Monthly Archives: decembrie 2014

Nu te înșela singur

Tora, ”Leviticul”, (Kedoshim), 19:13: Nu vei oprima aproapele, nici nu vei fura; salariul angajatului să nu rămână la tine toată noaptea până dimineața.

O persoană nu ar trebui să joace feste sofisticate pe alte persoane, în nici o împrejurare. Ea trebuie să fie onestă și sinceră cât mai mult posibil, altfel atributul iubirii și dăruirii nu funcționează. Când ne ridicăm deasupra stării noastre corporale în grup, înțelegem că nu există nimic să putem face deoarece am fost creați în acest mod și că toate problemele sunt deasupra creaturii noastre corporale, în unitatea dintre noi în iubire reciprocă și dăruire. Atingem o stare în care nu pot exista minciuni. Altfel, o persoană se înșeală pe sine, deoarece nu stabilește o conexiune cu alte părți ale sufletului său.

Este așa deoarece împreună, formăm un suflet unic, care este unul pentru toți și toți sunt încorporați în acest suflet general. Apoi, el este încorporarea ta, sufletul tău din perspectiva ta. Deci, cine te poate înșela dacă acesta este, de fapt, tu? Cine te poate minți și cine poate să trișeze sau să fure, să scadă în dăruirea ta, sau să lase ce poti face astăzi pentru mâine? Asta înseamnă că asta nu mai este dăruire. Prin urmare, spune…”nici nu vei fura (aproapele tău)” deoarece el este, de fapt, o parte din voi.

Creatorul efectuează întreaga corecție în noi. O parte a corecției este umplută prin eforturile noastre evidente și o parte a acesteia decurge din eforturile care nu sunt evidente. Brusc, vei descoperi că nu muncești în scopul de a dărui, ci pentru a primi, prin sentimentul că totul este al tău. Asta înseamnă că justifici că ești un hoț, deoarece ești autorizat să faci ceea ce alții sunt autorizați să facă.

Exista un film popular în Rusia în trecut, numit Să fii atent la mașină, în care personajul principal fura mașini doar de la hoți. Avea obiceiul să vândă mașinile furate și să dăruiască banii orfelinatelor. Aceasta înseamnă să fii propriul judecător. Aici este problema, când o persoană crede că face un lucru bun și că el nu fură. Asta înseamnă că trebuie să fie conștient de ceea ce se întâmplă, și nu poate să fie decât după ce fură. Nu putem face nimic și trecem prin multe faze diferite. Este spus că nu există un drept pe pământ care să facă bine și să nu păcătuiască. Este imposibil de a sări peste aceste faze.

”Salariul angajatului să nu rămână la tine toată noaptea” înseamnă că, atunci când trebuie să dăruiți, trebuie să o faceți imediat. Dacă te vei opri, te transformi în acela care primește în locul celui care dăruiește, chiar dacă nu beneficiezi deloc. Astfel, lumi întregi sunt revelate într-o persoană în ceea ce privește relația sa cu alte persoane și, în aceeași măsură, cu Creatorul.

Din kab.tv, ”Secretele Cărții Eterne”, 26.03.2014

Nu lăsa ca dezamăgirea să fie rezultatul eforturilor tale

Întrebare: Cum se poate anula o persoană?

Răspuns: Cineva face acest lucru din disperare sau deznădejde. Acest lucru are loc cu condiția ca persoana să nu fugă. Dacă vine la clasă de două ori pe săptămână în loc de șapte ori, și nu se include în grup prelungește timpul. Desigur, nimic nu se pierde, și chiar cel mai mic efort contează mereu. Dar întrebarea rămâne, care este contribuția ei?

Stabilește un calendar clar, precum munca în grup și diseminarea, și apoi începi să implementezi fără nici o dorință. Inima este în locul unde sunt acțiunile. Este modul în care existălumea noastră și este un lucru bun că a fost concepută astfel. La urma urmei, putem trezi inimile noastre cu ajutorul acțiunilor.

