 02.11.2013

A vedea un înger

Întrebări: Noi studiem că îngerii sunt forţe. Când începe să-i simtă, cu adevărat, o persoană în ea?

Răspuns: În lumea corporală, noi simţim diferite forţe legate de natura mineral, vegetal, animal şi vorbitor. Ele sunt legate de gravitaţie, de fenomene climaterice şi la lumea care ne înconjoară.

Ele participă la viaţa umană prin influenţele pozitive sau negative conţinute în ele. Aceste forţe sunt numite îngeri. Prin urmare, atunci când citim că trei “oameni” au venit spre Avraam, Rafael, Mihail şi Gabriel înseamnă că el distinge aceste forţe în interior. Îngerii sunt forţele sufletului nostru şi nu cineva în exterior. Unele din aceste forţe apar, altele dispar şi influenţa lor se schimbă constant.

Într-adevăr, nu există altceva cu excepţia îngerilor la diferite niveluri de dorinţă. O persoană îi percepe şi clasifică, cu cine dintre ei poate avansa şi cu cine nu poate. Acelaşi fenomen este observat în lumea noastră. Doar aici, noi recunoaştem formele exterioare ale forţelor: vânt, ploaie, sunet, oameni, animale, senzaţii interne, care sunt îngeri.

Un cabalist în lumea noastră nu se uită la partea exterioară a fenomenelor. El vede prin ele ceea ce Creatorul vrea să-i arate şi să-l influenţeze. Prin urmare, el se concentrează pe esenţa interioară a evenimentului şi semnificaţia sa. La urma urmei, prin aceste efecte, Creatorul vă vorbeşte. Ce vrea El să spună?

El vrea ca noi să unim influenţele tuturor nivelurilor mineral, vegetal ,animal şi vorbitor şi să le aducă în inima noastră pentru ca noi să Îl simţim pe El în spatele lor. Apoi, ele nu vor mai fi un obstacol care ascund Creatorul

Din “Porţiunea săptămânală din Tora”, 22.10.2010

Reîncărcaţi-vă în câmpul Creatorului

Întrebare: Aţi spus că, în timpul unui atelier, forţa Creatorului lucrează asupra unei persoane. Ce înseamnă acest lucru?

Răspuns: Atunci când ne conectăm, cu siguranţă Creatorul se dezvăluie conform legii echivalenţei de formă. Această forţă, Creatorul, există în jurul nostru ca un câmp. Atunci când vom crea o asemănare cu El în dorinţele noastre egoiste şi apoi le anulăm, încercând să facem eforturi pentru a ne conecta deasupra ego-ului nostru, atunci, în funcţie de eforturile noastre, acest câmp ne este dezvăluit. Ca şi cum ar fi indus în noi.

Este o lege a fizicii, fără nimic mistic. Tensiunea noastră în relaţia reciprocă începe să se dezvăluie în funcţie de potenţialul în domeniu, cu alte cuvinte, această mişcare spre celălalt provoacă inducerea sa în noi. De exemplu, dacă luăm o bucată de sârmă şi o deplasăm într-un câmp magnetic, se va încărca cu un curent electric. Aici, este acelaşi lucru, dacă începem să ne mişcăm în câmpul Creatorului, (în câmpul iubirii şi dăruirii), spre dăruire reciprocă şi iubire între noi, în măsura în care ne depăşim ego-ul, forţa acestui câmp se va induce în noi.

Întrebare: Dacă simt bucurie în timpul atelierului, asta înseamnă că îl simt pe Creator?

Răspuns: Nu! De fapt, este un sentiment preliminar a unei conexiuni plăcute. Nu este Creatorul, nu este o stare deasupra ego-ului.

Întrebare: Deci, cum putem descoperi Creatorul în centrul cercului?

Răspuns: Încercaţi să vă uniţi pentru a deveni o singură picătură; tu devine “noi” şi apoi, Creatorul se dezvăluie. Dar, în ciuda acestora, voi nu reuşiţi, deoarece o persoană este incapabilă să facă ceva prin ea însăşi. Noi nu putem să realizăm că nu stă în puterea noastră să ne apropiem şi să ne conectăm prin noi înşine. Numai când vom ajunge la o disperare completă ne este dezvăluit, în cele din urmă, cum să ne întoarcem spre Creator, cum să strigăm, să cerem şi El ne va răspunde imediat.

Din congresul “Zorii unei lumi noi”, Bulgaria, a doua zi, 02.11.2013, Lecţia 4

Când voi vedea lumea ca fiind bună ?

Întrebare: De ce proprietatea de a dărui este ascunsă?

