Astăzi, oamenii au nevoie de un sistem de apărare foarte puternic, împotriva influențelor mentale negative. De fapt, există astăzi o puternică sursă de amenințări și hărțuiri, acesta este mediul nostru.

Ce ni se arată la televizor? În Africa, suferă de foame și foarte repede vor coborî în Europa. La liceu, un elev a fost bătut, un altul a fost împușcat mortal.

Privind această lume, puteți înnebuni. Acest gen de știri este dat unei persoane înainte de a merge la culcare, pentru ca să-l elibereze de stres și să-l odihnească bine! Nimic mai natural decât asta.

Pot da un exemplu de la profesorul meu Rav Baruch Ashlag. El nu asculta decât primele minute de știri, dacă ceva important s-a întâmplat și restul nu-l interesa. Îi plăceau umorul, o glumă bună atunci când îmbinarea contrariilor era brusc transformată în ceva vesel. Atunci când spunea glume, era fericit pentru că, prin asta, o persoană se relaxa.

Suntem mereu sub presiune de la problemele care nu au soluții și gluma are o problemă nerezolvată dar, printr-o revenire neașteptată, este rezolvată. În plus, cred că mediul este un mijloc corect împotriva grijilor și anxietății.

Umplu dorința mea cu umor și nu cu griji și amenințări. Atunci când nu sunt în măsură să studiez, dar nu simt nevoia să merg să dorm, îmi place să aud sau să văd ceva agreabil. În general, un film despre natură sau o comedie cu adevărat haioasă, un umor potrivit.

Nu mă gândesc că, făcând asta, dau impresia că sunt o persoană frivolă, deoarece toate știrile, temerile și presiunile, sunt create de cineva în scopul de a ne afecta. Și, cu cât mai multă energie pune în ea, cu atât atrage atenția supra lui, și o folosește mai târziu pentru auto-promovare. De ce trebuie să depind de asta?

Dacă era ceva cu adevărat interesant, esențial și crucial pentru viață, precum un tsunami, erupție vulcanică sau reale dificultăți economice, este altceva. Dar, 99% din știri, dacă nu 100%, le primim de la oameni iresponsabili, care, în afară de beneficiul lor, nu au alt interes. Astfel, trebuie să filtrăm tot ceea ce vine de la mediul general pentru ca să nu ne cauzeze griji și neliniști inutile.

Din kab.tv, ”O Viață Nouă”, 21.20.2014

Filed under: Diseminare, Educatie - Niciun comentariu→

Întrebare: Atunci când diseminați înțelepciunea Cabala, dați un curs sau o lecție. Cum simțiți publicul în fața dumneavoastră și cât de mult le puteți da?

Răspuns: O lecție este foarte diferită de un curs pentru că un curs mai abstract, plecând de la o stropire, poate uda toate florile dintr-un rând fără diferență și ele cresc individual, conform potențialului lor. O lecție, pe de altă parte, este măsurată. Când iau nivelul mediu, intru în el și mă schimb pe mine între două niveluri: un nivel intern (care nu este personal, ci colectiv) și un nivel extern. Nivelul extern este transmis într-un limbaj care este mai comun și nivelul interior într-un limbaj al celor care au suferit starea care este descrisă într-o anumită măsură.

Întrebare: Simțiți pragul a cât de mult puteți da într-o lecție specială?

Răspuns: Nu, Când vorbesc la un astfel de nivel, nu îmi este teamă. În primul rând, mă ascund încă în interiorul meu și chiar nivelul meu interior este încă al meu.

În al doilea rând, modul în care afișăm în general lucrurile nu este nociv. Poate descuraja o persoană care încă nu este familiarizată cu asta, dar sentimentele sale se schimbă în interior și trece prin diferite schimbări de stări. Are nevoie să treacă de la o stare la alta și să simtă că este într-o lume unde există loc pentru tot ceea ce vorbim și este ca un punct central, un observator și un utilizator care duce toate astea.

Există destul de multe persoane care nu se pot concentra astfel. Ei au alte reacții, care sunt mai grosiere și mai lente în raport cu ceea ce vorbim. Astfel, în timpul unui curs (prelegeri) de zece minute simt două sau trei stări, în timp ce altcineva poate să simtă douăzeci sau treizeci de stări.