Oamenii adoptă copilul altcuiva, fa eforturi și încep să iubească acest copil. La început nu au pentru el iubire naturală dar mai târziu, acest copil devine un copil mai iubit pentru ei decât un copil biologic. Acest lucru necesită mult efort. Am pus mult efort în dezvoltarea nostră spirituală. Dar trebuie încă să fie analizat pentru a ști ce ne-a dat. Cădem în disperare și asta este foarte bine! Disperarea nu trebuie să ne arunce înapoi acasă, în locul unde copiii lui Israel au suspinat datorită muncii grele.

Un om este obligat să se îmbarce pe următorul nivel al muncii, dar îi scapă asta deoarece, la urma urmei, este dezamăgit. O persoană crede că rezultatul este evident și nu poate înțelege că de fapt dezamăgirea este acest rezultat. Acesta ar trebui să fie rezultatul corect la nivelul actual al unei persoane.

Dacă o persoană se gândește că nici un rezultat nu a fost vreodată realizat și nu a existat nici un succes, ea acuză grupul, profesorul, și decide să îl părăsească. Singurul lucru de învinuit este lipsa de înțelegere a dezvăluirii unei persoane, că nu are puterea să se apropie de Creator. Ce ar putea să fie mai bine decât o astfel de stare?

Nu ar trebui să fie momente mai fericite în viață decât atunci când toate tentativele unei persoane eșuează. Vedem că prietenii care erau cu noi de mulți ani nu au înțeles asta și au plecat. Fiecare dintre noi poate să fie în locul lor, așa cum este spus: ”Nu crede în tine până în ziua în care vei muri”, până la moartea egoismului și corectarea completă a dorinței tale.

În această stare, este necesar să te tragi la lecție prin forță și încearcă să te trezești, să te angajezi cu grupul și să primești forța grupului. Aceasta este munca. Nu este nimic deosebit să te bucuri cânt te trezești și să te simți inspirat de la început. Dar dacă te trezești cu efort și tragi de tine cu forța și începi să te trezești și să te forțezi să muncești, atunci faci cu adevărat munca. Trebuie să iubești această muncă prin care te trezești din starea de inconștiență.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala, 04.12.2014, Scrierile lui Rabash

Ura este lipsa de iubire

Întrebare: Povestea lui Iov reproduce esența suferinței umane. Atunci când seria nenorocirilor fatale se abat asupra lui, Creatorul îi spune lui Iov: ”Unde erai tu atunci când am creat pământul?” Ce înseamnă această întrebare?

Răspuns: Simți că ești o ființă umană, că ești mai mare decât tot și că ești, deci, obligat să iei dezvoltarea în mâinile tale pentru a guverna lumea. Iov nu vrea, pur și simplu, să privească alt lucru decât ceea ce posedă. Desigur, continuă deci să sufere.

Întrebare: Se pare că, Creatorul spune lui Iov: Nu înțelegi cum este controlată natura; Cum poți să înțelegi ce ți se întâmplă?” Astfel, ce trebuie o persoană să cunoască: Creatorul, Satana (înclinația rea) sau ambele?

Răspuns: Este același lucru: cele două formează opusul aceleiași forțe ce acționează în lume. Numai forța iubirii acționează în lume, astfel că întreaga natură este conectată, amabilă și armonioasă, cu excepția unei mici zone, care se numește natura umană.

Această forță este lipsă în noi în mod intenționat, pentru ca prin noi, conștient, prin propriile mâini și acțiuni, să o creăm între noi. Apoi, vom fi asemănători (Domeh) Creatorului, similari cu întreaga natură, și ne vom numi Adam (om).

Întrebare: Ce se va întâmpla cu Satana? Va dispărea?

Răspuns: Nu există! Înclinația rea, adică ura, se manifestă în noi datorită lipsei de iubire. Ura nu are existență proprie; este lipsa iubirii, conexiunii, cooperării și garanției reciproce. Dacă noi vom umple acest loc, atunci nu va exista decât bine. Aceasta este ceea ce descrie istoria lui Iov.

Lumea întreagă este Babilonul antic

Întrebare: Recent, ați avut o serie de prelegeri în Statele Unite. Cine a fost publicul dumneavoastră?

