Întrebare: De ce o ofensă față de o persoană este mai rea decât față de Creator? Asta înseamnă că o persoană nu poate reuși cu Creatorul, dacă nu reușește cu anturajul său?

Răspuns: Nu vă puteți întoarce spre Creator, dacă există oameni în lume pe care i-ai rănit. Putem influența Creatorul numai prin oameni în conformitate cu legea ”de la iubirea de creaturi, la iubirea de Creator”.

La urma urmei, Creatorul este ascuns și nu putem să-L revelăm decât dăruind oamenilor. Este motivul pentru care înțelepciunea Cabala este numită înțelepciunea ascunsă. Ea ne învață cum să dăruim, cu adevărat, oamenilor pentru a descoperi Creatorul în spatele lor. Dacă nu știm asta, nu vom fi niciodată în măsură să facem bine oamenilor prin dăruirea noastră, atunci noi nu vom fi în măsură să dăruim Creatorului. Se pare că ne vom sfârși viața fără nici un rezultat pozitiv.

Întrebare: Să presupunem că am rănit un prieten și vreau să mă împac cu el. Este suficient să-i cer iertare așa cum se obișnuiește de Yom Kippur?

Răspuns: Desigur, nu este suficient dacă cereți iertare prietenului doar pentru a vă purifica înaintea Creatorului de Yom Kippur. Pentru a face acest lucru, sunteți pregătit să dați totul prietenului ca un cadou, atâta timp cât puteți fi sigur că v-a iertat, și veți fi în măsură să vă justificați în fața Creatorului.

Dar, este mai bine decât nimic, deoarece vom ajunge la Lishma (în numele Său) după Lo Lishma (nu în numele Său). A face cu adevărat pace cu un prieten, înseamnă a începe să-l iubiți, adică să limitați dorințele voastre personale și să fiți gata să faceți totul pentru el. Este corectarea intenției în inimă, când nu rămâne nici un calcul personal, adică tot ceea ce mi se întâmplă nu are importanță. O astfel de corecție numită adevărata dăruire ni se cere și doar înțelepciunea Cabala ne poate învăța asta.

Putem spune că esența Yom Kippur este rezumatul, clarificarea a numeroase restricții pe care le pot efectua asupra mea pentru ca să pot acționa în iubire și dăruire față de ceilalți după acea zi. Prin iubirea de oameni, voi ajunge la iubirea de Creator. ”Ziua Judecății” este ziua judecății mele.

Din kab.tv, ”Viață nouă”, 30.09.2014

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Am încercat diferite moduri de a lucra cu ego-ul meu și până acum, este foarte puternic în mine. Cum pot munci cu lingușirea, oportunismul și ipocrizia?

Răspuns: Noi nu muncim cu ego-ul. Muncim doar în sens pozitiv. În acest mod, partea negativă se transformă treptat, în pozitiv. În nici un caz nu ne petrecem timpul pe ceva negativ și nu plângem că avem multe atribute care nu sunt bune. Asta nu ar trebui să ne deranjeze!

Este munca Luminii. Lumina va veni și va corecta totul. Problema mea este de a o atrage la mine. Dar, dacă mă așez și mă lovesc singur, atunci nimic nu va veni de la ea. Putem atrage Lumina doar dacă începem să creștem atributele sale în importanță, grație prietenilor, prin atributul de unitate, arătând tuturor că o doresc.

Astfel, munca noastră nu constă în a învăța despre atributele mele rele, savurându-le, bălăcindu-mă în ele, nici plângând amar: ” Iată cât de rău sunt!” Este cel mai rău lucru care poate fi. Făcând asta, blamăm Creatorul că ne-a făcut așa, deoarece tot ceea ce se întâmplă vine de la El.

Dimpotrivă, atunci când aspirăm la bine și începem să înțelegem și să conștientizăm că tot răul este stabilit și că este cazul să ne ridicăm deasupra și să dorim și mai mult bine, atunci totul devine foarte important și necesar. Dar numai aspirând la pozitiv!

