Există două etape în dezvoltarea umană: superioară şi inferioară. În plus, noi (WE) reprezentăm partea superioară, deoarece avem punctul din inimă (•). Ne pasă de dezvoltare, simţim şi înţelegem importanţa sa, ne facem griji, nu suntem indiferenţi, avem o conexiune cu Lumina, pe care nu o ştim nici noi.

Pe de altă parte, umanitatea nu are legătura directă cu Lumina şi oamenii trăiesc în cadrul civilizaţiei noastre, având grijă de nevoile comune pentru hrană, sex, familie, bani, onoare, putere şi cunoaştere. Ei nu au nevoie de altceva. Totuşi, astăzi, există o situaţie particulară: lumea s-a scufundat în criză. Practic, toată lumea o simte şi nimeni nu poate face nimic. Aici, trebuie să înţelegem că, această criză este cauzată de apropierea constantă de Lumină, care se manifestă în noi, subminând instituţia familiei, distrugând educaţia copiilor, lipsindu-ne de empatie în relaţiile dintre oameni şi ne slăbeşte. În general, multiplele faţete ale crizei ne aduc într-un punct în care bunăstarea şi vechile speranţe par că ne “scapă printre degete ca apa”. Aceasta se întâmplă deoarece noi nu suntem în măsură să intrăm în contact, în cadru, cu Lumina care se descoperă din ce în ce mai mult.

Deci, avem un motiv să mergem spre oameni şi să le explicăm de ce se simt rău. Baal HaSulam scrie despre acest subiect, că trebuie să devenim “o împărăţie de preoţi”, pentru a ajunge la oameni şi să le spunem cum să corecteze situaţia, cum să facă faţă crizei. La urma urmei, ieşirea sa se găseşte în unitate (Σ), prin metoda de formare integrală (∫).

Dacă ne unim, criza va dispărea, deoarece în unitatea noastră, vom începe să dezvăluim Lumina. Este aici, dar nu îi corespundem, ea este încă ascunsă şi, prin urmare, ne simţim tot mai mult în întuneric. Dacă noi corespundem Luminii, atunci ea se manifestă în noi în calitatea originală, luminând viaţa cu bunătate, care construieşte conexiunile între noi şi ne împlineşte.

Astfel, avem doar două posibilităţi:

–           să ne unim, devenind asemănători Luminii, astfel că ea se va revela în noi;

–           să nu ne unim şi ea se va revela în alt mod, dar la timpul său, pe drumul durerii şi suferinţei, cauzate de divergenţa noastră crescută între ea şi noi.

Totuşi, umanitatea nu poate să înţeleagă metoda corecţiei sau să simtă ceva, deoarece ea nu are lucrul cel mai important, punctul din inimă.

Astfel, depinde de noi: datorită punctului din inimă, avem o conexiune cu Lumina. Deci, vom deveni o punte de legătură între aceasta şi lumea întreagă. Mai mult, dacă în toate generaţiile de la Adam până în prezent, cabaliştii au creat anumite grupuri, astăzi nu este suficient. În trecut, puterea spirituală a grupului era suficientă pentru a revela Lumina. Au existat numeroase perioade în care grupurile erau constituite din câţiva oameni, zeci, sute sau chiar mii. Totuşi, noi trebuie să integrăm micile noastre grupuri în alt mod.

Noi, grupul nostru, nu putem obţine o conexiune cu Lumina, dacă nu luăm în considerare întreaga umanitate. Noi avem o mare dorinţă şi totuşi, nu suntem în măsură să o realizăm. Anii trec şi noi suntem aparent, la “relanti”. Închişi în grupurile noastre, suntem ca un câine care se învârte în jurul cozii. Există multe eforturi şi puţin efect.

De ce ? Pentru că ne lipseşte nevoia, sentimentul lipsei. Nu avem această mare lipsă cu care să putem atinge Lumina. Şi, dacă nu o vom avea, nu contează dacă vom lucra din greu sau nu. De aceea grupurile stagnează de ani de zile. Trebuie să aibă întreaga omenire conectată la ele, nu miliarde de persoane dintr-o dată, dar este necesar să înceapă să lucreze în această direcţie. Trebuie “să meargă la mase” şi să le conecteze la noi.

Apoi, în răspuns, vom avea o mare dorinţă, o mare nevoie. Da, este doar o simplă nevoie naturală pe baza necesităţilor obişnuite, dar o vom transforma într-un elan spiritual şi vom cere Creatorului împlinirea spirituală. Ridicăm dorinţele lor şi cerem: “Dă-ne Lumina! Dă-ne unitate”” Această dorinţă spirituală trezeşte Lumina care ne atinge în răspuns, se dezvăluie în noi şi noi o aducem oamenilor.

