Întrebare: Cercetătorii din Europa și SUA au arătat că una din cinci femei din orașele mari nu dorește să aibă copii. Acum patruzeci de ani, una din zece femei nu dorea să aibă copii. Care este motivul pentru care s-a dublat numărul femeilor care nu doresc copii?

Răspuns: Femeile și-au pierdut înstinctul matern de a avea copii. Și chiar dacă îi vor, este mai târziu, când se aproprie de patruzeci de ani, să se poate bucură de viață mai mult cu copiii.\

Iau în considerare faptul că atunci când au copii devin prinse în capcană obligațiilor pe viață! Nu sunt doar obligații financiare, ci și angajamentul pentru copil. Aceasta este pur și simplu de neacceptat pentru ego-ul lor în creștere. Astăzi toată lumea vrea să fie pentru el, total liber, fără a trebui să lucreze chiar. Omul este conectat la internat, are smartphone, iar oamenii nu doresc să mai fie apropiați. A avea un copil este o conexiune instinctivă de cineva care depinde de mine iar eu depind de el.

În momentul în care o femeie devine gravidă, ea începe imediat să se gândească numai la viața care se formează în interiorul ei și asupra faptului că trebuie să i se dedice în totalitate. Lumea ei se îngustează iar toată atenția să se concentrează asupra embrionului care se dezvoltă în interiorul ei. Ce urmează? Privește în timp și se gândește cum să-și petreacă viață dând naștere să aducă pe lume acesta creatură și apoi să o crească. Va trăi ea 100-200 ani? Nu, nu va trăi. La rândul ei copilul va avea proprii urmași. Și atunci de ce participe la asta și să-și dedice și întreagă viață?

Întrebare: Gândește femeia că un copil o va priva de plăcerile vieții?

Răspuns: Desigur, și mai mult decât atât, simte că un copil o pune în închisoare, că o obligă ca și cum i-ar legă mâinile și picioarele și că nu îi va permite să se gândească la altceva decât la copil. Copilul va depinde de ea și îi va atrage toată atenția. În acest fel funcționează într-adevăr natură.

Natură crește gradual ego-ul bărbatului și al femeii și le permite să nu acționeze automat precum generațiile anterioare. În trecut, o femeie trebuia să se căsătorească foarte de tânără și să aibă copii, să îi crească, să construiască un cămin, să îi ajute în educația lor, să facă tot ce este posibil pentru ei, și apoi să moară. Copiii vor plânge după ea când moare, dar la atât trebuie să se reducă viață ei?

Acesta este un examen sănătos invocat de ego în ea, pe care totuși nu îl dorește. Nu îi va păsa unde va fi îngropată și de cine. Deja plătește impozite și are diferite obligații. Tot ce dorește este să trăiască și să nu datoreze nimic nimănui, și în mod special să nu se îngroape încă de tânără.

Numai în cazul în care unei persoane îi păsă de scopul creației suficient ca aceasta să o oblige să întemeieze o familie, să aibă copii, să îi crească, și să aibă grijă de orice este nevoie; o va face, dar doar dacă este avantajos.

Și va fi avantajos când va ști că acționează în modul în care toată lumea acționează, ceea ce înseamnă să aibă copii, să îi crească, să aibă grijă de ei, să îi susțină și să îi ajute să ajungă pe picioarele lor, pentru a atinge scopul creației. În același timp trebuie să se corecteze pe sine și să corecteze și lumea de asemenea.

Atunci când o femeie are copii și îi crește, de fapt ea îi face să-și îndeplinească corecția! Acest lucru va fi singurul stimulent pentru a avea copii în viitor. În caz contrar, dacă momentat una din cinci femei nu doresc copii, în câțiva ani una din două femei nu va dori să aibă copii iar populația lumii va scădea la jumătate de miliard.

Întrebare: Ce poate gândi o femeie despre scopul creației pentru a avea copii în starea ideală?

Răspuns: Suferințele noastre ne forțează să găsim un răspuns clar despre scopul vieții. Acesta este singurul scop pe care o femeie trebuie să îl aibă pentru a atinge conducerea superioară și pentru a vedea unde ne conduce natură sau Creatorul.

