Întrebare: Comportamentul virusului Ebola, agresivitatea sa, cruzimea sa, posibilitatea de a se instala în interiorul unei persoane și să o ucidă în interior, reflectă societatea umană contemporană ca într-o oglindă. Se pare că răspândirea virusului mortal pe continente este o consecință a creșterii violenței în rândul oamenilor?

Răspuns: Desigur, lucrurile sunt legate. Perturbând echilibrul pe plan uman, îl proiectăm la nivelurile inferioare, provocând un dezechilibru în corp.

Pare numai că trupurile noastre există separat. Dar, de fapt, el plutește în general în supa generală și starea sa internă este aceeași ca în supa exterioară. Existăm în interiorul unui sistem care nu ne percepe ca organisme distincte.

Comentariu: Nici o frontieră nu poate opri virusul Ebola. Dacă acum, epidemia a apărut în Liberia și în alte țări din Africa de Est, asta nu înseamnă că va rămâne acolo. Se înțelege că întreaga omenire este un singur corp dar noi nu înțelegem acest lucru.

Organizația Mondială a Sănătății a recunoscut că s-a trezit prea târziu pentru a lupta împotriva virusului, numai după ce a trecut dincolo de granițele Africii și brusc, a devenit o problemă mondială. În timp ce făcea ravagii în Africa, nimeni nu s-a îngrijorat dar, când a ajuns în Statele Unite și în Spania, oamenii au inceput să strige și s-a făcut remarcată. Se pare că epidemia se află deja la o scară catastrofală.

Răspuns: Noi credem că epidemia are originea în Africa, datorită nivelului scazut al vieții. Dar, motivul este că neglijăm aceste țări, nu ne ocupăm de ele, și nu le acceptăm ca făcând parte din familia noastră. Neglijența noastră a condus la o epidemie acolo și apoi, va veni la noi.

Întrebare: Deci, se pare că punctul slab, ceea ce neglijăm în societatea noastră umană, devine un focar convenabil de infecție, unde poate penetra și începe să se propage în tot corpul? Ca și cum ne-am răni la un deget la picior producând o inflamație, și nu acordăm atenție la asta, până ce se răspândește mai mult?

Răspuns: Putem chiar să facem un calcul pur pragmatic, cât ne va costa asta acum pentru a combate epidemia viruslui Ebola, în raport cu cât de mult am petrecut pentru a stabili un echilibru minim și a ridica țările africane la nivelul tuturor celorlalte.

Din kab.tv, ”o nouă viață”, 19.10.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce se întâmplă cu o persoană atunci când intră în cinematograf și este impresionată de atmosfera sa deosebită? Unde se duc gândurile sale cotidiene și grijile sale?

Răspuns: Este un fapt cunoscut că peștii mari îi mănâncă pe cei mici. Deci, dacă o persoană care privește evenimentele pe scenă, dă dovadă de o mai mare emoție decât toate celelalte emoții ale sale, atunci uită toate grijile sale.

În timpul marii depresii din Statele Unite în timpul anilor 1930, oamenii au cumpărat bilete de cinema în loc de pâine. Filmul a fost mai important decât hrana, pentru că le-a provocat mari emoții. Ei au uitat de sine în timpul filmului și nu au avut nevoie de pâine.

Întrebare: De ce este atât de important pentru o persoană să uite de sine câteva ore?

Răspuns: Asta le dă o satisfacție nelimitată. Pâinea poate să le umple stomacul dar, în timp ce mănâncă, persoana va înghiți fiecare bucată cu lacrimi, cu suferință, deoarece este săracă și nefericită. În acest fel, nu scapă de dificultățile și problemele pe care viața le aduce. Ea se neliniștește pentru familia sa, soțul său, copiii săi și vede cât este de neputincioasă și slabă.

Dar, atunci când merge la cinema și experimentează viața unui rege la un castel, care este atât de îndepărtat de viața sa, este pregătită să plătească pentru această experiență. Ea se identifică cu actorii și se simte ca egala lor. Ea petrece două ore într-o lume magică. Devorat de performanță, publicul încetează să mai existe; el devine un burete care absoarbe tot ceea ce se întâmplă pe scenă.

Întrebare: Dar, unde merge propria sa viață în timpul acestor două ore?

Răspuns: Propria sa viață dispare, și ea simte ca și cum ar exista într-un vis minunat. În realitate, viața noastră actuală este, de asemenea, un vis…Dar, asta este o altă poveste.

Din kab.tv, ”O viață Nouă”, 22.05.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→