Din congresul de la Sankt Petersburg, 18.09.2014, Lecția de pregătire 2

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum putem ieși din adâncimea egoismului nostru care se agață de gâtul nostru ca o greutate și dezvoltă teama?

Răspuns: Există multe gânduri diferite. Sunt aici pentru că toți prietenii mei mă scot din egoismul meu. Sunt aici pentru a ajuta prietenii să iasă din egoismul lor. Sunt aici pentru a face o acțiune corectă în ochii Creatorului sau a atinge un nivel în care Creatorul mă influențează prin grup.

Întrebarea este care din aceste gânduri sunt cele mai eficiente?

Răspunsul este foarte simplu. Gândul cel mai eficient este atunci când dorești în permanență pentru toți prietenii tăi, cel puțin în grupul de zece, fără a aminti prietenii din întreaga lume, să atingă lumea spirituală.

Și ești aici pentru a te exercita și astfel, să ajuți pe ceilalți. Să facem să fie sacrificiul de sine pentru că, în principiu, este proprietatea de dăruire. Vrei să te realizezi – să te dăruiești celorlalți.

Din congresul de la Sankt Petersburg, 18.09.2014, Lecția de pregătire 2

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă văd ceva negativ la un prieten, este de preferat să nu acord atenție, să mă concentrez doar pe pozitiv, pentru ca să fie considerată o ascensiune spirituală?

Răspuns: Rabash explică în articolele sale că nu trebuie să acordăm atenție caracteristicilor negative la o persoană, la fel cum o mamă nu acordă atenție caracteristicilor negative ale copilului său, deoarece pentru ea, el este ideal. Privesc acest copil și nu găsesc nimic special la el, dar pentru ea, totul în el este bun, plăcut și frumos. Este fundamentul viziunii noastre asupra lumii. Astfel ar trebui să vedeți prietenii voștri.

Prin ridicarea deasupra ego-ului, există condiții pe care trebuie să le realizăm pentru a schimba caracteristicile negative în pozitive. Urmare acestei acțiuni, putem distinge două tipuri:  un ”erou” și un ”erou printre eroi”, care este următorul nivel atunci când schimbați dușmanul nu într-o persoană neutră, ci într-un prieten, într-o ființă dragă. Este cel mai înalt nivel.

Cu alte cuvinte, atunci când ne ridicăm deasupra ego-ului, suntem numiți eroi, și atunci când schimbăm ego-ul în dăruire și în iubire, devenim eroi printre eroi și aici nu trebuie să fim isteți.

Lumina face totul. Dacă încercăm să realizăm acțiunile cele mai simple de conexiune și unitate dintre noi, atunci tot restul va fi Lumină.

Din congresul de la Soci, ”a doua zi”, Lecția 4, 14.07.2014

Filed under: Fara categorie, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Din cartea Secretul esenţial al evreilor, M. Brushtein

 Relațiile animale

Plantele nu au libertatea individuală. Prin urmare, relațiile sociale ale plantelor sunt limitate. Extindem studiul nostru la urmatoarea etapa naturală de dezvoltare –la animale.

Animalele sunt organisme care alcătuiesc unul dintre regnurile naturii; spre deosebire de plante,  ele consumă compuși organici, sunt active şi mobile. (sbio. Informații, Proiectul „Biologie)

Aşa cum rezultă din definiție, animalele sunt mobile și active. Acest lucru nu poate afecta  relatia dintre membri singuratici și  grupuri întregi ale regnului animal.

Să ne uităm la unitatea socială majoră a faunei sălbatice – un grup,o turmă sau un grup de balene.

Un grup, o turmă, sau un grup de balene sunt grupuri sistematice, structurate de mamifere, pești sau păsări, de obicei, de același tip, care sunt într-o stare biologică similară,  care îşi menţin în mod activ contactul reciproc și coordonarea acțiunilor lor.