Atunci când descoperim asta, ni se va dezvălui modul în care trebuie să ne comportam în toate aspectele vieții pentru a atinge obiectivul superior etern, care este considerat superior în raport cu viață noastră temporală. Atunci vom simți beneficiile în ego-ul nostru și vom avea copii, îi vom crește și ne vom dedică viață către familie.

Din emisiunea de pe Kab TV „Ştiri cu Michael Laitman” din 02.02.2016

Filed under: Fara categorie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Comentariu: Oamenii de știință susțin că cei mai mari egositi sunt altruiști, fiind dovedit la nivel neurologic cât și în plan economic. Există chiar și un termen de “pedeapsă altruistă” atunci când îi pedepsim pe cei care dăunează societății, pe cei care nu fac oamenii fericiți, pe cei care dăunează liberatatii noastre, simțind o plăcere când facem asta, iar că rezultat ego-ul nostru crește.

Răspuns: Desigur că putem cumpără pe cineva dacă îi dăruim cadouri, îl slujim și îi arătăm dragostea. Va primi astfel plăcere continuă de la noi, se va bucura și se va obișnui cu plăcerea, astfel aducându-l mai aproape de noi. Per ansamblu, asta reprezintă munca unei femei: când o femeie susține și are grijă de bărbatul ei, el simte că ea este mămoasă și că are nevoie de ea.

Nu văd nimic în neregulă în asta. În modul acesta comunică egostii. În cazul în care nu am nevoie de cineva, nici nu bag de seamă că se află lângă mine. Bag de seamă doar atunci când am nevoie de el și pot beneficia de pe urmă sa, sau invers dacă mă deranjează sau amenință. Acest lucru înseamnă că observăm tot ceea ce ne afectează dorința noastră în mod negativ sau pozitiv.

Într-adevăr cel mai mare ego este ego-ul altruist. Este un ego foarte sofisticat și dezvoltat. Când realizez că în spatele fiecărei simple acțiuni bune, precum ajutarea unui mic animal sau grijă oferită unui bebeluș, treptat îmblânzesc sau înșel dorință lui prin completare mea, astfel încât acesta nu va fi capabil să primească fără umplerea mea. Invoc astfel o anumită reacție în el, să simtă că îmi este dator.

Întrebare: Dacă de acum încolo vedem în spatele fiecărei acțiuni bune ego-ul, unde ne va conduce asta?

Răspuns: Nicăieri. Este o fază avansată a ego-ului prin care înțelegem cum să colaborăm cu alte persoane care sunt de asemenea egoiste pe care dacă le tratam altruist, le cumpărăm pur și simplu, tratându-le frumos, fără să folosim forța.

Este același beneficiu egoist dar la un nivel ridicat, și așa cum oamenii de știință au înțeles, așa simte toată lumea: dar este pur și simplu același egoism. Este similar cu relația dintre o mamă și un copil: mamă își iubește copilul în modul normal uman oferindu-i totul, iar că rezultat ea are nevoie de el iar el de ea.

Comentariu: Dar oamenii sunt siguri că dragostea maternă este adevărata dragoste altruistă.

Răspuns: Trebuie să tratam viață un pic mai serios. Salut, respect și îmi iubesc mama care este încă în viață.

Știu cum o tratez și cum ar trebui să o tratez, cum mă tratează ea, dar ar trebui să înțelegem că setimentul acesta este invocat de natură și nu prin educare facem asta. Această este diferența.

Trebuie să înțelegem că omul operează în funcție de legile naturii care îi dau imbolduri în această direcție, acesta fiind motivul pentru care urmărește mâncarea, sexul, familia și dragostea pentru părinți.

Este diferit dacă face asta împotrivă ego-ului sau, dacă se educă să stabilească relații noi cu tot ce este în afară lui, în jurul sau, cu natură minerală, vegetală, animală și ființele umane. Iar apoi, fiecare schimbare produsă prin dorința să proprie, ca rezultat al educării sale împotrivă instinctelor inițiale egoiste, schimbare care este rezultatul forței și efortului, va fi considerată o realizare și prin urmare ceva de care va fi mândru.