Răspuns: Proprietatea de a dărui se dezvăluie în raport cu dorinţa mea egoistă! Dacă atributul de dăruire se dezvăluie prin sine, voi începe, fără îndoială, să-l doresc. Dar, de ce nu îl doresc? Nu îl doresc, deoarece există opoziţie între dorinţa de a dărui şi dorinţa mea de a primi, în interesul satisfacţiei mele. Dacă aş putea vedea lumea doar prin prisma dăruirii, mi s-ar părea bună şi ar fi plină de bunătate şi nu ar putea fi mai bună! Ar fi paradisul, proprietatea Bina! Dar, dacă privesc prin dorinţele mele egoiste care mă domină, nu pot să fiu de acord cu o astfel de evaluare.

Deci, în final, când voi fi de acord? Dacă, cu forţa pe care o primesc de la grup, măresc importanţa dăruirii asupra primirii egoiste, primesc liberul arbitru. Dar, nu pot dobândi asta decât prin credinţa deasupra raţiunii, ceea ce înseamnă a plasa părerea grupului, deasupra părerii mele.

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala, 22.10.2010

Marea lege a universului

Într-un mod poetic, prietenos, în forma unei naraţiuni, cabaliştii ne vorbesc despre lumea spirituală. Dar, această istorie este bazată pe cunoştinţele lor privind natura superioară, care este completă şi eternă. Şi, legea sa principală, este legea conexiunii între Creator şi creatură: legea garanţiei reciproce.

Ea nu vorbeşte despre Creator, cum El este bun şi face bine, dar, ea afirmă că nu există nimeni în afară de El. Nu este vorba despre atitudinea Lui faţă de fiinţele create şi conexiunea dintre El şi creaturi. Această lege se exprimă ca legea adeziunii, de unde provin toate relaţiile dintre fiinţele create, care se manifestă sub o formă puternică, foarte strictă, de garanţie mutuală. Această mare lege care vorbeşte despre toate relaţiile din sistemul sufletelor, special conceput de Creator, ni se relevă puţin câte puţin, asemănător modului în care adulţii dezvăluie lumea copiilor, pas cu pas, tratându-I cu bunătate şi atenţie, până ce copiii încep să trăiască independent.

Natura acţionează astfel, Creatorul, tratând fiecare persoană şi întreaga omenire, deoarece, conform programului naturii, noi trebuie “să creştem” şi să realizăm această lege de garanţie reciprocă în noi înşine. Realizarea legii se dezvoltă în etape, în sens invers: întâi într-un grup, mai intern, apoi se propagă în profunzime şi în lăţime, până ce, legea garanţiei reciproce  începe să guverneze întreaga realitate. Asta va deveni ceea ce noi numim finalul corecţiei (Gmar Tikkun).

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala, 15.10.2010, “Arvut (garanţia reciprocă)”

Găsiţi locul vostru în gândul creaţiei

Existăm într-un gând, gândul creaţiei şi facem parte dintr-un mare program care umple tot spaţiul şi intervine în întreaga realitate, superioară şi inferioară.

Realizarea acestui program, a găsi locul vostru în această lume şi capacitatea de a-l realiza independent, nu prin forţă ci, în loc de a fi o mică roată dinţată, să fiţi o parte ce participă în mod activ cu intenţie, realizare, acord, egalitate şi măreţie, acesta poate deveni scopul vieţii pentru fiecare dintre noi.

Atunci când ne conectăm la acest flux şi ne alăturăm fluxului comun al acestui program, care are un foarte mare număr de parametri, experimentăm eternitatea şi perfecţiunea, deoarece acest program este etern pentru toate lumile şi pentru toate realităţile şi conectează toate părţile creaţiei şi toate lumile la un loc. Noi simţim armonia cu care toate părţile acestui program sunt guvernate şi, în acelaşi timp, guvernează. Simţim începutul şi sfârşitul creaţiei, de la început, procesul de dezvoltare şi realizarea sa sunt interconectate şi corespund minunat şi fiecare are libertate de alegere şi dreptul de a pune acest sistem în acţiune, de la început până la sfârşit, în mod independent.

Şi, cel mai surprinzător, este revelarea sistemului integral enorm, comun, care îndeplineşte toate acţiunile, de la început la final, fără să interfereze cu capacitatea noastră de a pune în acţiune şi de a fi stăpâni. Şi, atunci când omul se ridică la nivelul gândului creaţiei, el se conectează la Creator şi devine partenerul său: aceasta este ceea ce înseamnă a se uni cu Creatorul. Noi ne unim cu Creatorul în gândul creaţiei. Este scris: Cei drepţi sunt partenerii Creatorului, El creează şi distruge lumi, în timp ce ei corectează creatura.

Din “Cabala pentru începători”, kab.tv, 21.10.2010