Toate presiunile pe care le resimţim, micile izbucniri care fac să avanseze creaţia pe axa timpului, ne forţează să ne dezvoltăm progresiv, iar suferinţele teribile pe care le trăim, totul duce la iubirea de Creator, care vrea să ne facă să avansăm şi care nu funcţionează dacă nu luăm în considerare obiectivul. Providenţa Creatorului este o Providenţă deliberată şi nu ţine cont de diferite evenimente şi arată prin ce trecem.

Este imposibil să spunem că, Creatorul, forţa iubirii şi dăruirii, nu-şi face griji cu privire la cum ne simţim. În primul rând, El le simte şi mult mai mult decât noi, conform nivelului Său. Inadaptarea, lipsa echivalenţei de formă a creaturii cu Creatorul sunt resimţite ca o mare tristeţe la nivelurile superioare.

Totuşi, noi simţim doar rezonanţele slabe ale acestei dureri, în măsura în care noi putem să le simţim. Aşa cum dăruirea creşte sentimentul plăcerii de 620 de ori, la fel suferinţele se simt de 620 de ori mai puternic în nivelul superior, decât le simţim noi. Este vorba, de fapt, de o diferenţă infinită.

Creatorul este la un nivel superior în raport cu noi şi deci, inadaptarea noastră, deficitul nostru este estimat în raport cu el. În măsura în care, viitorul perfect este revelat la nivelul superior, putem deja să vedem lipsa noastră în starea actuală, neputinţa noastră, suferinţa noastră şi incapacitatea noastră de a justifica Creatorul, care acţionează faţă de noi ca bun şi binevoitor, numai prin iubire.

Este numai o problemă psihologică să determinăm că tot ceea ce simţim acum este vindecare şi ne trimite la adeziune. Apoi, toate problemele vor fi rezolvate, întunericul va deveni lumina credinţei şi amarul va deveni dulce. Nu avem nevoie de nimic altceva! De fapt, nimic nu se schimbă, doar modul în care determinăm starea în care suntem deja: aşa cum este spus: “şi veţi mânca ceea ce este vechi”.

Acum, suntem în Lumina Infinitului, într-o lume eternă, în starea fixă. Toate ascunderile sunt numai în noi, în percepţia noastră, în înţelegerea noastră, doar la nivelul nostru intern. Este suficient să schimbăm atitudinea noastră în interior şi să preferăm dăruirea primirii şi vom simţi că intrăm în lumea eternă şi perfectă în aceeaşi măsură. Ne vom da seama că lumea noastră era imaginară: deci, nu avem altceva de făcut, decât să corectăm percepţia noastră asupra realităţii.

Întrebare: Cum pot determina că, tot ceea ce mi se întâmplă, mă conduce la adeziune ?

Răspuns: Pentru a face asta, trebuie să accept mintea mediului, în loc de propria-mi minte. Un mediu este un grup, un profesor şi cărţile care trebuie să efectueze o astfel de schimbare în mine, pentru ca un nivel nou să se reveleze în mine, o stare numită Creator.

Din pregătirea Lecţiei zilnice de Cabala, 22.12.2013

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Pot eu să mă rog pentru mine dacă vreau, cu adevărat, să progresez în spiritualitate? Desigur că nu. Cum pot să fiu sigur că cer putere, o schimbare a stării de spirit, o schimbare a stării reale, astfel că va fi spre dăruire, pentru Creator?

Doar cerând pentru grup pot să fiu sigur şi să mă verific, ca în cuvintele unui cântec: “Pentru fraţii şi prietenii mei, voi vorbi despre pace”. Asta înseamnă că eu cer pentru grup, pentru prieteni şi pentru că sper să ajungem la cererea corectă şi pentru plăcerea Creatorului. Este ordinea corectă: de la iubirea pentru fiinţele create, la iubirea pentru Creator. Graţie iubirii pentru fiinţele create, pot să văd şi să fiu sigur că mă orientez corect şi că nu sunt dezorientat, nici nu mă mint. Astfel, prin iubirea de fiinţe create, trebuie să mă concentrez pe iubirea de Creator. Este imposibil să ajung la Creator fără trecerea prin iubirea de fiinţe create. De aceea a avut loc spargerea şi a fost creată lumea noastră spartă.

