Daily Archives: 5 ianuarie 2014

Condițiile garanției reciproce

Trebuie să vorbim despre măreția scopului în grup, despre dorința noastră de a ne ridica deasupra naturii noastre, în care nu mai putem rămâne, și despre nevoia de a ajunge la conexiune între noi. Avem destule probleme. Dacă vrem să ne îmbunătățim viețile în lumea aceasta, trebuie să atragem forțe pozitive, o atitudine pozitivă în ceea ce privește conexiunea noastră.

Mă întorc către toți prietenii astfel încât împreună vom discuta cum putem ajunge la această conexiune. Trebuie să facem tot ce putem pentru a ne imagina conexiunea bună care exista înaintea ruperii vaselor, atunci când era un singur suflet, un vas, un gând și un sentiment pentru toți, astfel încât fiecare îi va simți pe ceilalți ca și cum aparținem unui singur corp și suntem în el, ceea ce se numește ca un singur om într-o singură inimă.

Fiecare, chiar dacă se simte pe sine, îi va percepe pe ceilalți ca celule într-un organ, și că fiecare celulă le dă celorlalte și le dăruiește astfel încât întregul corp va funcționa corect. Dacă înțelegem că aceasta trebuie să fie înclinația noastră pentru a ajunge la  o stare în care Creatorul este revelat, Evlavia, Forța superioară, spiritualitatea, atunci toate mijloacele sunt în mâinile noastre. Creatorul ne pune mâinile pe soartă și spune Accept-o drept bine.

Întreaga lume ne sprijină în această muncă în așa măsură încât viața devine grea și fără sens. Totuși, pe de altă parte, există un drum nou iluminat care se deschide înaintea noastră și o oportunitate încântătoare și specială. Astfel, construim o arcă în care ne putem salva pe noi înșine și poate întreaga lume de la potopul care se apropie și care se mărește din ce în ce mai mult. Între timp, acest potop doar ne sperie și ne amenință de la distanță, dar este simțit deja în unele locuri, împrăștiind haos și neputință.

La prima noastră întâlnire cu un grup sau cu publicul, trebuie să explicăm că spiritualitatea este bazată în totalitate pe forța garanției reciproce. Este important ca mai întâi să ne simțim departe unul de celălalt, opus unul altuia, să simțim ură și respingere. Este intenționat că suntem cu toții la poalele Muntelui Sinai într-o stare de ură reciprocă, asemenea studenților lui Rabbi Simon.

Dar este o stare bună, din moment ce prin depășirea ei, putem dobîndi atributele Dumnezeiești. Ca ființe create, putem simți doar o stare de avantajul Luminii din întuneric. Dacă avem aceste două discernăminte, atunci în contrastul dintre ele putem să ne vedem și să ne simțim unul pe altul. Nu putem vedea numai Lumină sau numai întuneric. Dar putem vedea Lumina în contrast cu întunericul sau întunericul în contrast cu Lumina. De aceea, Creatorul a aranjat această stare pentru noi, astfel încât noi vom fi în stare sa ajungem la, să simțim, să înțelegem și să dobândim Evlavia.

Acesta este scopul primei noastre adunări. Aici începe grupul. Dacă vrem să pornim pe calea spirituală, trebuie să știm că începe de la îndeplinirea primei condiții: ajungerea la garanție reciprocă. Aceasta este divizată în câteva stadii: mai întâi, trebuie să înțelegem și să acceptăm lucruri și apoi să începem să o împlinim treptat până când ajungem la garanție reciprocă. Aceasta este de fapt prima fază.

Din Pregătire pentru Lecția Zilnică de Cabala, 30.12.2013

Când priorităţile se schimbă

Întrebare: Să presupunem că forţa altruistă devine parte integrantă a unei persoane şi începe să-i dicteze noi norme de comportament. Ce se întâmplă apoi? Cum trebuie să se comporte o astfel de persoană?

Răspuns: Atunci când forţa altruistă începe să vorbească dintr-o persoană, ea acţionează în conformitate cu ea. În măsura în care ea se realizează într-o persoană, va acţiona în acest grad. Ea devine calitativ mai bună, mai onestă şi, da, mai ocrotitoare şi simpatică, ajutând activ pe toată lumea.

Întrebare: În lumea noastră, va fi foarte dificil pentru astfel de persoane.