Din kab.tv, ”Secretele Cărții Eterne”, 2.04.2014

Filed under: Diseminare, Diseminarea Cabalei, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

O dezvoltare se compune din două procese: interfața și expansiunea părților. Așa cum natura devine mai complexă și se dezvoltă, dobândește diversitate, este îmbogățită cu noi forme și fațete.

În consecință, fiecare din elementele naturii se conectează, interacționează și îndeplinește rolul său exact în locul său special, pentru beneficiul întregului sistem.

Întrebare: Cum se leagă aceasta la dezvoltarea omenirii, în acest moment?

Răspuns: Am ajuns la o nouă etapă, care deja apare în fața noastră. Brusc, toată lumea a devenit interconectată, iar omenirea a devenit un mic ”sat” unde depind unii de alții, pentru bine sau pentru rău.

Este imposibil să scăpăm afară din această rețea; nu putem realiza etapele pe cont propriu. Sunt câţiva oameni care cred că încă sunt capabili să ia decizii cu privire la distrugerea a jumătate din omenire și întreruperea conexiunii dintre noi. Totuși, aceste evenimente dramatice nu vor atinge obiectivul. Nu putem rupe conexiunea.

Întrebare: Asta îmi aduce aminte de semințele de linte dintr-o farfurie care, o dată ingerate, își pierd forma. Nu este precum modul în care ne pierdem forma individuală, fiind fierți în cazanul istoriei? Ce suntem obligați să facem astăzi?

Răspuns: Trebuie să ne unim în mod rațional, înțelegând ce facem și de ce.

Întrebare: Ce se va întămpla dacă vom continua pe aceeași linie, a individualismului egoist?

Răspuns: Această tendință nu ne va aduce nimic, doar mizerie. La urma urmei, lumea a devenit diferită. Se manifestă forțe integrale care afectează pe toată lumea, din toate părțile și vom vedea cum abordarea individualistă cauzează un prejudiciu, în loc de bine.

Să presupunem că suntem în aceeași cameră. Eu vreau să cânt la tobe, altă persoană vrea să doarmă, a treia vrea să privească la televizor și a patra persoană vrea să gătească chiar supa de linte. Putem să ne înțelegem cu toții?

Şi de fapt, exact asta se întâmplă în prezent. Iar situația se aprinde la toate nivelurile. De exemplu, șocurile climaterice nu fac decât să înceapă și impactul lor este  deja enorm .

Prin urmare, nu va fi posibil să se trăiască precum înainte. La urma urmei, suntem precum insectele pe suprafața Pământului care își construiesc locuințe fragile. Forțele noastre nu se potrivesc forțelor naturii. În același timp, demolăm fundamentul bunăstării. De aceea nu există o alternativă, este timpul de a recunoaște că lumea este solidară, că depind cu toții unii de ceilalți și trăiesc într-o ”cameră”, într-o ”sferă” și nu au unde să fugă de asta. Alte ”camere” nu mai sunt disponibile aici.

Poate datorită disperării, folosind mintea noastră așa cum este prevăzut, vom fi în măsură să ”controlăm” propriul nostru egoism, astfel încât să ne permită acordul dintre noi. Rezultă din ceea ce cunoaștem, privind dezvoltarea naturii, că astăzi suntem obligaţi să fim ca un sistem integrat. Și sistemul integrat cuprinde două părți: ”plus” și ”minus”, dăruire și primire.

Primim multă vigoare de la primire, dar nu suficientă de la forța de dăruire. Forța de dăruire este ceea ce avem de găsit și dezvoltat.

Acest lucru se poate face și există o tehnică specială pentru relizare, numită ”educație integrală” . Cu ajutorul acesteia este necesar să se ”insereze” în fiecare persoană bazele de dăruire, și atunci vom învăța să folosim cele două părți ale naturii. O persoană se va construi pe sine câștigând încredere în viitor, încredere în sine, încredere pentru copiii săi și pentru lumea întreagă.

Altfel, dacă vom alege un mod egoist, atunci întreaga noastră forță, toate bogătțiile și resursele pe care le avem vor fi folosite pentru a lupta împotriva forțelor naturii, căldură și frig, secetă și inundații, boli, etc.