Altfel, nu am putea niciodată să dăruim Creatorului, deoarece El ne este ascuns. Dacă El ar fi revelat, am alerga la El ca un hoţ care aleargă în faţa mulţimii strigând “Hoţul”” Eu aspir la El ca o sursă de plăcere şi nu aş vrea să mă conectez la El, decât pentru propriul meu interes. Dar, pentru că El este ascuns, nu am unde să merg şi nici măcar nu ştiu cine este Creatorul.

Este motivul spargerii vaselor şi, din întreaga lume spartă, mi s-a dat o mică parte numită grup. Dacă practic în mod corect în grup, încercând să mă conectez la el ca la Creator, atunci, pot să mă verific mereu şi să fac ce trebuie făcut. În final, ating stadiul de a pune în practică: scopul înţelepciunii Cabala şi adăugarea ei practică, care este educaţia integrală.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 23.12.2013, Scrierile lui Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum putem să învăţăm să folosim stările schimbătoare faţă de grup: se răcesc – se încălzesc, iubire – ură?

Răspuns: Nu este posibil decât graţie atelierelor, meselor rotunde şi educaţiei integrale. Este singurul mod în care o persoană poate să simtă că are un domeniu în care poate lucra asupra ei însăşi, atunci când ea stă în faţa grupului, când ea vede că poate lucra cu dorinţele sale, sentimentele sale, gândurile sale, cu toate acţiunile sale, cu tot ceea ce are. Ea este, efectiv, încorporată în munca spirituală cu tot corpul, cu toate atributele sale, ca şi cum le-ar umple cu propriile mâini.

Trebuie să pregătim un astfel de cadru, pentru prietenii noştri din grupul mondial pentru ca ei să muncească şi pentru a-i învăţa cum să facă acest lucru şi apoi lumea întreagă. Această metodă trebuie să fie clară şi evidentă pentru o persoană, pentru ca ea să înţeleagă că este suficient să facă un pas în ea, adică să se conecteze la grupul de educaţie integrală o singură dată şi asta-i tot ce are de făcut! Ea va fi, deja, prinsă în interior, ca într-o capcană pozitivă, aşa cum Noe este luat în arca sa cu toată lumea. Noe închide uşa, este protejat în interior.

De aici, mediul începe să funcţioneze asupra ei şi o influenţează, îi explică, o apără şi-i rezolvă toate  întrebările şi îndoielile. Ea este deja în interior şi nu poate ieşi. Astfel, trebuie să construim sistemul de educaţie integrală sub forma unui obstacol pozitiv, deoarece în zilele noastre, o persoană nu are unde să fugă. Educaţia integrală este numită “arca lui Noe”.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 23.12.2013, Scrierile lui Rabash

Filed under: Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, Discurs la finalizarea Zohar: Faptul este că, Creatorul a eliberat pământul nostru sfânt şi ni l-a redat, dar nu am primit pământul în propria noastră autoritate, deoarece timpul primirii nu a venit încă…

La urma urmei, noi nu avem independenţă economică şi nu există independenţă politică fără independenţă economică. Nu doar cei din diaspora nu sunt înclinaţi să vină la noi şi să se bucure în răscumpărare, dar o mare parte din cei care au fost răscumpăraţi şi rămân printre noi aşteaptă cu nerăbdare să scape de această răscumpărare şi să se întoarcă în diaspora, de unde au venit.

În primul rând, aceasta vorbeşte despre acei oameni care, în sens fizic, sunt descendenţi ai evreilor care au atins spiritualitatea, acum două mii de ani şi care au trecut, din generaţie în generaţie în exil, până în zilele noastre.

Mai mult, aceasta este pentru toţi cei care au primit un impuls de a veni în ţara Israel pe de o parte şi pe de altă parte, o resping, o părăsesc şi ezită. Înclinaţia rea se revelează în ei şi rezistenţa celor două contrarii apare.

În ceea ce priveşte independenţa economică, ea este imposibilă fără independenţa naţională. Şi, nu poate exista independenţă naţională, în timp ce nu există independenţă ideologică. Şi, nu poate să existe independenţă ideologică, în timp ce nu există independenţă spirituală.