Răspuns: Nu ştiu. Personal, eu nu cred aşa.

Cu siguranţă, acest tip de persoană nu va participa la intrigi şi maşinării murdare la muncă. Nu va urmări capital. Ea îşi va schimba priorităţile.

Să presupunem că avansarea într-o carieră este o necesitate pentru ea, pentru anumite realizări ca om de ştiinţă, ca expert. Atunci, ea se va implica în asta. Totuşi, dacă acest lucru nu o interesează, ea nu va urca scara ierarhică în detrimentul altora.

Ea nu devine “uscată”. Trăieşte o viaţă plină, dar, cu asta, ea vede lumea cu ochi complet diferiţi. La exterior, pare un om relaxat, echilibrat, inteligent, amabil şi prietenos, există în ea schimbări intense care nu sunt văzute de cei care o înconjoară.

Puţin câte puţin, conexiunea mutuală între oameni pe care o numim “lumea de sus” începe să se dezvăluie. Ea începe să vadă sistemul conexiunilor noastre care se găseşte între noi şi se comportă conform acestuia. Prin urmare, nu poate exista un conflict cu societatea aici, deoarece ea devine elementul cel mai util al societăţii. Cine ar putea să fie în dezacord cu ea? Cine ar putea să fie împotriva ei? Câmpul extern este compus din două forţe şi deja operează în ea – niciodată nu va face lucruri care-i vor dăuna.

Dimpotrivă, ea se găseşte în echivalenţă, în asemănare, în conexiune reciprocă, în armonie cu natura.

Din kab.tv, “O lume integrală”, 26.10.2013

A face faţă unui zid de ego

Întrebare: Nu înţeleg, unde este punctul în care pot fi impresionat, dacă sunt, în totalitate, absorbit de ego-ul meu.

Răspuns: Nu pot să explic asta încă, dar puteţi să simţiţi, deja, că se întâmplă. Un fel de pasaj se deschide, pe care nu-l identificăm în simţurile noastre corporale. Este un fel de loc ascuns aici, pe care noi îl traversăm. Există un zid în faţa noastră care se deschide dintr-o dată şi puteţi intra. Este numită o deschidere şi o uşă în spiritualitate. Când se întâmplă?  Atunci când nu doriţi să identificaţi un zid în faţa voastră, decideţi că nu este un zid şi intraţi prin el! Apoi, intraţi cu adevărat dacă doriţi să vă anulaţi ego-ul care se plasează între voi şi Creator.

Asta înseamnă că acceptaţi condiţiile garanţiei reciproce.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 31.12.2013, Lecţie pe tema Pregătire pentru Congres

Primul suflu de libertate

Se spune că “încrederea este îmbrăcăminte pentru Lumină”. Încrederea se referă la Lumina Reflectată, Lumina de Hassadim, o stare a unui drept care nu are nici chiar o cămaşă, dar nu are nevoie, deoarece are o astfel de Lumină puternică a încrederii.

Noi nu înţelegem asta, deoarece lumea noastră există prin forţa de primire. Creatorul este forţa de dăruire, lumea spirituală, care este starea noastră spirituală în acord cu Creatorul, adică noi, cu forţa noastră de primire dobândim forţa Creatorului de dăruire şi ajungem să integrăm aceste două forţe în noi.

Lumea spirituală, ceea ce înseamnă starea noastră spirituală, este stabilită atunci când echilibrăm aceste două forţe. Noi nu înţelegem ce este forţa dăruirii. Reprezintă o inimă şi o minte într-un mod cu totul diferit. Nu este numai o stare opusă pe care putem, cumva, să o imaginăm ca fiind contrară stării noastre. Este imposibil de imaginat, deoarece nu este nimic în noi care aparţine dăruirii, a dărui. Tot ceea ce noi considerăm ca dăruire nu este dăruire deloc.

Prin urmare, este spus:” Gustaţi şi vedeţi că Domnul este bun “. Dobândirea celui de-al doilea nivel este numită naştere, răscumpărare, deoarece este scris: “Am văzut o lume opusă”. Forţa de dăruire este atinsă de Sus. Doar când Lumina care Reformează vine, simţim şi înţelegem ce este, începând să muncim cu ea într-o anumită măsură.

