Întrebare: Eu nu pot să fac nimic atunci când văd ura, prefăcătoria, fraudă, în modul în care prietenii se comportă.

Răspuns: Desigur. Nimeni nu este perfect. Suntem toţi cu lipsuri din punct de vedere spiritual. Dorim să fim corectaţi. Atunci când urcăm chiar un pic din această stare spre Creator, acţiunile noastre sunt foarte de dorit pentru El.

Este firesc să vedem că prietenii sunt la fel de murdari aşa cum sunt eu în gândurile lor, în sentimentele lor, în planurile lor diabolice şi în diferitele dorinţe negative şi de necontrolat pe care le au. Dacă eu corectez toate astea, cad imediat în aceste defecte, din nou şi din nou.

Cel puţin recunoaştem faptul că suntem într-o mare gură de canalizare şi că toate gândurile şi dorinţele noastre imperfecte sunt starea noastră iniţială.

Lacrimile voastre sunt minunate lacrimi de recunoaştere a stării noastre. Asta arată deja că Lumina Superioară vă influenţează şi vă ajută să înţelegeţi unde sunteţi în raport cu ea. Este deja recunoaşterea răului şi nu doar un anumit nivel de jos, ci o stare de unde puteţi avansa şi face un salt înainte.

Deci, trebuie să transformăm aceste lacrimi în lacrimi de bucurie şi să mulţumim Creatorului că v-a dat această recunoaştere a stării voastre şi un astfel de sprijin! Nu sunteţi izolaţi într-o fermă finlandeză, plângându-vă soarta.

Sunteţi într-un mare grup care vă oferă sprijin. Aveţi un întreg sistem sănătos şi ştiţi că sunteţi o parte din acesta, cum funcţionează asupra voastră şi cum ar trebui să-l folosiţi pentru a atinge centrul echilibrului absolut. Aveţi toate astea!

Deci, lacrimile voastre sunt numai începutul, doar recunoaşterea stării voastre. Aş spune chiar că vă plângeţi pe voi. Cel puţin, ar trebui să vi le atribuiţi şi să vărsaţi lacrimi de bucurie, deoarece înţelegeţi cine vă conduce şi ce cale urmaţi. Asta va veni. Agăţaţi-vă de noi şi totul va fi bine.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Opinie (Karen Shahinian, journalist la Slon) „Acceptăm opinia majorităţii ca fiind  adevărată, credem că opinia publică este mai importantă decât a noastră deoarece este incomod să fi în contradicţie cu majoritatea. Indiferent de ceea ce majoritatea ne spune, este important să nu difere opiniile.

„Să spunem că există doar 10.000 de oameni într-o piaţă mică şi o ţară imensă, tăcută, este în jurul ei – minoritatea revoluţionară are  influenţa sa; acesta nu este copleşită de majoritate; este foarte important ce spune minoritatea.

„Trebuie să ne supunem opiniei majorităţii, dar nu cu opinia minorităţii, dar o ascultăm atent, încercând să înţelegem de ce gândesc diferit, şi în asta constă puterea şi influenţa minorităţii. Din moment ce nu ne temem de ei, nu sunt periculoşi, vom începe să le ascultăm şi să înţelegem conţinutul opiniilor lor.

„La început, influenţa minorităţii nu se simte, dar cu trecerea timpului se pune o întrebare serioasă: poate, este cu adevărat necesar să se stea până la sfârşit şi să nu se părăsească piaţa? Desigur, în cazul în care opinia minorităţii a fost corectă, a meritat să se stea în piaţă. Totul depinde de unitatea minorităţii şi a perseverenţei acesteia în formularea ideilor sale.

„În acest moment, propaganda începe să ne abată de la conţinut şi să critice calitatea de reprezentare a minorităţilor, pentru a le discredita. Acest lucru funcţionează pentru că atunci când o persoană crede, devine nervoasă – şi este fericită să aud explicaţia simplă a propagandei. Arma principală a minorităţii este persistenţa, să nu se oprească din a transmite ideile sale.

„Din punct de vedere biologic, să fii diferit de opinia majorităţii este o greşeală; dacă toată lumea se comportă într-un anumit fel, înseamnă că este singura cale corectă, iar ceilalţi care au acţionat în mod diferit sunt mâncaţi (eliminaţi).