Astfel, această Lumină rezolvă toate problemele. În lumea noastră, nu ne lipseşte nimic, cu excepţia conexiunii între oameni. Graţie conexiunii corecte, vom fi în măsură să organizăm totul. Singurul lucru este de a consolida relaţiile între noi în mod corect.

Din congresul virtual din America, 16.11.2013, Lecţia 1

Filed under: Diseminare, Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Toate acţiunile noastre, tot ceea ce facem, trebuie să fie îndreptat spre revelarea Creatorului. Este singurul mod în care putem determina eficacitatea acţiunii noastre. Şi, dacă în urma unei analize, se pare că nu sunt îndreptate către revelarea Creatorului, atunci este de preferat “să te aşezi şi să nu faci nimic” după cum este scris?

Răspuns: Nu, nu contează în ce stare sunteţi, ar trebui să acţionaţi mereu. Există cazuri în care o persoană pare a fi “moartă”, dar ea încă trebuie să vină în grup, să fie prezentă, chiar dacă doarme în timpul lecţiei, trebuie să efectueze anumite acţiuni de bază.

O acţiune mecanică nu este cu adevărat mecanică. Dacă pot să realizez chiar şi cea mai mică mişcare, asta înseamnă că dorinţa mea participă la ea, altfel nu aş fi capabil să mă deplasez.

Nici o moleculă sau atom nu ar putea să se deplaseze, dacă nu ar avea o dorinţă activă. Electronii care gravitează în jurul nucleului sunt dorinţe, deoarece întreaga materie este dorinţa de primire. În toţi atomii, molecule şi electroni, există o mare dorinţă de a ajunge la o stare de saturaţie. O stare de saturaţie care este realizată în particule elementare – ca urmare a Big Bang, de exemplu – coboară de la nivelul spiritual şi exploatează întreg universul, în toate etapele evoluţiei sale. De aceea, ele se deplasează, fără încetare, în căutarea plăcerii pentru împlinire, deoarece numai astfel, ele pot exprima nevoia lor de împlinire. Ele cred că urmăresc împlinirea.

Suntem făcuţi din aceste particule elementare, astfel că noi alergăm după plăcere întreaga viaţă. Această aspiraţie este dezvăluită la un nivel diferit, dar în aceeaşi direcţie. Deci, trebuie să efectuăm acţiuni mecanice, chiar dacă ele nu pot fi, încă, efectuate pe plan emoţional. Uneori, noi gândim: “De ce ar trebui să rămân cu aceşti oameni? Ce am să le spun? Nu vreau asta deloc. Cum pot să mă mint pe mine şi pe ceilalţi?”

Minţiţi-vă, pe voi şi pe ceilalţi. Pretindeţi. Acţionaţi ca şi cum aţi fi prietenul lor! Totuşi, nu uitaţi că este un act, o minciună, deoarece o faceţi în mod conştient. Asta face parte din dezvoltarea voastră. “Cum pot să fac asta? La urma urmei, sunt o persoană onestă! De ce ar trebui să mă aşez lângă ei, să mănânc cu ei şi să-i îmbrăţişez? Nu îmi pasă deloc. Dacă ne-am iubi, ar fi diferit, dar nu cred că ei sunt prietenii mei în acest mod.”

Este adevărat! Voi nu-i simţiţi şi puteţi chiar să-i urâţi, precum elevii lui Rabbi Shimon. Ce veţi face atunci? Toată lumea ar trebui să plece datorită modului în care se simte? Dimpotrivă, ar trebui să ştiţi şi să vă ridicaţi mai sus, deoarece aţi înţeles că astfel vorbeşte ego-ul în noi. Acţionaţi, chiar dacă nu o doriţi, deoarece dorinţele voastre sunt în voi şi acţiunile voastre în exterior. După acţiuni, vor exista noi dorinţe, deoarece Lumina Superioară influenţează chiar şi acţiunile fără o dorinţă. După cum este scris: “ Mitzvot nu necesită intenţie”. Chiar dacă le efectuaţi mecanic, ele apelează Lumina Superioară.

Din discuţie privind grupul şi diseminarea, 21.10.2013

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, “De la iubirea de Creator, la iubirea de fiinţe create”:…iată declaraţia lui Hillel străinului care a venit în faţa lui şi a cerut să fie convertit, aşa cum este spun în Gemara, “Converteşte-mă şi învaţă-mă întreaga Tora în timp ce stau într-un picior”.