Prima impresie a Luminii care Reformează este un anumit sentiment de libertate, a fi independent de dorinţa de primire, de voinţa de a mă umple, de a-mi face griji cu privire la mine, sentimentul constant al vasului meu, al lipsei, a căuta altceva care să mă împlinească. De îndată ce simţim primul sentiment de libertate, avem, de asemenea, un sentiment de încredere. Ne oprim să examinăm şi să controlăm vasul nostru, cât este de plin şi în ce măsură are nevoie de o umplere şi a măsura totul în raport cu mine.

Ne oprim să întrebăm: Ce am eu? Şi începem să întrebăm: Ce pot să fac? Sau, cel puţin să încercăm să o facem. Noi primim Lumina care Reformează care ne ridică şi ne  trimite la un nivel la care devenim independenţi de dorinţa noastră de primire. Asta înseamnă că, am dobândit încredere. Cu cât mai mult ne putem restrânge, cu atât mai sus ridicăm Lumina Reflectată, dorind să stabilim dăruirea prin noi înşine, cu atât mai mult vom dobândi forţa încrederii şi Lumina de Hassadim în care putem revela Creatorul.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 27.12.2013, Shamati 72, “Încrederea este îmbrăcăminte pentru Lumină”

Nu putem rămâne în echilibru stând într-un picior

Baal HaSulam, Shamati 19, “Ce înseamnă că, Creatorul urăşte corpul în muncă”: Trebuie să ştim că, “Dumnezeu l-a făcut pe unul precum pe celălalt”. Asta înseamnă că, există atât de multă dezvăluire în Kedusha, ca şi în măsura în care Sitra Achra (cealaltă parte) se trezeşte. Cu alte cuvinte, atunci când pretinde “totul este al meu”, înseamnă că întreg corpul aparţine Kedusha, Sitra Achra, de asemenea, susţine contrariul, că întreg corpul trebuie să servească Sitra Achra

Trebuie să ştim că este semnul că această muncă atinge ţinta. Întreaga natură, toate nivelurile de jos în sus, mineral, vegetal, animal şi vorbitor şi, de asemenea, toate nivelurile de amploare ale înţelepciunii, fiecare celulă, fiecare specie, sunt toate bazate pe conexiunea între contrarii. O diferenţă înseamnă opoziţie, un plus şi un minus. Totul, de la cele mai mici particule la marile structuri se conectează, deoarece ele sunt în opoziţie unele cu altele şi pot astfel, să adauge sau să completeze.

Deci, nimic nu poate fi stabil dacă nu este compus din două părţi opuse. Numai când două contrarii se pot îmbogăţi reciproc, în ciuda opoziţiei lor, ele pot exista. Este singurul mod în care conexiunea dintre ele poate exista şi este singurul mod în care pot exista. Acest principiu decurge din conceptul iniţial al Luminii, adică “ceva din ceva”, care a creat problema dorinţei de primire ca “ceva din nimic”. Noi putem descoperi Lumina doar în dorinţă şi dorinţa nu poate exista decât dacă Lumina o susţine şi o reînvie.

Deci, în întreaga creaţie, fiecare discernământ în fiecare gând, în toată dorinţa, întreaga acţiune implică mereu două părţi opuse, care sunt în echilibru relativ. Deci, dacă există bine, trebuie, de asemenea, să existe rău în interior care echilibrează bunătatea. Datorită răului o persoană poate descoperi bunătatea şi invers. Nu pot exista unul fără celălalt, aşa cum noi nu putem rămâne în echilibru stând într-un picior, ci avem nevoie, mereu, de două picioare. Este clar că noi ne dezvoltăm prin aceste două forţe opuse şi, de fiecare dată, depăşim cealaltă alternativă, piciorul drept este aşezat înainte, apoi piciorul stâng şi astfel, avansăm.

Deci, atunci când nu suntem prea dezvoltaţi, credem că totul trebuie să fie ideal şi acest ideal înseamnă un lucru pentru noi. Dar, atunci când creştem, înţelegem din experienţa noastră şi prin extinderea percepţiei noastre că, stările trebuie să fie complexe şi că mereu, trebuie să includă două forţe, două atribute opuse. Numai atunci ele pot exista, aşa cum este spus:” şi a fost seară şi a fost dimineaţă, o zi”, doar în funcţie de acest principiu.