Reshimot-ul egoist se dezvoltă în interiorul nostru, fiind date înregistrate dictate în noi pentru a ne ridica deasupra noastră să atingem o stare egoistă și mai mare. Cum pot altfel înțelege starea următoare dacă nu este zugrăvita în mine egoist? Acesta este modul în care o simt :”Vreau!”. Nu vreau doar lumea asta, vreau și lumea superioară, vreau viitorul care este mai presus de moarte și a tot ce există. Vreau să văd totul, să controlez totul, să înțeleg și să simt totul.

Apoi sunt gata să aud ce spune intelpciunea Cabalei și cum mă va ajută de acum încolo. Acest ajutor îmi este oferit să acționez împotrivă naturii mele, răsturnându-mă apoi intern cât să încep să gândesc diferit, nu cu intenția pentru a primi ci pentru a dărui, nu pentru a avea grijă de mine ci pentru a avea grijă de cei din jur.

Simt pacea în această stare, o umplere, iar eu nu mai tânjesc după ea. Este total diferit de dragostea unei mame către copil. Ea simte o dragoste instinctivă prin care se umple, dar eu aici îi simt pe ceilalți și nu doar pe copiii mei, faţă de care simt o dragoste naturală instinctivă, ci persoane străine care sunt diferite de mine și faţă de care se poate să simt repulsie. În acest mod ating împlinirea conștiintei cabaliste. Chiar dacă necesită un efort mare, vom reuși!

Din emisiunea de pe Kab TV „Ştiri cu Michael Laitman” din 04.03.2016

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: În Marea Britanie au fost ample dezbateri dacă sau nu merită să se părăsească Uniunea Europeană. Faimosul fizician, Stephen Hawking, şi alţi 150 de oameni de ştiinţă şi-au exprimat opoziţia clară de a părăsi UE. Ei cred că mulţumită faptului că sunt membri în UE, fondurile pentru ştiinţă au crescut, ca şi numărul de experţi. Crezi că Anglia trebuie să părăsească UE?

Răspuns: Părăsirea acesteia nu mai are niciun rost, pentru că oricum Uniunea Europeană se va destrăma în viitorul apropiat.

Acestea sunt adunări internaţionale artificiale, care nu determină nimic. Nu există o conexiune reciprocă între ele, graniţele se închid, iar conflictele, discordia şi aluziile calomnioase sunt în creştere. Mişcarea către unificare care a existat în Europa înainte, a dispărut, cu toate că, chiar în trecut, numai Piaţa Comună Europeană, sau mai precis „piaţa” i-a unit.

Aşadar, eu cred că orice ar face, această formaţiune trebuie să se destrame oricum. Nu este bazată pe unitate internă şi o educaţie preliminară a oamenilor pentru a se apropia unul de altul ci, mai degrabă, numai pe dorinţa unora care vor să se îmbogăţească din asta şi, mai mult, să o facă în detrimentul altora.

Aşadar, ce uniune este asta? Ce tip de piaţă comună este, dacă cinci ţări acceptă, să zicem, 25 de membrii în plus, pentru a-şi crea un capital şi mai mare, pe seama acestora? Este pur şi simplu exploatarea altora în cea mai insolentă manieră.

Un asemenea sistem este destinat să eşueze. Natura i-a împins în mod intenţionat către această situaţie, ca să realizeze că o uniune de acest tip nu mai poate exista în lumea noastră, faţă de generaţiile anterioare când a fost posibil să cucerească oameni. Chiar şi Uniunea Sovietică nu a putut să ţină împreună o uniune similară a republicilor socialiste, aşa cum încearcă Uniunea Europeană să o facă. Deci totul se va destrăma pentru că este exact acelaşi sistem al cărei fundaţii se bazează pe ego.

O uniune poate avea succes numai atunci când oameni tânjesc după ea. Fără uniunea de la nivelul fundamental, toate celelalte structuri se vor prăbuşi. Un sentiment de necesitate, un simţ al profitului din uniune, trebuie să vină de jos. Atunci se va obţine un nivel mai mare, un nivel spiritual, iar uniunea noastră va aduce mai multă Lumină în lume.