Şi, independenţa spirituală nu poate veni decât dacă noi, poporul Israel, suntem detaşaţi de toate celelalte metode materiale care se găsesc în lume şi aderăm la spiritualitatea noastră. Şi, când ne conectăm la rădăcina noastră, prin ea, vom obţine independenţa ideologică, politică, naţională şi economică. Atunci, lumea întreagă va vedea că, organizăm şi construim toate vieţile noastre conform noii metode. Această metodă, dacă lumea întreagă o acceptă de la noi, va permite tuturor să traverseze această criză şi să intre într-o viaţă de plenitudine. Şi, este ceea ce numim a fi “o lumină pentru naţiuni”.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala, 24.12.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Israel, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Sufletul este singurul şi unicul vas (Kli) în care ne simţim ca un tot unic. În lumea spirituală, nimeni nu se simte separat deoarece noi toţi resimţim unitatea, simţim rezultatul sumei conexiunilor.

În acesta, noi ne pierdem în mod individual, fiecare din noi se găseşte exact în unitatea totală şi este un sentiment indescriptibil. Nu trebuie să vă temeţi că vă pierdeţi, deoarece aici noi dobândim o existenţă eternă şi perfectă şi nu o existenţă mizerabilă egoistă, temporală şi pierdută.

Mai mult, din lumea eternă, glorioasă şi infinită, vom vedea coconul nostru şi pe cei care există încă, în interior, ca într-un vis, tinzând ca orbii să exploateze pe toată lumea în propriul detriment şi fără a înţelege asta. Fiecare vrea să tragă pătura pe sine şi crede că prin asta va obţine ceva bun dar, la finalul încercărilor, nu va câştiga decât suferinţă.

Deci, cum este posibil să ieşim din acest cocon? O facem numai prin intermediul grupului. În ce măsură este posibil să începem a face ceva? Pentru asta, ne este dată o stare foarte interesantă, existenţa în corp. Prin urmare, sentimentul nostru interior poate fi o dată în cocon, în corpul nostru egoist şi în exteriorul coconului, în exteriorul corpului nostru, într-o stare altruistă.

Oamenii care există deja, cu sentimente în afara coconului egoist, pot încă să trăiască fizic în lumea noastră, deoarece corpul nostru nu are nici o legătură cu lumea spirituală. Este vorba, pur şi simplu, de o entitate fiziologică, o componentă imaginară care ne este desenată ca existentă dar, în esenţă, această entitate este total imaginară şi nu există. Fizicienii au vorbit, de asemenea, despre asta şi nu doar cabaliştii, ştiinţa se apropie treptat de acest lucru.

Cu alte cuvinte, cabaliştii pot exista simultan în lumea superioară, într-o formă spirituală şi în lumea materială, în corpul fizic, aducând imaginea materială care apare în lumea noastră, ca să ne lase impresiile lor, pentru a învăţa senzaţiile lor, percepţiile şi experienţa pe care ei au primit-o ieşind din lumea noastră spre lumea superioară. Ei ne spun cum au muncit într-un grup, împreună cu el, au învăţat principiile fundamentale ale stărilor grupului şi, cu ajutorul lui, treptat, au trecut în lumea superioară.

Trebuie să folosim sfaturile lor, recomandările lor şi instrucţiunile de urmat, aşa cum urmăm ghiziii care arată calea. Deci, noi îi numim revoluţionari, pionieri şi îi urmăm. Dacă ei nu aveau asta, nu am fi ştiut cum să organizăm un grup, într-o formă precisă, în lumea noastră. Dar, chiar dacă grupul este organizat în forma corectă, nu este întotdeauna suficient.

În plus, trebuie să fim implicaţi în studiul lumii superioare şi a legilor cooperării reciproce de iubire şi de dăruire care există, cu dăruire deasupra primirii, cu depăşirea constantă a înclinaţiei noastre rele. Pe de altă parte, trebuie, de asemenea să fim implicaţi în diseminarea externă astfel ca, celelalte părţi ale sufletului unic colectiv, să ne urmeze, până ce vom realiza adeziunea completă, ne vom uni, ne vom conecta, până ce vom atinge o astfel de stare, care va fi similară Creatorului, în toate caracteristicile.

Din Congresul virtual de la Moscova, “Unitate fără frontiere”, a doua zi, 14.12.2013, Lecţia 4

Filed under: Diseminare, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Naţiunea israeliană l-a așteptat pe Mesia în timpul exilului. Cum ar trebui să muncim cu aceleaşi lipsuri care se dezvăluie la oamenii din zilele noastre?