Din pregătirea Lecţiei zilnice de Cabala, 27.12.2013

În cădere liberă

Întrebare: Am vorbit despre starea societăţii noastre moderne şi despre ce ar trebui să fie. Dar, ce s-a întâmplat între aceste două stări? Ştim că tranziţia de la o stare socială la alta este precedată de circumstanţe dramatice pentru un individ, deoarece viaţa sa începe să se prăbuşească.

Răspuns: În cazul nostru, acest proces este mai dificil. Tranziţiile precedente au sărit de la un nivel la altul egoist, deoarece ego-ul a continuat să crească pentru mii de ani şi, în consecinţă, configuraţiile sociale s-au restructurat: sclavie, feudalism, capitalism, post-modernism şi altele, dar acum am atins un nivel în care totul începe să cadă.

Atunci când ne amintim trecutul, uneori spunem: Anii optzeci erau buni. În ce manieră erau buni? Că dezvoltarea egoistă a omenirii, mii de ani, a atins vârful de saturaţie? Şi acest vârf a căzut în timpul tinereţii noastre. Am simţit un fel de libertate atunci, nevoia de supravieţuire nu izbucnise în noi, inutilitatea existenţei noastre nu fusese încă descoperită.

La finalul anilor optzeci, totul a început să cadă şi retragerea treptată a început. La vremea lor, Vernadsky şi alţi filosofi au prevăzut asta, dar nimeni nu i-a ascultat. Astăzi, oameni nu vor să accepte, chiar dacă au înţeles de-a lungul timpului acest lucru. Acelaşi lucru s-a întâmplat cu înţelepciunea Cabala, pentru moment ei nu vor să asculte, dar nu există nici o cale de a o respinge.

În trecut, aceste filozofii erau criticate, oamenii nu au acceptat înţelepciunea Cabala şi nu doreau să audă vorbindu-se despre asta. Dar astăzi, a devenit clar că totul a alunecat la un alt nivel, cauzând grave probleme personale şi sociale, dar nu există remediu pentru asta; un soi de revoluţie trebuie să aibă loc.

Dar nu o revoluţie fizică cum era în etapele precedente: războiul de o sută de ani, revoltele sclavilor, protestele proprietarilor de terenuri, sărăcirea ţăranilor şi aşa mai departe. Erau indicatori ai evoluţiei, dar evoluţiei egoiste! Ego-ul a crescut provocând o nevoie de a pune în mişcare formatul fizic: social, tehnologic, familial, personal, etc.

Acum, tranziţia între sistemul care s-a dezvoltat sub presiunea forţelor egoiste începe să alunece, adică forţele egoiste pierd teren. Începem să vedem că direcţia nu mai funcţionează, nu în uzine, nu în armată, nu în instituţiile guvernamentale nu în şcoli sau familie.

Ce constrângere poate controla un copil? Unde este soţul ce ascultă de soţia lui ? Unde este guvernul, Parlamentul, seful de stat? Unde sunt? Nu există. Autorităţile “ciripesc” la televizor, dar nimeni nu e atent la ciripitul lor. Mass-media încearcă să se joace cu ei printr-o imagine de mari şefi, dar, de fapt, nimeni nu îi aude.

Directorii uzinelor se plâng mereu că oamenii nu au motivaţie de a lucra, nu se pot forţa şi nu pot munci. Când ego-ul scade, ei nu văd perspective. Cum este posibil să obligi o maşină să muncească fără electricitate, energie, esenţă şi aşa mai departe? Nu este posibil!

Acum, suntem în cădere liberă şi între timp, nu vedem alte forţe care pot înlocui ego-ul ca forţă de dezvoltare pentru noi. Dar ego-ul expiră deja. Şi este tendinţa cea mai de jos. Progresiv, ego-ul devine mai mic şi pierde din farmecul său în ochii noştri. Cât de mult putem cumpăra şi alerga? Cât timp putem călători în jurul lumii? Cât timp puteţi petrece aşezaţi în bar şi în restaurant? Nu pentru că persoana este mulţumită, ci pentru că pierde dorinţa, a dispărut undeva.

Se presupune că este o lume imensă în faţa ta, dar tinerii sunt lipiţi de telefoanele lor, SMS, vorbe goale şi prosteşti. Unde sunt idealurile lor? Unde este arta? Unde este ştiinţa? Unde este cucerirea spaţiului? Unde sunt visele de a descoperi noi pământuri? Toate astea au dispărut.

