Daily Archives: 17 martie 2014

Lumea spirituală este chiar aici

Toată creația este într-o stare fixă, imuabilă, dar noi percepem și descoperim creația conform atributelor care se dezvăluie în noi, la fel cum o persoană poate privi același lucru fără ochelari, cu ochelari, cu binoclu sau cu un microscop. Asta este, totul depinde de vasele percepției noastre prin care privim creația.

Totul este evaluat doar conform persoanei. Într-adevăr, suntem în lumea Infinitului. Îmi amintesc că am ascultat o expunere a unui rabin local la Rehovot, în anii 70, care m-a surprins atunci când a întins brațele și a spus: ”Aici e lumea viitoare, aici e lumea spirituală”. Nu am înțeles despre ceea ce a fost vorba  și la ce privea (ce vedea). El a fost un cabalist ce a atins spiritualitatea.

Nu am putut înțelege ce a vrut să spună: cum poate să fie aici, lumea viitoare? Nu a explicat nimic mai mult, dar asta m-a impresionat cu adevărat.

Astfel, noi suntem în lumea Infinitului, în singura stare care a fost creată și trebuie să descoperim aceste vase de percepție. Este întreaga noastră muncă.

Din partea a patra a Lecției zilnice de Cabala, 13.03.2014, Scrierile lui Baal HaSulam

Singur printre îngeri rătăciți

Întrebare: Întotdeauna amplific și ridic prietenul. Pentru mine, el este un mijloc și un ajutor pentru dobândirea vieții în spiritualitate. Deci, cum pot să fiu gelos pe el?

Răspuns: Îi vedem mereu pe ceilalți prin prisma egoului nostru. Și, îmi pare că toată lumea este mai rea decât mine. Și, dacă cineva este mai bun, aici încep să mă simt rău și am nevoie să echilibrez asta cumva, altfel voi suferi.

De fapt, doar eu exist. Toate celelalte sunt caracteristicile mele negative care rătăcesc în jurul meu. Dacă aș fi corectat, nu aș putea să le văd, în schimb, aș vedea părți ale sufletului meu conectate în mine într-un tot unitar, aș vedea Lumina. Iată cum aș vedea tot soiul de oameni. Ei sunt toți, caracteristicile mele interne.

Cum să mă comport față de ei? Ca și cum ar fi îngeri.

Întrebare: Dar, această gelozie care ar trebui să existe nu este în mine. Sunt gelos pe cineva? Văd că toată lumea este la fel de mizerabilă ca și mine.

Răspuns: Asta pentru că vezi prietenii grație egoului tău. De fapt, ei sunt toți perfecți! Deoarece Creatorul a creat o astfel de percepție a mediului de dragul tău. Dacă te corectezi, vei vedea pe toată lumea la fel de perfectă! Nimeni nu trebuie să fie corectat, doar tu.

Misiunea omului este de a servi Creatorul

Din articolul lui Baal HaSulam, “Introducere la cartea Panim Meirot uMasbirot”, pct.6: Deoarece nu aţi fost creaţi pentru a reveni după munca câmpului cu măgarii voştri în aceeaşi iesle. Şi, cum nu va fi misiunea unui măgar de a servi toţi măgarii din generaţia sa în lume, la fel nu va fi misiunea omului de a servi corpul tuturor creaturilor, corpul fizic al tuturor contemporanilor săi.

Soarta măgarului este de a servi omul care este deasupra lui, pentru a-i aduce un folos. În timp ce, scopul omului este de a servi Creatorul şi de a realiza scopul Său.

Întrebare: Cum poate fi sigur omul că serveşte Creatorul?

Răspuns: A servi Creatorul înseamnă a realiza planul Său, planul creaţiei – a aduce plăcere fiinţelor create de El. Nu aveţi nimic să dăruiţi Creatorului, în afară de revelaţia faptului că El vă iubeşte, ceea ce este posibil numai dacă atributele voastre sunt similare. Aceasta se numeşte a servi. Părinţii nu aşteaptă nimic mai mult de la copiii lor, doar recunoştinţă pentru iubirea lor părintească.

Cabaliştii ne învaţă cum să facem asta. Dacă nu simt nimic în afară de această lume, atunci nu ştiu nimic despre Creator. Cabaliştii îmi dau sfaturi cu privire la ce trebuie să fac pentru a atinge obiectivul. Există profesori care mă învaţă.

Vedem asta din exemplul animalelor, dacă mama nu se îngrijeşte de puii săi, ei nu vor supravieţui. Ea trebuie să-i hrănească,  să-i educe, să-i înveţe să găsească hrană – atunci ei pot supravieţui.

Acelaşi lucru se întâmplă în lumea spirituală – omul în sine nu ştie nimic. El trebuie să fie, în întregime, dedicat profesorului, precum un mic pui ce-şi urmează mereu mama – deoarece fără ea, el ar muri. Dar omul crede că este inteligent şi ştie tot.

Din Lecţia privind “Introducere la cartea Panim Meirot uMasbirot”, 13.03.2014

De ce ar trebui să mă urăsc?

Întrebare: De ce spunem că o persoană ar trebui să se urască şi să iubească pe ceilalţi? De ce ar trebui să mă detest?

Răspuns: Ura se referă la tendinţa de a se separa, a se îndepărta de obiectul detestat. Este vorba despre atributele noastre egoiste care ne împiedică să ajungem la Creator şi să fim asemenea Lui; atributele care ne împiedică să realizăm iubirea şi dăruirea şi care ne împiedică să realizăm conexiunea între toată lumea.