Un grup este format din persoane care efectuează o serie de functii importante, vitale, fiind membri ai unui grup pentru o mare parte din viata lor.

Există o opinie care spune că un grup (nu o turma) de oamenii primitivi au servit drept bază pentru crearea societății umane. (Wikipedia)

Un grup – este un lucru serios.. De exemplu, relațiile într-o haită de lupi, în multe privințe sunt similare cu relațiile din societatea umană, iar prin unele măsuri chiar le depășesc, în special, cu respect pentru lupii-veterani. Lupii au grijă de bătrânii lor și le dau suficientă  mâncare. Sincer, aceast lucru nu se observă întotdeauna printre oameni.

Și totuși, care este principala diferență între animale și plante? În ce sunt ele mai „avansate”? Din nou, răspunsul se găsește în Cabala.

„Vedem că fiecare animal are propriile sale caracteristici; ele nu sunt limitate la mediul înconjurător, dar fiecare dintre ele are propria senzație și caracteristică. … Mai degrabă, ele au propriile lor vieți iar vitalitatea lor nu depinde de viața prietenilor lor. „(Baal HaSulam, Shamati # 115)

Care este diferența dintre un animal și o fiinţă umană?

„Cu toate acestea, ei nu pot simți mai mult decât propria lor ființă. Cu alte cuvinte, ei nu au nici o senzație din altă parte. Și, bineînțeles, nu poate avea grijă de celălalt. „(Baal HaSulam, Shamati # 115)

Această definiție necesită o explicație. La prima vedere se pare că nu este destul de corectă. Știm cu toții că animalele simt starea de spirit a stăpânului lor, stările și atitudinea lui. Mai mult decât atât, este cunoscut faptul, animalelor le pasă de frații lor ca în exemplul cu lupii. Există cazuri chiar de sacrificiu de sine. Toate acest lucruri sunt adevărate, dar ele sunt instinctuale.

Un caine se simte rău atunci când stăpânul nu se simte bine, dar animalul nu înțelege ce este rușinea. Un câine nu roșeşte atunci când  ridică mâncarea de pe podea si ne este jenat să meargă fără haine. Animalul nu va sta sub cuțit în mod voluntar să-și piardă piciorul afectat de gangrenă. Animalul nu înțelege că este posibil astăzi să îi dai cuiva o bucată, în scopul de a-i lua două mâine. Este chiar imposibil să ne imaginăm că animalul înțelege ce înseamnă „de la fiecare după capacități, fiecăruia după nevoi”, etc.

Aceatea sun caracteristici ale ființei umane și nu este deloc tipic animalelor,.

Încercați  să ajungeţi pe stradă  orice trecător și continuaţi să vă mişcaţi în spatele lui. După ceva timp, se va întâmpla următorul lucru: trecătorul va începe să se uite în lateral, apoi peste umăr, îşi va verifica buzunarele, va deveni nervos și îngrijorat. Dar te poți întinde aproape de un străin pe plajă, poţi sta lângă el la teatru, poţi să vorbeşti cu el când stai la coadă sau oriunde altundeva. Un paradox.

Apropo, această observație abilă nu aparține autorului. Această observație aparţine scriitorului de satire Mihail Zhvanetsky.

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→

Din cartea  Secretul esenţial al  evreilor, M. Brushtein

Postulatele Teoriei Integralităţii

Cea mai mare forță a naturii – este conexiunea, unitatea, iubirea.

Dezvoltarea noastră de-a lungul etapelor minţii și a sentimentelor  duce la un echilibru semnificativ, conștient cu natura.

Cauza tuturor problemelor și suferințele noastre – lipsa de echilibru cu natura.

Evoluția gândirii distinge pe om de lumile mineral, vegetal si animal.

Noi nu vedem lumea exterioară. Ne vedem pe noi înșine.

Filed under: Criza, globalizare, Fara categorie - Niciun comentariu→