Daily Archives: 2 aprilie 2015

Viitorul Europei este in mainile noastre

Întrebare: Care este viitorul Europei așa cum îl vezi și care va fi soluția la problema iminentă a imigrației care se întâlnește la populația locală?

Răspuns: Europa a fost tolerantă la numărul mare de imigranți fără să ceară integrarea lor în noua lor casă. În consecință, identitatea națională a dispărut, iar acum diversitatea etnică din Europa este prea mare.

Există două abordări ale acestei probleme: o societate multiculturală sau asimilare.

Văd problema ca o distrugere completă a relațiilor sociale. Societatea se aplică global, integral dar, în același timp, din ce în ce mai mult separată în mod egoist. Înstrăinarea socială este tipic întregii societăți, iar ei nu vor fi în măsură să restabilească vechea societate civilă .

Ea poate fi construită doar prin menținerea diversității și a creării unei capacităţi generale de a o acoperi cu de iubire. Acest lucru este posibil doar prin utilizarea metodei de înțelepciune a Cabalei, şi putem ajunge acolo fie prin calea suferinței sau de calea Luminii. Alegerea pe care o vom face va determina succesul de diseminare a educației noastre integrale. (din înțelepciunea Cabalei).

Un sclav nu poate înțelege pe cineva care este liber

Întrebare: De ce este Paștele, exodul din robia egipteană, aminteşte de renaştere? Povestea începe cu nașterea lui Moise și se termină cu plăgile din Egipt, care sunt similare cu contracţiile din timpul naşterii. După aceasta, ei traversează Marea Finală, ca și în cazul în care s-ar fi născut într-o lume nouă.

Răspuns: Viața nouă este concepută și pregătită în interiorul vasului gigant numit Egipt. Ea e formată din discernamintele și încercările noastre de a înțelege cum să facă față naturii noastre egoiste.În cele din urmă, ne dăm seama că suntem incapabili să rezistăm egoismului nostru și nu avem nici o alegere, ci pentru a fugi de ea, trebuie să ne ridicăm deasupra ei.

Acest lucru necesită schimbări calitative: înlocuirea a toate obiceiurilor noastre, noi forme de relații, precum și educația precedentă, pe care am primit-o în Babilon.Când vom începe să ne unim folosind metoda lui Avraam, vom dobândi noi obiceiuri, o nouă atitudine reciprocă, și o nouă perspectivă asupra vieții, perceperea totală prin ochelarii de unitate.

Aceasta înseamnă o nouă naștere pentru că am transforma-o într-o nouă persoană, una care a învățat să se uite la ea, la familia sa, la națiunea sa, lumea sa, și la toată viața numai prin unitatea noastră.Dacă atunci mă întâlnesc cu sinele meu precedent, modul în care am fost înainte de a fi adus prin educație în conformitate cu metoda lui Avraam și unit cu alții, atunci ar fi două persoane diferite care nu se înțeleg reciproc.

Una dintre ele este un sclav, iar celălaltă este un om liber, independent de natura sa egoistă. Asta pentru că el a dobândit o nouă natură, natura iubirii în loc de natura urii.

De la KabTV „Un nou program

Paştele este o sărbătoare care este mereu cu tine

Pentru a ajunge în starea de „Pesah”, trebuie să obținem un astfel de nivel de dezvoltare, la care nu putem să lucrăm cu egoul, trebuie să ne ridicăm peste el.

Izbucnirea egoului a avut loc prima oară în Babilon. Împotriva acestei erupții care a avut loc când populația nu era în număr foarte mare, un preot din Babilon, Avraam, a descoperit sistemul ridicării deasupra egoismului.

Câteva mii de oameni au acceptat această metodă și au mers împreună cu el în țara Canaan, actualul Israel. Avraam i-a învățat pe adepții săi ce înseamnă să-i iubești pe ceilalți, să te ridici peste ego, să treci constant peste egoul tău – Pesah (de la cuvântul a trece – pasah).

Egoul nostru crește constant și noi creștem peste el acoperindu-l prin legea „iubirea acoperă toate defectele”. Defectele rămân dar, mai mare decât ele – peste ura imensă – apare între noi marea iubire.

Noi nu ne ascundem ura, nu ne e rușine de ea, fiindcă înțelegem că ea vine din natura noastră umană, iar misiunea noastră este să identificăm în natură următoarea forță pozitivă care ne va da oportunitatea de a acoperi ura cu iubire.