Întrebare: Entuziasmul şi emoţia aceasta au predominat anii şaizeci.

Răspuns: Şi care a fost excitarea? Ego-ul a muncit în interesul nostru. Ne-a împins spre mari realizări. Dar astăzi, nu mai este cazul şi nu mai putem face nimic. Avem nevoie de o forţă absolut diferită pentru a ne face să avansăm.

Din kab.tv, “O lume integrală”, 24.10.2013

Într-o mare de Lumină

Cartea Zohar, “VaYikhael,” Articol 131: …De asemenea, a fost precizat că dacă Bina şi TM se ridică şi urcă la gradul lor de firmament şi mai sus, iau cu ele gradul inferior care le-au îmbrăcat când ele erau căzute în el şi le ridică, de asemenea, deasupra firmamentului.

Întrebare: Cine sunt “superior” şi “inferior” ?

Răspuns: Există o mare de Lumină Superioară care umple totul. Există diferite dorinţe în ea care umplu, de asemenea, Lumina Superioară şi ea este în ele, în aceste dorinţe. Aceste dorinţe ale creaturii încep să funcţioneze împreună cu Luminile pe care  le dezvăluie în mod independent.  Fiecare dorinţă îi dezvăluie o Lumină, deoarece ele sunt separate unele de altele.

Secvenţa de stări prin care trec se numeşte “corectarea creaţiei”. Înainte a existat o pregătire pentru corupţia creaţiei: Lumea AK, lumea Nekudim, spargerea, corectarea lumilor BYA, apoi naşterea primul om (Adam HaRishon), păcatul arborelui cunoaşterii şi corectarea relativă a primului om, într-un punct care l-a dus la recunoaşterea răului.

Plecând de acolo, din această stare, de la acest discernământ, tot ceea ce se întâmplă în relaţia dintre Kli şi Lumini este o relaţie numită corectarea creaţiei, care este starea în care suntem. Este singurul lucru despre care vorbim.

Corectarea este simplă: cum să echilibrăm vasele, dorinţele, Luminile, astfel încât Luminile şi vasele se simt bine şi astfel, ating o echivalenţă de formă.

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala, 27.12.2013, Zohar

A atinge lumea mea

Întrebare: Aerul este mereu plin de iubire în timpul congresului, cum putem intensifica sentimentul de iubire înainte de congresul din februarie? Cum putem să-l maximizăm? Cum putem absorbi căldura care ne învăluie şi să fim umpluţi de ea?

Răspuns: Există doar un mod de a o face: pregătirea. Creaţia însăşi este un indiciu. Eu sunt echipat cu dorinţă, emoţie, mă neliniştesc deoarece vreau să împlinesc lucrul cel mai important şi nu doar în această viaţă, ci în toate reîncarnările mele. Deja am venit în această lume de atât de multe ori, încât nu vreau să renasc şi să trăiesc aici. Chiar egoist, fără intenţia de a dărui, fără nici o legătură cu Creatorul, ci pur şi simplu. Deci, vreau să văd asta ca o oportunitate fără precedent, o ocazie irevocabilă unică.

Ce voi câştiga de la acest congres, care nu se poate produce altundeva? Nu există astfel de evenimente în viaţa noastră, care să mă poată împinge atât de puternic înainte, pe drumul spiritual.

Întrebare: Pe ce ar trebui să se concentreze pregătirea mea? Pe ce ar trebui să se concentreze marea mea dorinţă?

Răspuns: Pe conexiunea reciprocă. Graţie acestui congres, voi primi ceea ce fiecare împlineşte şi câştigă. Invidiez prietenii care pregătesc împreună acest eveniment şi aspir să fiu inclus în asta. Este spus: “Există o persoană care atinge lumea sa spirituală într-o oră”. Deci, am venit aici pentru a realiza tot ceea ce prietenii mei au realizat. Este posibil. În spiritualitate, ca în vasele comunicante, abundenţa curge dintr-un vas în altul. Dacă mă conectez la cineva care este mare şi eu sunt, de asemenea, mare. Asta este regula, aşa că, să o facem.

Astfel vreau să muncesc şi este singurul motiv pentru care vin la congres. Avem încă o lună de pregătire intensă. O persoană care vrea, va fi pregătită să atingă lumea sa.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala, 30.12.2013, Scrierile lui Baal HaSulam