Răspuns: Publicul meu este Babilonul antic, de unde Avraam a dorit să ia toți oamenii și să-i aducă la următorul nivel de existență. Nu împărțim pe nimeni în funcție de culoarea pielii sau a altui motiv; ne adresăm întregii omeniri exact în același mod. La urma urmei, cine sunt evreii? Sunt cei care, în dorința lor de a încerca să găsească sensul vieții, l-au urmat pe Avraam. Există milioane de persoane ca acestea astăzi.

Întrebare: Credeți că poporul evreu a fost ales?

Răspuns: Prin popor evreu, vreau să spun cei care sunt descendenți ai Babilonienilor care l-au urmat pe Avraam, și au creat poporul pe baza legii ”iubește aproapele tău ca pe tine însuți”, adică, cei care sunt conectați unii cu ceilalți, și cei care aspiră astăzi să atingă existența superioară, așa cum discipolii lui Avraam au făcut-o altădată. Și asta nu depinde de culoarea pielii.

Din kab.tv, ”Opinii speciale”, 17.08.2014

Întrebări și răspunsuri

  1. Trebuie să-mi amintesc mereu că răul este forța de la Creator, deoarece ”Nu este nimeni în afară de El”. Cum trebuie să tratez răul? Răul mi-a fost dat pentru corectare astfel încât să fie transformat în bine.
  2. Când răul devine bun? Acesta devine astfel atunci când corelez răul cu Creatorul.
  3. Cum putem dezvălui răul să devină bine? Lumina intră în dorințele între care nu există ecran (conexiune, intenție comună și garanție reciprocă) și astfel Lumina întoarce răul (egoismul) în bine, care umple ”spațiul” între noi. Cu eforturile noastre atragem OM (Ohr Makif, Lumina care corectează), invităm răul (egoismul, Faraon, partea opusă a Creatorului) care se transformă în bine (efuziune, iubire, dezvăluirea Creatorului).
  4. Cum atribuiți întreaga noastră muncă Creatorului? Totul vine de la Creator. Exilul este acolo unde Creatorul se ascunde de o persoană; munca în exil este dezvăluirea Creatorului și ieșirea din exil înseamnă dezvăluirea că ”Nu este nimeni în afară de El”.
  5. Care este cauza pentru împovărarea stării de spirit spirituale? Faptul că o persoană uită că primim totul de la Creator! Și, de îndată ce își amintește asta, este imediat determinată cum să se comporte și să acționeze în această stare desenată de Creator.

Un cabalist practic

Întrebare: Ce este un cabalist care face o muncă practică?

Răspuns: Un cabalist care face o muncă practică este un om care dezvăluie Creatorul în lumea noastră și vrea să aducă întreaga lume la El. El muncește la schimbarea ego-ului în dăruire, altruism, de la ură la iubire, de la separare între noi la unitate. El realizează gândul Creatorului în lumea noastră, studiază și face.

Un adevărat cabalist este un materialist și nu un mistic. El vede că lumea întreagă există ca un tot sub influența unei forțe și înțelege că, în această lume, totul funcționează sub o lege, o lege de completare, de unitate și integralitate reciprocă, însemnând legea iubirii și, dacă ea nu ne pare astfel, este doar pentru că noi suntem construiți astfel și trebuie să corectăm punctul nostru de vedere incorect. Răul pe care-l vedem în afara noastră este, de fapt, în noi și se traduce prin viziunea noastră deformată asupra lumii exterioare. Dacă eram complet corectat, atunci nu vedeam răul în lume.

Întrebare: Asta înseamnă că un cabalist nu vede nici un rău în lume?

Răspuns: Asta depinde de gradul său, faptul este că ego-ul nostru, care este numit Faraon, este divizat în 125 de grade egoiste, iar cabalistul le corectează în el în porțiuni, în părți, de la gradul cel mai mic la cel mai mare.

Corectând pe fiecare dintre ele, e ca și cum s-ar fi ridicat în gradele scării de realizare, la conexiunea cu forța superioară, în adeziune cu întreaga omenire și în această adeziune simte Creatorul.