De exemplu, dacă dispariția albinelor continuă, nu vom mai avea de mâncare. Depindem cu disperare de sistemele naturale, în măsura în care nu putem să realizăm pe deplin acest lucru.

Și, de fapt, o încălcare a legilor integrale implică un număr de consecințe în lume. La urma urmei, totul în natură este un sistem interconectat; de fapt, este un mecanism unic. Culturile și livezile asigură hrana nu doar pentru noi, dar și pentru animalele pe care le creștem. Asta înseamnă că intervenția asupra sistemului amenință nevoile noastre vitale, și acest lucru este foarte periculos.

Pe de altă parte, aceste nenorociri trebuie să arate că ne lipsește a doua forță. La urma urmei, dacă nu suntem conectați unii cu ceilalți, nu vom fi în măsură să negociem și să încheiem acorduri necesare pentru supraviețuire. De aici, vedem că toate forțele sunt concepute pentru a constrânge o persoană să studieze și să tragă concluzii asupra proceselor prin care a trecut planeta Pământ. Și, principala concluzie este că totul vine de la conectivitatea dintre părți. Dezvoltarea derivă din alcătuire, interfața părților în sisteme mai complexe, și aceasta trebuie să ajungem să înțelegem.

Din kab.tv, ”O viață Nouă”, 2.03.2014

Filed under: Diseminare, Diseminarea Cabalei, Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Întrebare: Isaac i-a interzis lui Iacov să se însoare cu una din fiicele lui Canaan. De ce este atât de important să nu se ”amestece”? Ce înseamnă asta?

Răspuns: Conform sistemului general, Iacov a trebuit să coboare doar din linia mediană. Prin urmare a trebuit să realizeze proprietatea Israel și să realizeze o stare mare, starea adultă (Gadlut) și să dea naștere celor douăsprezece seminții ale lui Israel. Cu alte cuvinte, a fost acela care a trebuit să genereze un sistem complet, corect și echilibrat, care a trebuit să aibă o formă astfel încât să poată să susțină ascensiuni, spargeri, și dizolvarea în Esau, ceea ce înseamnă în omenire, și de a renaște, a revitaliza astfel întreaga omenire.

Astăzi suntem cei care trebuie să completeze trezirea noastră spirituală. Totuși, asta nu înseamnă că trebuie să terminăm întâi auto-corectarea și apoi va veni rândul omenirii. Deloc! Suntem incluși în interiorul omenirii. La gradul auto-corectării noastre și la nivelul renașterii spirituale a fiecăruia dintre noi, partea care corespunde pentru fiecare dintre noi va fi modificată instantaneu. Astfel, noi progresăm în conformitate cu ceea ce trebuie să modificăm la ceilalți.

Întrebare: Este responsabilitatea nostră de a acționa pe teritoriul altor națiuni?

Răspuns: Da. Noi suntem pregătiți să le aducem corectarea pe umerii noștri și ei vor începe să ne ajute imediat ce vom reuși. Dacă vom începe să acționăm în mod corect, ni se vor alătura imediat și ne vor urma, și ne vor cere să le spunem ce trebuie să facă.

Din kab.tv, ”Porțiunea săptămânală”, 14.11.2014

Filed under: Diseminare, Diseminarea Cabalei, Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

O persoană se umple cu adevărat atunci când dobândeşte o nouă viaţă, de a dărui, a oferi şi atunci când descoperă că forţa care umple lumea este forţa de iubire şi dăruire.

Multe persoane în vârstă descoperă asta la finalul vieţii lor, şi regretă faptul că nu s-au putut identifica cu această forţă. Prin urmare, noi trebuie să învăţăm oamenii că o viaţă nouă eternă este reală. Astfel, chiar la o vârstă fragedă, o persoană va şti la ce să se aştepte şi cum să facă uz de timp. Umplerea corectă a timpului este necesară pentru a ne duce la un nivel de existenţă deasupra timpului.

Timpul ne este dat efectiv pentru ca noi să putem să ne ridicăm deasupra.

Asta se obţine servind societatea în mod corect, atunci când persoana ajută societatea şi societatea o ajută şi astfel, cele două, omul şi societatea, se ridică deasupra timpului.