„Termenul „înţelepciunea mulţimii” înseamnă că media răspunsului mulţimii este cel mai precis şi corect pentru că fiecare face o greşeală în jurul adevărului şi media opinia masei este cel mai  aproape posibil de adevăr. Dar această regulă lucrează numai în cazul în care mulţimea nu este părtinitoare, într-un mediu stabil, atunci când circumstanţele sunt clare. Dar atunci când totul se schimbă şi există insecuritate, majoritatea devine confuză iar minoritatea are o şansă să influenţeze prin ideile sale.

Dacă opinia dată de minoritate nu este ficţiune, ci adevărul, acesta va fi viabilă şi se va răspândi treptat în rândul majorităţii populaţiei şi va deveni o normă. De îndată ce economia intră în colaps şi stabilitatea este perturbată, majoritatea va fi dezorientată şi gata să accepte idei noi.”

Comentariul meu: În cazul nostru, este necesar să se adauge influenţa Ohr Makif care, în măsură stării noastre de pregătire pentru reeducarea maselor, va organiza condiţiile necesare pentru corectarea  societăţii.

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→

Opinie (dr. Max Schupbach, co-fondator al primului Centru Process Work din Elveţia) „Ceea ce pe moment pare ca fiind haos, are o structură clară. Evenimentele care par ciudate, fac de fapt diferenţa şi sunt forţa motrice a schimbării. Ceea ce este astăzi marginalizat ascunde organizarea viitoare şi viitorul comunităţii.

„Există înţelesuri ascunse în spatele fricţiunilor, al problemelor. Dacă am descoperi toate detaliile: măsurabile şi incomensurabile, raţionale şi iraţionale, logice şi emoţionale – am descoperi soluţiile unice, care au fost iniţial inerente în situaţia dată şi cum este posibil să devenim creativi în atingerea scopului.

„Un lider nu este cineva care cine ştie tot, este cel ce  poate stabili relaţii sincere, care poate rezolva conflicte. Talentul său principal este o înţelegere a proceselor care au loc, dragostea pentru modificări, pentru  lucrul cu el însuşi.

„Un maestru nu este o stare, ci calea, pe care aceste metode care le studiaţi vor deveni modul vostru de viaţă. Ar trebui să realizaţi că le veţi studia pe tot parcursul vieţii. Un maestru înţelege că destinul lui, calea lui pe această planetă are o direcţie clară, iar sarcina sa este de a o urma şi de a o face utilă şi altora.

„În încercarea de a realiza acest lucru, vă veţi poticni mereu, învăţând lucruri noi. Dar în timp, veţi învăţa să acceptaţi atât succesul cât şi eşecul ca fiind pozitive. Veţi  înceta să vă bucuraţi atunci când terminaţi o sarcină plănuită sau să deveniţi supăraţi dacă ceva nu se întâmplă pentru că veţi înţelege că atât succesul cât şi înfrângerea sunt doar părţi din ceva mai mare.”

Comentariul meu: Este frumos să vezi cum concluziile psihologice se apropie de cele Cabaliste.

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum pot măsura starea mea în afara dorinţei de primire şi este posibil să fim în asta tot timpul?

Răspuns:  Asta înseamnă că sunt pregătit să rămân mereu în starea actuală, adică Hafetz Hesed, indiferent ce se întâmplă. Şi, cu cât mai mult mă ridic, cu atât starea mea Hafetz Hesed coboară, asta înseamnă că se extinde la cel mai scăzut nivel.

Aceasta se numeşte măsurare în afara dorinţei de primire. Într-o stare de Hafetz Hesed nu fac măsurători, dar încerc să rămân cât mai jos posibil, într-o stare permanentă.

Aceasta este considerată măsura în afara dorinţei de a primi, dacă nu atribui interes dorinţei de primire. Primesc această capacitate ca o bară de fier ridicată în aer de un magnet. Graţie magnetului, fierul poate rămâne în aer. Acelaşi lucru cu dorinţa, în măsura în care lumina influenţează dorinţa, o ridic peste intenţia de dragul primirii,  poate să fie suspendată în aer cu o intenţie de dragul dăruirii.

Dorinţa în sine este neschimbată, dar direcţia sa se transformă din pentru sine, în pentru celălalt, adică pentru Creator. Astfel, câteodată suntem capabili să măsurăm în afara dorinţei de primire.

Din pregătirea Lecţiei zilnice de Cabala, 02.03.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→