A fi un cabalist practic înseamnă a fi un profesor sau un student, acela care realizează lumea superioară, studiază după surse cabalisttice autentice și se consacră în întregime lor, pentru că întregul nivel al lumii spirituale este, de asemenea, realizarea scopului vieții.

Pentru că, atunci când începeți să înțelegeți cu cine aveți de-a face, tot restul în această lume este în mod clar perceput ca rezultat al imaginației umane; sunt eforturi și experiențe neînsemnate în raport cu realizarea eternității, finalizării, a perfecțiunii Creatorului.

Din ”Scurte povestiri”, kab.tv, 22.10.2014

Umorul, protecție împotriva grijilor

Astăzi, oamenii au nevoie de un sistem de apărare foarte puternic, împotriva influențelor mentale negative. De fapt, există astăzi o puternică sursă de amenințări și hărțuiri, acesta este mediul nostru.

Ce ni se arată la televizor? În Africa, suferă de foame și foarte repede vor coborî în Europa. La liceu, un elev a fost bătut, un altul a fost împușcat mortal.

Privind această lume, puteți înnebuni. Acest gen de știri este dat unei persoane înainte de a merge la culcare, pentru ca să-l elibereze de stres și să-l odihnească bine! Nimic mai natural decât asta.

Pot da un exemplu de la profesorul meu Rav Baruch Ashlag. El nu asculta decât primele minute de știri, dacă ceva important s-a întâmplat și restul nu-l interesa. Îi plăceau umorul, o glumă bună atunci când îmbinarea contrariilor era brusc transformată în ceva vesel. Atunci când spunea glume, era fericit pentru că, prin asta, o persoană se relaxa.

Suntem mereu sub presiune de la problemele care nu au soluții și gluma are o problemă nerezolvată dar, printr-o revenire neașteptată, este rezolvată. În plus, cred că mediul este un mijloc corect împotriva grijilor și anxietății.

Umplu dorința mea cu umor și nu cu griji și amenințări. Atunci când nu sunt în măsură să studiez, dar nu simt nevoia să merg să dorm, îmi place să aud sau să văd ceva agreabil. În general, un film despre natură sau o comedie cu adevărat haioasă, un umor potrivit.

Nu mă gândesc că, făcând asta, dau impresia că sunt o persoană frivolă, deoarece toate știrile, temerile și presiunile, sunt create de cineva în scopul de a ne afecta. Și, cu cât mai multă energie pune în ea, cu atât atrage atenția supra lui, și o folosește mai târziu pentru auto-promovare. De ce trebuie să depind de asta?

Dacă era ceva cu adevărat interesant, esențial și crucial pentru viață, precum un tsunami, erupție vulcanică sau reale dificultăți economice, este altceva. Dar, 99% din știri, dacă nu 100%, le primim de la oameni iresponsabili, care, în afară de beneficiul lor, nu au alt interes. Astfel, trebuie să filtrăm tot ceea ce vine de la mediul general pentru ca să nu ne cauzeze griji și neliniști inutile.

Din kab.tv, ”O Viață Nouă”, 21.20.2014

O lecție ca schimbare a stărilor

Întrebare: Atunci când diseminați înțelepciunea Cabala, dați un curs sau o lecție. Cum simțiți publicul în fața dumneavoastră și cât de mult le puteți da?

Răspuns: O lecție este foarte diferită de un curs pentru că un curs mai abstract, plecând de la o stropire, poate uda toate florile dintr-un rând fără diferență și ele cresc individual, conform potențialului lor. O lecție, pe de altă parte, este măsurată. Când iau nivelul mediu, intru în el și mă schimb pe mine între două niveluri: un nivel intern (care nu este personal, ci colectiv) și un nivel extern. Nivelul extern este transmis într-un limbaj care este mai comun și nivelul interior într-un limbaj al celor care au suferit starea care este descrisă într-o anumită măsură.

Întrebare: Simțiți pragul a cât de mult puteți da într-o lecție specială?