Aceste atribute mă împiedică să mă predau, să mă anulez, să mă pierd, adică să părăsesc inima mea corporală şi mintea şi să dobândesc o inimă şi o minte de dăruire şi de viaţă în afara mea.

Din pregătirea Lecţiei zilnice de Cabala, 13.03.2014

Schimbările în grup aduc plăcere Creatorului

Întrebare: Ce înseamnă a munci cu “credinţa deasupra raţiunii”?

Răspuns: A munci cu “credinţa deasupra raţiunii” înseamnă a investi efort, folosind tot soiul de strategii pentru a obţine un vas care este numit “credinţa”, adică o dorinţă care este în întregime, dăruire. Credinţa este dăruire.

Ceea ce se numeşte dăruire este atunci când fac un Tzimtzum, încetez să mă gândesc la mine şi folosesc toate posibilităţile pe care le am pentru a face schimbări în grup, în legătura dintre noi, pentru a da satisfacţie Creatorului prin această conexiune.

Un grup este un dispozitiv unic care se găseşte între mine şi Creator. Conform modului în care îl schimb, voi dărui Creatorului. Prin urmare, cred că acest gen de schimbări trebuie să fie aduse în societate, în mediul meu, în scopul de a aduce mulţumire Creatorului. Realizez acţiune în societate, dar mă gândesc că plăcerea pe care o voi aduce, va fi pentru Creator.

Din pregătirea Lecţiei zilnice de Cabala, 12.03.2014

Iubire necondiţionată

Întrebare: Am auzit că dragostea şi ura, pe care le simţim ar trebui să se dezvolte calitativ şi că ar fi ideal să ajungi la ură nefondată şi să avansezi la iubire necondiţionată.

Răspuns: Termenii de dragoste necondiționată şi ură nefondată trebuie clarificaţi mai bine şi mai precis.

Dragostea necondiţionată este dragostea care este mai presus de toate motivele. Vreau să ascultați acest lucru cu grijă! Aceasta înseamnă că m-am ridicat deasupra tuturor motivelor împotriva acestei dragoste şi că simt dragostea, care este mai presus de toate aceste motive.

Este la fel atunci când vine vorba de ura nefondată. Am multe motive sa iubesc,şi totuși, în ciuda a toate aceste motive,îmi place să urăsc pe toată lumea fără nici un motiv. Acesta este starea la care ar trebui să ajungem.

De fapt, motivul pentru care urăsc un prieten este lipsit de sens, deoarece scopul meu este de a mă înălța tot timpul. Trebuie să construim dragoste din această ură! Chiar dacă nu-mi place un prieten, încerc să-i slujească într-un fel, să-i dau ceva, să-l sprijin cumva. Dacă am investit în el, eu voi descoperi o atitudine pozitivă faţă de el deoarece eu mă investesc în el.

Pe lângă asta, trebuie să clarificăm şi acţiunile prietenului. Poate el face acţiuni măreţe, lucruri mari şi eu îl urăsc pentru că el ridică nasul. Trebuie să ne penetrăm unul pe altul şi apoi ura pe care am simțit-o faţă de un prieten se va transforma chiar în dragoste.

Apoi vă veţi vedea brusc  în el, şi el în tine, şi că sunteți de fapt un vas întreg.

Întrebare: în ultimele zile am simţit ruşine, dragoste, garanţie mutuală, Divinitatea şi, în acelaşi timp, că urăsc prietenii. Nu pot să înţeleg, este ura momentană sau ura reală?

Răspuns: Ura este descoperită cu siguranţă pe fiecare nivel. Ea devine mai reală pe nivelele superioare, așa cum  ni se spune despre Rabbi Shimon şi studenţii săi. În starea pe care o simţi acum, ea este foarte mică. Nu este ură despre care am citit în cartea de Zohar, ci mai degrabă lipsă de respect, un fel de indiferenţă. Pe scurt, nu este serioasă încă. Deci, nu îţi face griji, totul este încă în faţa ta.

Punctul vieţii

Baal HaSulam, scrisoare nr. 8, „Fructele înţelepciunii”: „Ei spun că există un scop sublim pentru tot ce se întâmplă în această lume, şi este numit „picătura de unificare.” Când aceşti locuitori trec prin toate acele spaime în casele lor de lut, prin toată mândria lor, care este scoasă din ei, un orificiu se deschide în pereţii din inimile lor, care sunt sigilate ermetic de însăşi natura Creaţiei, şi ele devin potrivite pentru a se insufla o picătură de unificare în inimile lor.”

Întrebare: Lumina este întreagă atunci când aceasta este dezvăluită, deci este numită numai o „picătură de unificare?”

Răspuns: Nu trebuie mai mult decât un punct de conexiune în vederea realizării unificării. Este ca naşterea unei noi vieţi, din care tatăl dă lumina, care este doar o picătură. De fapt viaţa este creată de la o celulă de spermă, de la un punct de viaţă, şi nu este nevoie de nimic mai mult decât atât. Picătura de unificare vine de la Creator, este fotonul, acea particulă de Lumină, şi nu este nevoie de nimic, decât de atât. Restul vine de la fiinţa creată, de la disponibilitatea lui şi apoi atinge adeziune completă.

Din pregătirea pentru a lecţia zilnică de Cabala- Lectia 3/11/14