Răspuns: Trăim într-o generaţie care aşteaptă totul, mai puţin Mesia. Trăim într-o generaţie care nu vrea decât materialism şi materialul ne absoarbe.

Generaţia noastră începe să dezvăluie dominaţia corporalităţii şi în această generaţie, este revelată dorinţa care are ca scop cea mai rea şi cea mai de jos existenţă de bază, total lipsită de sens. Plecând de la acest punct, cel mai de jos, în această lume, putem descoperi şi începe cu adevărat drumul de întoarcere spre scopul creaţiei. Chiar dacă noi coborâm de-a lungul drumului, aceste coborâri sunt, deja, adaosuri ale Luminii care ne arată cât îi suntem de opuşi…

Baal HaSulam spune în “Introducere în cartea Zohar, Articolul 63”: Prin urmare, în generaţia noastră, deşi esenţa sufletelor este cea mai rea și de aceea nu ar putea să fie selectate pentru Kedusha, ele sunt cele care completează Partzuf al lumii şi Partzuf al sufletelor, față de Kelim şi munca se termină numai prin acestea.

Asta pentru că acum, când vasele de NRN sunt finalizate şi toate Kelim de Rosh, Toch, Sof sunt în Partzuf, măsuri pline de Lumină în Rosh, Toch, Sof sunt acum extinse  tuturor celor care le merită, adică NaRaN complete. Prin urmare, numai după completarea acestor suflete inferioare se pot manifesta Luminile cele mai înalte, și nu înainte.”

Vasul trebuie să fie la fel de adânc ca mărimea Luminii care se îmbracă în el.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala, 19.12.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Torah - Niciun comentariu→

Cabaliştii care au lăsat scrieri, cărţi, manuale ne învaţă câteva reguli generale privind modul corect, pentru oameni, de a se conecta la un grup cabalistic.

Prima condiţie este anularea. Noi trebuie să ne anulăm şi să arătăm acest lucru celorlalţi, ca şi cum am proclama: Eu sunt pregătit să fac un zero complet din mine. Faceţi ce vreţi din mine. În nici un caz nu vreau să vă comand, să fiu lider, să fac presiune asupra cuiva. Vreau să fiu un zero complet în grup şi sunt pregătit să fac tot ce este necesar în interesul vostru.

A doua condiţie este măreţia obiectivului. Avansarea noastră depinde de măreţia obiectivului în ochii noştri, de importanţa caracteristicii de dăruire, iubire şi unitate dintre noi. Acesta trebuie să fie lucrul cel mai important pentru mine şi trebuie să arăt tuturor. Trebuie să vorbesc despre asta, chiar dacă nu este atât de important pentru mine personal, deoarece prietenii, în schimb, mă vor stimula şi mă vor impresiona. Obligaţia noastră este de a ridica grupul, deoarece are un obiectiv nobil. Trebuie să vorbesc asta cu prietenii, tot timpul să ridic importanţa, căci grupul este totul. Acest lucru mă va ajuta să mă anulez.

A treia condiţie este a dărui prietenilor. Trebuie să încerc să le dau cadouri. Prin cuvântul “cadou” vreau să spun a dărui prietenilor. Merg la bucătărie şi spăl vasele, şterg, fac ceva pentru ei. Încerc să-i servesc, aşa cum un adult serveşte un copil, îi servesc în toate modurile posibile, pentru a dărui, a adăuga la fiecare situaţie în grup. Pe de altă parte, trebuie să mă simt mic, dorind să beneficiez de influenţă, educaţie şi dăruire.

Adică, pe de o parte, eu sunt mare, acord prietenilor tot timpul, înalţ scopul în ochii lor şi îmi pasă de ei. Pe de altă parte, eu sunt mic, pregătit să primesc totul de la ei, care nu poate decât să mă umple. O dublă relaţie în ceea ce priveşte grupul este foarte importantă. Mai mare diferenţa între aceste două relaţii polare: eu sunt jos – grupul e sus şi eu sunt sus – grupul e jos, mai mult mă apropii de obiectiv. De asemenea, trebuie să includem anumite probleme particulare pe care trebuie să le ridicăm pentru a le rezolva.