Răspuns: Nu, Când vorbesc la un astfel de nivel, nu îmi este teamă. În primul rând, mă ascund încă în interiorul meu și chiar nivelul meu interior este încă al meu.

În al doilea rând, modul în care afișăm în general lucrurile nu este nociv. Poate descuraja o persoană care încă nu este familiarizată cu asta, dar sentimentele sale se schimbă în interior și trece prin diferite schimbări de stări. Are nevoie să treacă de la o stare la alta și să simtă că este într-o lume unde există loc pentru tot ceea ce vorbim și este ca un punct central, un observator și un utilizator care duce toate astea.

Există destul de multe persoane care nu se pot concentra astfel. Ei au alte reacții, care sunt mai grosiere și mai lente în raport cu ceea ce vorbim. Astfel, în timpul unui curs (prelegeri) de zece minute simt două sau trei stări, în timp ce altcineva poate să simtă douăzeci sau treizeci de stări.

Din kab.tv, ”Secretele Cărții Eterne”, 2.04.2014

O singură cameră pentru Planetă

O dezvoltare se compune din două procese: interfața și expansiunea părților. Așa cum natura devine mai complexă și se dezvoltă, dobândește diversitate, este îmbogățită cu noi forme și fațete.

În consecință, fiecare din elementele naturii se conectează, interacționează și îndeplinește rolul său exact în locul său special, pentru beneficiul întregului sistem.

Întrebare: Cum se leagă aceasta la dezvoltarea omenirii, în acest moment?

Răspuns: Am ajuns la o nouă etapă, care deja apare în fața noastră. Brusc, toată lumea a devenit interconectată, iar omenirea a devenit un mic ”sat” unde depind unii de alții, pentru bine sau pentru rău.

Este imposibil să scăpăm afară din această rețea; nu putem realiza etapele pe cont propriu. Sunt câţiva oameni care cred că încă sunt capabili să ia decizii cu privire la distrugerea a jumătate din omenire și întreruperea conexiunii dintre noi. Totuși, aceste evenimente dramatice nu vor atinge obiectivul. Nu putem rupe conexiunea.

Întrebare: Asta îmi aduce aminte de semințele de linte dintr-o farfurie care, o dată ingerate, își pierd forma. Nu este precum modul în care ne pierdem forma individuală, fiind fierți în cazanul istoriei? Ce suntem obligați să facem astăzi?

Răspuns: Trebuie să ne unim în mod rațional, înțelegând ce facem și de ce.

Întrebare: Ce se va întămpla dacă vom continua pe aceeași linie, a individualismului egoist?

Răspuns: Această tendință nu ne va aduce nimic, doar mizerie. La urma urmei, lumea a devenit diferită. Se manifestă forțe integrale care afectează pe toată lumea, din toate părțile și vom vedea cum abordarea individualistă cauzează un prejudiciu, în loc de bine.

Să presupunem că suntem în aceeași cameră. Eu vreau să cânt la tobe, altă persoană vrea să doarmă, a treia vrea să privească la televizor și a patra persoană vrea să gătească chiar supa de linte. Putem să ne înțelegem cu toții?

Şi de fapt, exact asta se întâmplă în prezent. Iar situația se aprinde la toate nivelurile. De exemplu, șocurile climaterice nu fac decât să înceapă și impactul lor este  deja enorm .

Prin urmare, nu va fi posibil să se trăiască precum înainte. La urma urmei, suntem precum insectele pe suprafața Pământului care își construiesc locuințe fragile. Forțele noastre nu se potrivesc forțelor naturii. În același timp, demolăm fundamentul bunăstării. De aceea nu există o alternativă, este timpul de a recunoaște că lumea este solidară, că depind cu toții unii de ceilalți și trăiesc într-o ”cameră”, într-o ”sferă” și nu au unde să fugă de asta. Alte ”camere” nu mai sunt disponibile aici.

Poate datorită disperării, folosind mintea noastră așa cum este prevăzut, vom fi în măsură să ”controlăm” propriul nostru egoism, astfel încât să ne permită acordul dintre noi. Rezultă din ceea ce cunoaștem, privind dezvoltarea naturii, că astăzi suntem obligaţi să fim ca un sistem integrat. Și sistemul integrat cuprinde două părți: ”plus” și ”minus”, dăruire și primire.

