Daily Archives: 25 iunie 2014

Răpirea băieților este ca un cuțit în inimă

Întrebare: Cum trebuie să începem să corectăm situația? Evenimentul, care este cel mai îngrijorător în aceste zile este răpirea băieților. Ce ar trebui să facem?

Răspuns: Băieții au fost răpiți pentru că nu am realizat rolul nostru și nu suntem conectați ca popor. Acum, după aceste evenimente tragice, oamenii au început să se conecteze. Dar ei se conectează datorită problemelor și nu pentru că doresc să atingă dăruirea reciprocă. Nu este conexiunea corectă.

Baal Hasulam scrie în jurnalul Națiunea că Israel se conectează sub presiunea factorilor externi ca nucile într-un sac. Desigur, asta ajută, dar nu prea mult. Cât timp nu începem să urâm egoismul nostru mai mult decât orice altceva în lume, corectarea nu va începe. Conduceți toată ura voastră pentru răpitori la egoul vostru, atunci aceasta va ajuta. Soluția este doar în faptul că nu avem nimic să urâm decât egoul nostru. Trebuie să învățăm toți oamenii despre asta. Noi nu avem alegere, este singurul lucru care ne va ajuta cu adevărat. Metoda ne-a fost dată pentru asta.

Toți oamenii sunt acum furioși împotriva teroriștilor, dau vina pe săracii băieți care au făcut autostopul. Dar este scris: ”Voi pune peste tine un rege ca Haman și împotriva voinței tale te vei întoarce la bine”
(Sanhedrin 97b). Aceasta este ceea ce se face prin intermediul teroriștilor. Există ceva ce pot face prin propria voință și nu prin dorința Creatorului?

Rabash a povestit cum un profesor de școală a lovit un copil care s-a comportat rău și elevul a sărutat bățul. În acest mod, elevul a recunoscut că problema nu era bățul, ci că totul este în mâinile Creatorului. Dacă blestemați teroriștii este ca și cum blestemați Creatorul, pentru că toate mijloacele sunt făcute prin El.

Ne facem și mai mult rău decât asta, pentru că ne este interzis să urâm oamenii care ne aduc probleme deoarece ei fac, de fapt, voința Creatorului. Trebuie să îndreptăm toată această ură asupra noastră, asupra egoismului nostru.

Așa cum este scris: ”Nici ei, nici răsplata lor” (Berakhot 5b). De ce simțim durerea și încercăm să o vindecăm, dacă nu putem aspira la iubire și să corectăm totul de la început? Toate problemele noastre ar dispărea imediat!

Din partea a 5-a a Lecției zilnice de Cabala, 18.06.2014, Scrierile lui Baal Hasulam

Cum putem mulțumi publicul?

Putem satisface dorința publicului, să găsim bunăvoința în ochii lui, doar prin emoție sinceră. Nu vom reuși cu altceva!

Ceea ce avem este ceva unic. Fiecare persoană simte în interiorul ei că exact de asta are nevoie. Trebuie să trezim acest sentiment și această senzație în ea, să o conducem și să o trezim, ca un copil pe care-l educăm: ”Privește, fă asta! Vezi, ai simțit aceasta?”

Întrebare: Cum putem să scăpăm de teama de a nu place publicului?

Răspuns: Este absurd. Dacă știți la ce stare trebuie adus, atunci nu veți avea teamă. Ați activat o cunoaștere precisă a nivelurilor și stărilor, un algoritm, care este un sistem de acțiuni succesive, conform legilor permanente și cu un rezultat final. Trebuie să mestecați pe acest subiect cu ei.

O regulă cabalistă spune: ” Finalul acțiunii este în gândul inițial”. Pentru Creator, începutul și sfârșitul nu există pentru că totul este determinat de la bun început, conducând la finalizare. La același lucru ar trebui să aspriăm în acțiunile noastre. Trebuie să cunosc exact rezultatul final și modul în care conduc oamenii la el și să văd rezultatul în fiecare pas pe care-l fac.

Din congresul de la Sochi, Lecția 1, 09.06.2014

O proprietate necunoscută care transformă Sufletul

Întrebare: Sub ce formă ar trebui să efectuăm o primă întâlnire cu publicul extern astfel incât sa le dăruim căldură?

Răspuns: Gândeşte-te la ceea ce este posibil, nu are nicio importanţă denumirea. Ar putea fi un atelier de lucru sub forma unui joc.

Principalul lucru este ca o persoană să descopere că suntem conectaţi şi uniti, apoi un fel de forță interioară, o căldură, o „minge de zmeură,” apare printre noi. Nu contează cum o denumim. „Wow! Cât de bun este! „Asta e, nu este nevoie de nimic mai mult. Numai cu acest sentiment ar trebui să rămână ei. Aceasta este concluzia de la prima întâlnire!

Cu toate acestea, este necesar ca acest rezultat să fie înregistrat: Așa cum ne-am întâlnit într-un cerc și fiecare nu s-a gândit doar la el, ci cum să fie împreună cu toată lumea, în centrul cercului, unde toate dorinţele noastre sunt adunate și tot ceea ce este personal este lăsat în afara lui; apoi, în cadrul cercului, descoperim ceva nou şi plăcut, copilul nostru comun, sentimentul nostru comun, iar acest lucru a fost atât de bun, atât de cald, încât, atunci când ne-am uitat unul la altul am simțit că toți am fost aproape, iar acest sentiment este revelat numai atunci când suntem conectaţi, în acest mod.

Cred că rezultatul primei runde de ateliere de lucru sau pur și simplu reuniunea ar trebui să fie o minge de zmeură. Trebuie să aducem oamenii la o stare în care ei simt că prin legătura dintre ei o proprietate deosebită este descoperită care  le dă căldură, speranță, încredere și le transformă  sufletul.

Din congresul de la Sochi 6/9/14, Lecția 1