Atunci vom fi într-o stare permanentă de urcare spirituală. Totuși, ura va determina gradul de înălțime al iubirii cu care o vom acoperi.

Rezultă că putem crește constant adică, fiecare tranziție de la stare la stare va deveni Pesah, sărbătoarea care este mereu cu tine.

Din KabTv „Conversații despre Pesah” din 18/03/2015

Calitățile pământului și rădăcina sufletului

Tora, Leviticul 25:23: Pământul (țara) să nu-l vindeți în veci fiindcă pământul este al Meu, iar voi sunteți străini și rezidenți (temporari) cu Mine.

Creatorul ne-a dat o dorință (țara) și noi va trebui să o corectăm și nu să o folosim așa cum simțim noi.

Noi nu avem nimic în această lume pentru noi înșine și, de aceea, când facem o înțelegere trebuie să înțelegem că noi cumpărăm pământul numai pentru a-l folosi temporar, îl închiriem. De fapt nu cumpărăm pământul, îl închiriem pentru a-l putea folosi pentru o anumită perioadă de timp. Nimic nu este etern și nimic nu ne aparține.

Comentariu: Rezultă că toate națiunile care stau pe această planetă nu sunt proprietarele ei.

Răspuns: În funcție de rădăcina sufletului, proprietar este un om care este compatibil într-un fel sau altul cu pământul (țara) pe care trăiește. De aceea, o parte din acest pământ trebuie să se întoarcă la proprietarii lui. Se face referire la neamurile care au ieșit din Babilon și s-au așezat pe întreg globul. Așezarea în Israel trebuie să fie după Tora și fiecare trib și familie are partea lor predeterminată și este eternă. Este așa deoarece calitățile interioare ale familiei sau tribului se armonizează cu calitățile unei părți de pământ. În acest fel este efectuată corectarea dorinței.

Din KabTv „Secretele Cărții Eterne”

Un pahar de vin pentru urcarea spirituală

Întrebare: De ce se bea vin în timpul sărbătorilor, în special tradiția de a bea patru pahare de vin la masa de Paşte?

Răspuns: Vinul simbolozează Lumina împlinirii, Lumina Hohma, care coboară la noi în timpul sărbătorilor, permițând astfel să fim supuși unei anumite urcări spirituale.

Vinul nu este numai un simbol al bucuriei, ci dovedește că sporim constant conexiunea noastră și ne apropiem de revelarea Lumii Superioare Spirituale.

Deîndată ce ajungem la starea numită „trecerea Mării Roșii” și urcăm de la distanțarea reciprocă, la conexiunea reciprocă, ni se întâmplă revelarea unor noi relații de bunăvoință între noi, numite Lumea Superioară.

Sunt patru pași prin care trebuie să trecem pentru a construi o bună conexiune între noi. Ei sunt simbolizați prin cele patru pahare cu vin tradiționale, pe care le bem în timpul mesei de Paşte (Seder Pesah).

Din programul de radio 103FM Israel 15/03/2015

Paştele este o reamintire a viitorului

Paştele ne reamintește nu numai trecutul, dar și viitorul.

Din cele mai vechi timpuri, seara de Pesah a unit familiile de evrei în jurul mesei de sărbătoare. Sărbătoarea este descrisă în fiecare detaliu și totuși străină de formalism, iar ceremonia sa reînvie fără grabă ieșirea din sclavia Egiptului.

Dar, dacă am ieșit din Egipt, de ce tot repetăm iar: „Anul ăsta suntem sclavi, la anul vom fi liberi!”?

Sursele noastre precizează că în spatele evenimentelor cunoscute, urcărilor și coborârilor, există încă un strat de informație care nu este foarte mult despre istorie, ci despre relațiile interumane sau, mai degrabă, este despre unitatea și înțelegerea reciprocă la care a ajuns poporul evreu și care este atât de importantă în zilele noastre nu numai pentru poporul evreu, ci pentru întreaga omenire.