Trebuie să înţelegem că noi resimţim timpul în corpul nostru fizic, în timp ce în exteriorul corpului, timpul nu există. O persoană are o percepţie interioară foarte subiectivă privind timpul, deoarece noi măsurăm timpul în funcţie de modul în care corpul nostru funcţionează: frecvenţa respiraţiei noastre, ritmul nostru cardiac şi metabolismul nostru, adică în conformitate cu corpul nostru fizic.

Dacă mă detaşez de corpul meu fiziologic, pot să mă ridic pe o altă axă a timpului. Nu mai percep trecerea timpului, ci numărul acţiunilor pe care pot să le efectuez de fiecare dată când sunt în această axă. Prin urmare, sunt total independent de timp.

Este dificil de imaginat, dar această dimensiune există. Chiar Einstein a spus că timpul este relativ. Putem spune multe despre timp, atunci când se termină, atunci când se schimbă, cum putem să-l întindem sau să-l comprimăm. Timpul nostru psihologic depinde total de corpul nostru fizic. Dacă dorim să ne ridicăm în afara acestui corp spre nivelul următor, spre noul nivel spiritual, spre conştiinţa noastră, putem să ne detaşăm de timpul corpului nostru.

Corpul va continua să trăiască, dar vom dobândi o percepţie adiţională de absorbţie şi extracţie şi, în intrările şi ieşirile din acest sistem, vom începe să simţim viaţa în termenii timpului care este măsurat doar în funcţie de acţiunile de dăruire şi de primire, şi nu în funcţie de ceasul sau orbita Pământului sau alte obiecte cereşti în spaţiiu. Asta nu are de-a face cu vieţile noastre, deoarece noi suntem mult mai complecşi şi sublimi decât aceste orbite şi aceste cicluri care măsoară timpul şi viaţa.

Din kab.tv, “O Nouă Viaţă”, 22.04.2014

Filed under: Criza, globalizare, Diseminare, Diseminarea Cabalei - Niciun comentariu→

Tora, Leviticul, 19:15: Nu veți face nici o nedreptate în judecată; să nu protejezi persoanele sărace, nici să favorizezi persoanele bogate; dar, în dreptate să-l judeci pe aproapele tău”. Tora ne avertizează să nu corupem sentimentele noastre și că nu trebuie să tratăm oamenii așa cum dictează ego-ul nemilos.

Fiecare dintre noi este un judecător. Trebuie să judecați o persoană fără prejudecăţi și fără să vă uitați la ea. Poate să fie neagră sau galbenă, urâtă sau frumoasă sau poate vorbi într-un mod uimitor și să vă miște până la lacrimi și așa mai departe.

Cum se poate asigura un judecător că poate să conducă un proces fără prejudecăţi? Pentru a face asta, trebuie să se judece pe sine. La urma urmei, dacă judeci o altă persoană din perspectiva că este liberă de orice preconcepţii, asta înseamnă că te îmbraci în Creator la nivelul lor, și verdictul este fals, deci trebuie să îți asumi vinovăția acuzatului și să plătești pentru datoria sa a întregii societăți, a întregului suflet general.

Dacă trimiți la închisoare un hoț și după ispășirea timpului său este liber și fură din nou, asta înseamnă că trebuie să fii închis în locul lui pentru că sentința a fost incorectă. Dacă nu s-a îndreptat din diferite motive în închisoare și fură din nou, asta înseamnă că tu ești de vină, nu el, deoarece tu și societatea ar trebui să-l corectați și nu ați făcut acest lucru.

Astfel, când va fi liber, te vei confrunta cu problema de a nu ști ce să faci cu el, în timp ce știm exact ce să facem cu tine: te ducem în închisoare sau recurgem la alte forme de corecție.

Comentariu: Dacă urmăm acest principiu, toți judecătorii ar fi în închisoare până acum dar, după cum știm, închisoarea nu îndreaptă.

Răspuns: Nu există nici o mențiune despre închisori în Tora. De fapt, închisoarea nu reformează și vedem acest lucru în conformitate cu ceea ce se întâmplă astăzi. Înțelepții știau asta acum 5000 de ani.

Din kab.tv, ”Secretele Cărții Eterne”, 2.04.2014

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→