Daily Archives: 13 iulie 2014

Nu este nimic de invidiat

Întrebare: De ce dorim să primim în mod natural Tora ca un fel de bine, pe care ”ar trebui” să îl primim?

Răspuns: Și, cine a spus că Tora, metoda corectării, este percepută ca bună? Este spus: ”Am creat înclinația rea și am creat Tora drept condiment”. Creatorul a creat, pe de o parte, răul și, pe de altă parte, un ”condiment” împotriva acestuia, forța de corectare. Dar, ce bine există în ea? Ce este bine dacă am o mașină în pană care trebuie reparată?

Privește lumea. Cine invidiază poporul evreu pentru că a primit Tora? Numai oamenii care sunt atrași de scopul creației, de corectare, ceilalți pot aduce o varietate de definiții ale Torei și nimeni nu o numește Lumina care Reformează. Nimeni nu va spune că esența Tora este corectarea răului în sine și că trebuie să ne cufundăm în acest proces.

Definiția noastră cu privire la Tora ca Lumina care Reformează nu pare de bun augur. Noi vorbim de forța corectării care confruntă tot răul care ar trebui să fie descoperit în noi. Descoperirea răului este mereu neplăcută, inconfortabilă, deloc blândă. Este ceva teribil: o boală gravă și un remediu pentru ea.

Nu este o coincidență faptul că, copiii trec prin anumite boli care le vor asigura imunitatea mai târziu. Avem nevoie de experiența fiecărei stări pe drum, descoperind răul în fiecare, suferind de această boală, apoi să o corectăm. Deci, cine are nevoie de asta? În definirea corectă a acestui cuvânt, termenul ”Israel” nu promite o viață bună nimănui. Dacă priviți istoria poporului evreu, atunci nu este nimic de invidiat. Doar o mână de oameni în lume sunt legați la Israel pentru a împărtăși soarta lor. Poate că ei au moștenit atracția lor din Reshimot (reminiscențe) ale triburilor pierdute.

Este dificil să ne așteptăm la un aflux masiv acolo unde muncim împotriva egoismului.

Din partea a 4-a a Lecției zilnice de Cabala, 09.07.2014, ”Unitatea poporului”

Nu există alte mijloace de corectare

Întrebare: Pe de o parte, Israel are o problemă externă, loviturile aeriene constante și, pe de altă parte, în popor, acesta este împărțit în mai multe facțiuni și direcții. Toată lumea trage de partea sa și detestă pe ceilalți. Cum afectează această separare internă securitatea noastră exterioară?

Răspuns: Motivul este același: nu există conexiune între noi. Desigur, există o sciziune între noi și nu suntem de acord unii cu ceilalți. Doar o mică parte a populației știe că trebuie să se unească, că are nevoie de metoda unității. Restul, nu o știe încă și nu este foarte interesată să audă despre asta.

Prin urmare, nu este surprinzător că există o astfel de dezbinare și divizare în cadrul națiunii. Toată lumea își face griji cu privire la modalitatea de a obține un avantaj personal din această situație. Există un singur motiv: lipsa conexiunii. Deci, nu ar trebui să dăm vina pe dușmanii externi care ne înconjoară la toate frontierele, precum și dușmanii interni, este egoismul nostru care ne separă și ne face să ne urâm unii pe alții fără motiv. Trebuie doar să începem să muncim împotriva acestuia. Nu există alte mijloace de corectare.

Din kab.tv, ”Misiunea poporului Israel”, 08.07.2014

Ce ne aduce mai aproape de Creator?

Întrebare: De ce omenirea modernă are o dorință nouă pentru religie?

Răspuns: Există o criză în lume. După ultimul război mondial, care a fost cu mai puțin de trei generații în urmă, populația țărilor dezvoltate simțea  predictibilitate, stabilitate și încredere în viitor. În timp ce acum, cu apariția crizei mondiale, se simte incertitudine, instabilitate, o lipsă de o căutare, cu siguranță o lipsă a unui viitor și o lipsă de speranță pentru succes. Mai mult decât atât, acest sentiment cuprinde întreaga planetă. Acest sentiment produce valuri de îngrijorare tot timpul. Nimic nu este stabil, nici pentru viitor și nici alte planuri. După ce s-a pierdut orice speranță, doar o singură speranță rămâne, speranța în Creatorul, o imagine gata să ia primul loc în lume și să o stabilizeze. Deci, o persoană creează Creatorul pentru el.

Înțelepciunea Cabalei spune că nu există nimic în lume decât natura, forța de dăruire si iubire care creează totul, direcționează și ne dezvoltă într-o stare în care putem înțelege diferența și opoziția noastră față de această forță și dorim să-i semănăm;  de a dobândi caracteristica de dăruire si iubire. Prin urmare, scopul, „Și tu iubești aproapele tău ca pe tine însuți” (Vayikra 19:18) trebuie să devină principiul pentru toate activitățile noastre. Religiile au auzit această poruncă și au uitat-o, pentru că, în scopul de a pune în aplicare, au trebuit să  schimbe natura egoistă a persoanei cu una altruistă (la dăruire şi dragoste pentru tot). Nu există nici un profit în altruism; Prin urmare, toate religiile vorbesc despre „Și veți iubi”, dar nici una dintre ele nu implementează sau  înțelege intenția sa, pentru că, în caracteristicile egoiste nu este posibil să se înțeleagă caracteristica de a dărui . Dacă ar înțelege însemnătatea expresiei  „Și tu iubești” atunci toate religiile ar dispărea și tot ceea ce separă oamenii s-ar dizolva. Dorința modernă pentru religie va duce la reexaminarea de către umanitate și înlocuirea acesteia cu o religie numita „iubire.”