Ca un mănunchi de trestii-Vorbind la plural, Partea 8

Ca un mănunchi de trestii, Unitatea şi Garanţia reciprocă, necesitatea zilei de astăzi – dr. Michael Laitman

CAPITOLUL 9 Vorbind la plural

Realizarea coeziunii sociale prin mediul social

PATRU FACTORI DE INFLUENȚĂ

În eseul său, ”Libertatea”,240 Baal HaSulam discută pe larg despre structura psihicului uman şi ce anume trebuie să urmărim pentru realizarea unei schimbări de durată în societatea noastră. În urma unei lungi analize asupra întrepătrunderii influenţei eredităţii şi a mediului social, Aşlag arată că factorii care ne definesc sunt în număr de patru:

  1. Genele;
  2. Modul în care genele se manifestă pe parcursul întregii vieţi;
  3. Mediul direct, cum ar fi familia şi prietenii;
  4. Mediul indirect, cum ar fi mass-media, economia, prietenii prietenilor.

Deoarece nu ne putem alege părinţii,nu ne putem controla nici fondul genetic. Dar aceste gene sunt doar ”eul nostru potenţial” şi nu ”adevăratul eu”, acela care se manifestă mai târziu, la maturitate. ”Eul”real este alcătuit din toţi cei patru factori. Mai mult, ultimii doi – cei legaţi de mediu – ne influenţează şi ne schimbă genele, pentru a se potrivi cu mediul înconjurător.

Haideţi să examinăm un exemplu minunat despre modul în care genele sunt schimbate de către mediu, aşa cum a fost el raportat de Swanne Gordon, de la Universitatea din California, într-un eseu intitulat ”Evoluţia se poate petrece în mai puţin de zece ani”, publicat în Science Daily. ”Gordon şi colegii ei au studiat guppy – peşti mici de apă dulce – … Ei au introdus guppy în râul Damier, într-o secţiune dinaintea cascadei, liberă de prădători. Guppy şi urmaşii lor au colonizat şi porţiunea inferioară a râului, dincolo de bariera cascadei, în care erau prezenţi prădători naturali. Opt ani mai târziu, … cercetătorii au descoperit că peştii din mediul lipsit de prădători se adaptaseră la noul lor mediu, producând urmaşi tot mai puţini şi mai mari, o dată cu fiecare ciclu reproductiv. La peştii care au colonizat mediul cu o prezenţă importantă de prădători, nu s-a observat o asemenea adaptare … ”Femelele din mediul cu mulţi prădători, investesc mai multe resurse în reproducere, deoarece, datorită ratei ridicate de mortalitate, provocată de prădători, există posibilitatea ca aceste femele să nu mai aibă nici o altă şansă de a se reproduce, ” explică Gordon. ”Pe de altă parte, femelele din zonele lipsite de prădători, produc embrioni mai mari pentru că nişte peşti mai mari sunt mai competitivi în mediile cu resurse limitate, aşa cum sunt cele cu o concentraţie slabă de prădători. Mai mult, ele produc mai puţini embrioni nu numai pentru că aceştia sunt mai mari, dar şi pentru că investesc mai puţine resurse în reproducere .”241

Dr. Lars Olov Bygren, specialist în medicina de prevenţie, a documentat un exemplu, mai surprinzător, despre modul în care genele se schimbă sub influenţa mediului. John Cloud de la Time Magazine, a descris cercetările Dr. Bygren asupra efectelor pe termen lung, pe care le-au avut lipsa de hrană şi foametea extremă, asupra locuitorilor izolaţi ai satului suedez Norrbotten. Dr. Bygren a notat nu doar efectele variaţiilor din dieta oamenilor locului, el a examinat şi ”dacă aceste efecte ar putea să apară mai înainte ca mama să rămână gravidă: Ar putea schimba experienţele trăite de părinţi în tinereţe, trăsăturile pe care le transmit aceştia copiilor lor?”242 ”Aceasta era o erezie”, scrie Dl. Cloud. ”În fond, avem un pact de lungă durată cu biologia: indiferent dacă alegerile pe care le facem în viaţă ne distrug memoria pe termen scurt, sau ne îngraşă, sau ne grăbesc sfârşitul, ele nu vor influenţa însă genele noastre – ADN-ul nostru. Ceea ce înseamnă că, atunci când avem copii, tăbliţa genetică proprie va fi curată.