Primim multă vigoare de la primire, dar nu suficientă de la forța de dăruire. Forța de dăruire este ceea ce avem de găsit și dezvoltat.

Acest lucru se poate face și există o tehnică specială pentru relizare, numită ”educație integrală” . Cu ajutorul acesteia este necesar să se ”insereze” în fiecare persoană bazele de dăruire, și atunci vom învăța să folosim cele două părți ale naturii. O persoană se va construi pe sine câștigând încredere în viitor, încredere în sine, încredere pentru copiii săi și pentru lumea întreagă.

Altfel, dacă vom alege un mod egoist, atunci întreaga noastră forță, toate bogătțiile și resursele pe care le avem vor fi folosite pentru a lupta împotriva forțelor naturii, căldură și frig, secetă și inundații, boli, etc.

De exemplu, dacă dispariția albinelor continuă, nu vom mai avea de mâncare. Depindem cu disperare de sistemele naturale, în măsura în care nu putem să realizăm pe deplin acest lucru.

Și, de fapt, o încălcare a legilor integrale implică un număr de consecințe în lume. La urma urmei, totul în natură este un sistem interconectat; de fapt, este un mecanism unic. Culturile și livezile asigură hrana nu doar pentru noi, dar și pentru animalele pe care le creștem. Asta înseamnă că intervenția asupra sistemului amenință nevoile noastre vitale, și acest lucru este foarte periculos.

Pe de altă parte, aceste nenorociri trebuie să arate că ne lipsește a doua forță. La urma urmei, dacă nu suntem conectați unii cu ceilalți, nu vom fi în măsură să negociem și să încheiem acorduri necesare pentru supraviețuire. De aici, vedem că toate forțele sunt concepute pentru a constrânge o persoană să studieze și să tragă concluzii asupra proceselor prin care a trecut planeta Pământ. Și, principala concluzie este că totul vine de la conectivitatea dintre părți. Dezvoltarea derivă din alcătuire, interfața părților în sisteme mai complexe, și aceasta trebuie să ajungem să înțelegem.

Din kab.tv, ”O viață Nouă”, 2.03.2014

Forța trezirii spirituale

Întrebare: Isaac i-a interzis lui Iacov să se însoare cu una din fiicele lui Canaan. De ce este atât de important să nu se ”amestece”? Ce înseamnă asta?

Răspuns: Conform sistemului general, Iacov a trebuit să coboare doar din linia mediană. Prin urmare a trebuit să realizeze proprietatea Israel și să realizeze o stare mare, starea adultă (Gadlut) și să dea naștere celor douăsprezece seminții ale lui Israel. Cu alte cuvinte, a fost acela care a trebuit să genereze un sistem complet, corect și echilibrat, care a trebuit să aibă o formă astfel încât să poată să susțină ascensiuni, spargeri, și dizolvarea în Esau, ceea ce înseamnă în omenire, și de a renaște, a revitaliza astfel întreaga omenire.

Astăzi suntem cei care trebuie să completeze trezirea noastră spirituală. Totuși, asta nu înseamnă că trebuie să terminăm întâi auto-corectarea și apoi va veni rândul omenirii. Deloc! Suntem incluși în interiorul omenirii. La gradul auto-corectării noastre și la nivelul renașterii spirituale a fiecăruia dintre noi, partea care corespunde pentru fiecare dintre noi va fi modificată instantaneu. Astfel, noi progresăm în conformitate cu ceea ce trebuie să modificăm la ceilalți.

Întrebare: Este responsabilitatea nostră de a acționa pe teritoriul altor națiuni?

Răspuns: Da. Noi suntem pregătiți să le aducem corectarea pe umerii noștri și ei vor începe să ne ajute imediat ce vom reuși. Dacă vom începe să acționăm în mod corect, ni se vor alătura imediat și ne vor urma, și ne vor cere să le spunem ce trebuie să facă.

Din kab.tv, ”Porțiunea săptămânală”, 14.11.2014