Şi el a spus: “Ceea ce tu urăşti, nu face prietenului tău”. Este întreaga Tora şi restul înseamnă, pur şi simplu, mergi şi studiază. Vedem că el i-a spus că întreaga Tora este interpretarea versetului “Iubeşte-ţi prietenul ca pe tine însuţi”. Tora ne vorbeşte despre metode pentru a urca la etapa “A iubi aproapele ca pe tine însuţi”. De la primul cuvânt până la ultimul, Tora explică în mod clar cum trebuie să acţionăm şi ce trebuie să facem pentru a aplica, pe deplin, acest principiu.

Întrebare: Ce tip de lămurire este asta, dacă persoana nu înţelege ce se vorbeşte ?

Răspuns: Este vorba despre un proces. Când începem să realizăm procesul în grup, puţin câte puţin, începem realizarea şi identificarea a ceea ce sunt ura şi iubirea, ceea ce ne este străin acum. Astăzi, noi detestăm sau iubim numai pe plan material, dar aici se dezvăluie în conceptul de completă iubire, unitate şi o altă abordare spirituală. Apoi, auto-analiza devine total diferită. Înainte, doar trăiam în această lume, experimentam numeroase senzaţii în ea şi începusem diverse relaţii la nivel “animal”.

Acum, am început să aplicăm unitatea dintre noi. Făcând asta, ne-am ridicat la un nivel nou. Ne alăturăm grupului care nu este doar un ansamblu de persoane, ci mai mult decât asta. În grup, noi împărtăşim relaţii diferite, între fiecare dintre noi cu ceilalţi. Construim conexiunea pe care o numesc “sferă de zmeură”.

Cu certitudine, nu este o “sferă” în sine, ci un sistem care se manifestă între noi. El există şi noi trebuie să-l trezim şi să-i dăm viaţă, încercând să ne includem în celălalt, să ne conectăm şi să sperăm că Lumina Reflectată vine şi ne uneşte. Vedem că nu suntem capabili să facem acest lucru singuri. De fiecare dată, când încercăm să devenim mai buni (1), vedem că am devenit mai răi (2). Aceasta va dura până ce vom atinge o stare numită “cele 49 de porţi de impuritate”, unde recunoaştem că nu este nimic bun în noi şi că suntem, în întregime, răi. Apoi, conform acestei înţelegeri, vom simţi o necesitate de a cere ajutorul Creatorului.

Din partea a patra  Lecţiei zilnice de Cabala, 18.10.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Nu trebuie să cerem ca alte persoane să ştie sau să înţeleagă metoda. Pur şi simplu trebuie să înţeleagă că, criza va continua încă mulţi ani. Astăzi, mulţi scriu despre acest subiect dar, în acelaşi timp, nimeni nu înţelege că declinul va continua mulţi ani, până ce ultima picătură de existenţă normală este stoarsă din noi.

Este o lege a naturii înţeleasă de cei care văd un pic mai profund decât alţii, nu există miracole aici. Dacă privim viitorul într-o lumină corectă, atunci o imagine teribilă se va deschide în faţa noastră: cruzimea oamenilor, vidul spiritual şi material, inactivitatea şi decăderea tinerei generaţii, oraşele pustii şi indiferenţa completă a fiinţelor umane care nu sunt pregătite de nimic. Ego-ul va începe să devoreze şi va termina existenţa sa, ca o tumoare canceroasă care ucide întregul corp şi moare, în cele din urmă.

Trebuie să explicăm toate astea marelui public, să organizăm ateliere integrale pentru ei şi nu doar să le vorbim despre iubire şi prietenie, ci despre rezolvarea, împreună, a problemelor materiale. Astfel, sunt rezolvate cu mai mare uşurinţă, deoarece în ele, participă o forţă superioară. Oamenii nu trebuie să ştie asta, nu este necesar să-i speriem sau să-i dezorientăm. Este suficient pentru ei să înţeleagă că, în cadru şi unitate, se găseşte o forţă unică a naturii care ne ajută. Şi ei o simt prin atelierele noastre.

Se spune că există un erou cantitativ şi calitativ. Un erou cantitativ se extinde în lărgime, pe când un erou calitativ se extinde în înălţime. Prin urmare, pentru a fi un erou cantitativ, trebuie să conectăm masele la noi înşine. Şi apoi, ne putem ridica.

Din congresul din Bulgaria, “Zorii unei lumi noi”, a treia zi, 03.11.2013, Lecţia 5

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→