”În plus, se presupune că orice efect al mediului (hranei) asupra naturii unei specii (a genelor) nu ar trebui să aibă loc rapid. Charles Darwin, a cărui lucrare Despre originea speciilor … ne-a învăţat că schimbările din evoluţie au loc pe parcursul mai multor generaţii şi în urma a milioane de ani de selecţie naturală. Dar Bygren, precum şi alţi oameni de ştiinţă au strâns dovezi istorice, care sugerează că anumite condiţii puternice ale mediului … îşi pot pune amprenta asupra materialului genetic, din ovule şi din spermă. Aceste amprente genetice pot scurt-circuita evoluţia, transmiţând noi trăsături de-a lunul unei singure generaţii.„243

Întorcându-ne la eseul lui Ball HaSulam, ”Libertatea”, acesta sugerează un concept similar, aliniat cu descoperirile dr. Bygren. În secţiunea, ”Mediul ca factor”, el scrie (sublinierile sunt adăugate), ”Este adevărat că dorinţa nu are libertate. Ea este mai degrabă manipulată de cei patru factori menţionaţi anterior (Genele, modul în care se manifestă acestea, mediul direct şi cel indirect). Iar omul este silit să gândească şi să analizeze după cum îi dictează aceştia, fiind lipsit de orice putere de a critica sau de a schimba ceva…”244

În secţiunea următoare, ”Necesitatea alegerii unui mediu bun”, Baal HaSulam adaugă, ”Aşa cum am văzut, este ceva simplu, care ar trebui luat în consideraţie de noi toţi. Căci, deşi avem fiecare propria sursă, forţele se revelează în mod deschis, doar prin intermediul mediului în care ne găsim.”245

Toate acestea pot suna determiist, pentru că dacă afirmăm că suntem complet guvernaţi de mediul nostru, rezultă că nu am avea libertate de alegere. Şi totuşi, spune Baal HaSulam, noi putem şi trebuie să ne alegem mediul, cu foarte mare grijă. Iată cuvintele sale, ”Voinţa noastră are libertatea de a alege un asemenea mediu … care-i împărtăşeşte concepte bune. Dacă omul nu face asta, ci este dispus să intre în orice mediu îi iese în cale…, el este condamnat să ajungă într-un mediu rău… În consecinţă, el va fi silit să adopte concepte putrede…” O asemenea persoană, concluzionează el, ”va fi pedepsit cu siguranţă, nu din cauza gândurilor sau faptelor lui rele, asupra cărora omul nu are alternativă, ci datorită faptului că nu a ales un mediu bun, căci în asta constă libertatea noastră de alegere. De aceea, cel care se străduieşte continuu să-şi aleagă un mediu bun, este demn de recompensă şi laude. Dar toate acestea nu se datorează gândurilor şi faptelor lui bune,… ci se datorează eforturilor lui de a câştiga un mediu bun, care îi aduc … gânduri bune.”246

Vedem prin urmare că suntem potenţial demonici, tot aşa cum suntem potenţial angelici. Alegerea de a acţiona conform uneia dintre extreme, sau a oricărei combinaţii dintre cele două, nu depinde de noi, ci de mediul social în care ne aflăm, sau pe care îl clădim pentru noi.

Ca părinţi, ne avertizăm instinctiv copiii să se ferească de copiii răi din vecini, sau de elevii recalcitranţi. Astfel, conştiinţa faptului că mediul exercită o influenţă importantă este înscrisă în genele noastre de părinţi. Acum trebuie să ne extindem această abilitate şi să realizăm că nu este suficient să ne învăţăm copiii să se însoţească cu copii buni. Trebuie să începem să concepem o nouă paradigmă atât pentru noi, cât şi pentru copiii noştri. Este o paradigmă în care responsabilitatea reciprocă joacă rolul principal, grija mutuală şi camaraderia sunt în centrul atenţiei iar discursul public se schimbă în mod corespunzător.

Altfel spus, maxima lui Rabi Akiva, ”Iubeşte-ţi vecinul ca pe tine însuţi”, trebuie să prindă contur şi să fie modelată în forma unui nou mod de viaţă socială. Această paradigmă socială este chiar ADN-ul poporului nostru, moştenirea noastră, ceea ce lumea doreşte, chiar în subconştient, să primească de la noi.

Într-o eră a crizelor globale consecutive şi suprapuse, lumea are o nevoie disperată de sprijin, de o rază de speranţă. Noi, evreii suntem singurii capabili să ofere această speranţă, numită ”garanţie reciprocă”. Următorul capitol va sublinia principiile de bază ale implementării responsabilităţii reciproce, ca paradigmă socială predominantă.