Totul se întâmplă pentru ca să îmi fac griji mereu, pentru prietenii mei, ca ei să fie bine, să fie fericiţi, pentru a avea o încredere totală în realizarea obiectivului şi ei rămân cu multă energie prin conexiunea dintre noi. Şi, această energie trebuie să fie pompată prin grup, astfel ca noi să “coacem” totul în ea, în cel mai bun sens. Ea ne va încălzi şi ne va arunca astfel încât, vom scutura tot ego-ul din noi şi vom acumula o forţă complet diferită, puterea iubirii şi dăruirii. De aceasta avem nevoie.

Din Congresul virtual de la Moscova, “Unitate fără frontiere”, a doua zi, 14.12.2013, Lecţia 4

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce Lumina Înconjurătoare este atrasă atunci când dau un cadou prietenilor?

Răspuns: Deoarece eu dau un cadou prietenului nu pentru că vreau să-l însel, să-l seduc, să obţin anumite avantaje simple, pământeşti de la el, ci doar pentru binele obiectivului spiritual.

Punctul din inimă este important pentru mine şi eu lucrez plecând de la dorinţa sa de primire pentru a satisface dorinţa sa de a primi, adică, îi dau un cadou. Dar, o fac deoarece este important pentru mine să ajung la Creator, El este cauza a tot (1). Pentru asta folosesc ego-ul meu (2) şi ofer un cadou ego-ului prietenului meu (3).

Pot influenţa ego-ul său cu un cadou, dar influenţez punctul său din inimă prin Lumina care Reformează (4). Nu pot să influenţez punctul său din inimă, este o scânteie de sus, o parte a divinităţii de sus. Dar, Lumina Înconjurătoare nu influenţează deoarece, începând prima mea acţiune, fac acest calcul, că atingerea Creatorului este mai importantă pentru mine decât satisfacerea propriului meu egoism. De aceea fac toate aceste etape, chiar dacă aş prefera să rămân pe canapeaua mea şi să nu fac nimic.

Prietenul meu începe să se întrebe: De ce fac asta pentru el? Dacă studiem împreună, aş putea să-I spun direct că, intenţia de a dărui este pentru avansarea noastră spirituală, deoarece eu îi aduc un cadou pentru a cumpăra un prieten şi cu ajutorul său, să revelez Creatorul. Şi, când prietenul este trezit de cuvintele mele, cadourile mele şi Lumina Înconjurătoare, va face, de asemenea, un calcul, că este mai important să atingă Creatorul (5).

După multe daruri (unul nu este suficient), “cumpăr” prietenul. În viaţa obişnuită, fără a adăuga importanţa Creatorului, noi “seducem” o persoană şi egoismul său, oferindu-i un cadou. Prin urmare, ea începe, de asemenea, să-mi arate avantaje, pentru a mă ajuta, ca de obicei: “Tu îmi dai, eu îţi dau”. Sau avem interese comune şi ne ajutăm reciproc, realizând dorinţele noastre egoiste: mergem la pescuit sau jucăm fotbal împreună.

Totuşi, acest sistem este foarte special pentru mine, deoarece Creatorul, începe să influenţeze prietenul, punctul său din inimă. De acolo, punctul său din inimă se trezeşte şi el este obligat să facă aceleaşi acţiuni faţă de mine. El trebuie să le facă! De la punctul său din inimă, egoismul său este influenţat (6) şi cu el, îmi oferă cadouri (7). Se pare că, el efectuează acelaşi ciclu de acţiuni faţă de mine.

Deoarece noi muncim în aceste “cicluri”, facem ca punctele noastre din inimă să se apropie. Ele încep să lucreze pe aceeaşi lungime de undă, atât de aproape, încât sunt ca sub o pătură (8). Şi apoi, datorită Luminii Înconjurătoare, “pătura” se transformă într-un ecran  (Masach) (9). Este o lege inexorabilă. Un om poate plânge mii de ani, dar, până ce nu a completat legile, acesta nu va funcţiona. Dacă cerinţele legii sunt îndeplinite, atunci succesul este garantat. Este numit:” Legea este fixă şi nu poate fi încălcată”.

Trebuie să înţelegem că, existăm în natură în sistemul său de legi. Trebuie doar să învăţăm aceste legi în întregime şi să ştim unde am realizat omisiuni, până ce obţinem rezultatul dorit.

Din pregătirea Lecţiei zilnice de Cabala, 11.12.2013

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum putem învinge Klipa Canaanului?

Răspuns: Klipa Canaanului este lipsa de respect pe care o simţim faţă de mijloacele avansării spirituale. Ea se dezvăluie după ce o persoană a decis să înceapă munca spirituală şi să iasă din Babilon, adică ego-ul central. Acest ego se relevă în acest timp ca ego-ul personal.

Ego-ul se defineşte ca forţa de repulsie pe care o simţim cu privire la prietenii din grup care aspiră la unitate şi garanţie reciprocă. Când începem să muncim asupra unităţii, repulsia pe care o resimt pentru fiecare prieten se numeşte ego. Este, deja, ego-ul unei persoane care lucrează asupra ei însăşi. Dar, primul ego care a fost revelat în Babilon este un ego individual, personal care simt că trebuie să plece. Mă simt rău, incomod. Nu sunt sigur că este încă ego, dar vreau pur şi simplu să părăsesc spargerea, viaţa spartă în care nimic nu funcţionează.

Mă simt dezorientat. Turnul Babel simbolizează clarificările iniţiale atunci când ne dăm seama că, dacă ne conectăm, ne vom simţi bine, la fel ca în educaţia integrală.

Klipa Canaanului este forţa egoistă care apare la o persoană ca o lipsă de respect faţă de munca spirituală, profesor şi grup. Ea este pregătită să se conecteze doar cu Creatorul: este scopul său. Ea vrea să continue munca individual, prin ea însăşi, şi nu are nevoie de grup. Ea vede chiar profesorul ca o sursă de informaţii.

Aceasta este întreaga noastră muncă. Totul începe cu Iosif, care este personajul cel mai important, adică atributul care uneşte (Ossef) pe toată lumea în acest punct. Nici prietenii, nici grupul sau profesorul nu cer respect sau nu au nevoie de vreun tratament special. Este necesar doar să ne concentrăm în mod corect pentru a atinge Creatorul, ca o unitate militară de elită care funcţionează conform acestui principiu, conform acestor valori.

Toată lumea trebuie să înţeleagă faptul că, indiferent cât de mult ne minţim pe noi înşine, măreţia Creatorului şi scopul nu pot fi mai mari decât mijloacele, care sunt profesorul, grupul şi studiul.

Din pregătirea Lecţiei zilnice de Cabala, 16.12.2013

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Să presupunem că oamenii văd că, societatea care-i înconjoară are o influenţă negativă asupra lor, că îi constrânge şi, în orice moment, este  capabilă să modifice negativ viaţa lor. Cum pot primi forţa de a rezista acestei societăţi?

Răspuns: Noi le oferim forţa altruistă care este complet opusă puterii egoiste. Ea nu este destinată să distrugă, ci să echilibreze. Astăzi, toată lumea strigă: Trebuie să ne dezvoltăm şi să continuăm realizarea unei societăţi de consum! Pentru a creşte productivitatea în fiecare trimestru! Pentru a crea mai multe locuri de muncă! Să crească, să crească, să crească!

Creşterea nu mai este posibilă! În nici un fel. Ei strigă doar pentru că nu văd altă soluţie. Politicienii spun asta, pentru că ei au nevoie să-şi menţină poziţiile în guvern. Economiştii sunt tăcuţi, deoarece nu au nimic a spune.

Şi noi, aducem oamenilor sistemul integral care oferă unei persoane a doua forţă a Universului, a lumii, a naturii: forţa cooperării reciproce. Numai această forţă este forţa vie a întregii creaţii. Deoarece energia care transformă atomii, moleculele şi toate marile galaxii nu este doar forţa egoistă, ci în interior, există a doua forţă: forţa unităţii. Şi trebuie să scoatem această forţă din interior.

Dacă nu am avea forţa dăruirii şi iubirii, atunci nu ne-am fi născut, nu ne-am fi dezvoltat, nu am fi făcut nimic! Avem aceste impulsuri, dar la nivelul instinctiv cel mai de jos, pentru ca viaţa să existe. Înţelegem că avem nevoie de comunicare între noi, dar acum, natura cere următorul nivel de unitate, cel conştient!

Din kab.tv, “Lumea integrală”, 24.10.2013

Filed under: Diseminare, Educatie, Educatie integrala - Niciun comentariu→