Ar fi trebuit să educe oamenii! Dar pentru asta, este necesar să descopere înţelepciunea Cabala, să înceapă să înveţe cumva şi să educe oamenii de la nivelul de jos, cel puţin un pic, pentru că altfel totul este destinat să eşueze.

Aşadar Anglia poate să rămână liniştită în Uniunea Europeană, pentru că aceasta se va sfârşi în curând.

Din emisiunea de pe Kab TV „Ştiri cu Michael Laitman” 11.03.2016

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Dr. Michael Laitman intr-o conversatie cu Oren Levi si Yael Leshed-Harel

Ce simbolizează personajele femine din “Sulul lui Esther”, de ce este subliniată frumusețea feminină în carte și unde este găsită adevărata frumusețe?

Rezumat

Toate personajele din Megillah (sul) și din Biblie în general, reprezintă forțele regăsite într-o persoană.

-Vashti este o regină egoistă, care se gândește doar la binele său, în timp ce Esther se gândește la binele celorlați.

-Precum Vashti, toți suntem egositi. Fiecare trage pentru sine. Haman intervine și ne forțează să ne conectăm.

-În natură sălbatică, femelă nu este atât de frumoasă precum masculul. Deci femeia trebuie să lucreze pentru aspectul sau frumos.

-Natura ne-a creat în felul acesta deoarece femeia simbolizează dorința naturală a persoanei, care este precum ego-ul și nu este deloc frumos.

Întreagă poveste despre Vashti și Esther ne arată modul în care trebuie să lucrăm cu ego-ul

-Partea feminină din fiecare persoană reprezintă ego-ul. Este urât, doar pentru sine, pe seama altora.

-Depinde de persoană să se corecteze (infrumuseţeze) pe sine însuși, să-și acopere ego-ul și conflictul dintre oameni. Asta a făcut Esther. Le-a spus evreilor: pentru a fi salvați trebuie să va adunați să va conectați.

-Esther avea teamă să se aproprie de rege fără o invitație. Nu se bază pe frumusețea să exterioară. Avea nevoie de o frumuseţe diferită. Frumusețea fundamentală de care avea nevoie a venit din efortul semenilor de a se adună, conecta și iubi reciproc.

Conexiunea dintre oameni creează frumusețea supremă. Conexiunea corectează toate defectele care sunt în toată lumea.

Filed under: Criza, globalizare, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce este un obicei să te deghizezi în Purim?

Răspuns: Purim reprezintă expunerea stării noastre anterioare, pentru că fiecare dintre noi este de fapt rău! Ne deghizam în personaje , atât rele cât și bune. Pe de o parte, ca Haman și Ahasuerus, iar pe de altă parte că Mordechai și Esther. Purim este un carnaval. Ne ascundem fețele în spatele măștilor pentru că este vorba despre revelarea bunătății și a răutății, când îți pierzi total identitatea, fața, și nu poți face diferență dintre cei buni și cei răi, pentru că sunt amestecați și se susțin în timp ce înaintează spre Creator.

Prin combinația corectă dintre bine și rău, obținem adeziune, conexiune, apropiere, egalitate și identificare cu Creatorul. Ne putem deghiza în orice și chiar de mai multe ori. Putem purta un costum dublu: masca celui bun în față și masca celui rău în spate, sau invers. Purim reprezintă ultima corecție a umanității din rău în bine, când răul absolut este revelat și se transformă în bunătate.

Din emisiunea de pe Kab TV ”Știri cu Michael Laitman” in 16.03.2016

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce trebuie să bem mult și să ne desfătăm în Purim?

Răspuns: Când se spune că trebuie să bem, să mâncăm și să fim fericiți, oamenii de obicei nu pun întrebări. În general, ceea ce aduce corpurilor noastre plăcere nu aduce nici întrebări, dar de Purim acest lucru este ridicat la un nivel al Mitzva (poruncă) ceea ce înseamnă că trebuie să fim fericiți și să ne îmbătăm „până când nu mai știm de noi”. Asta nu este chiar la propriu, desigur, ci când spunem „să te îmbeți și să fii fericit” ne referim la primirea maximă a Luminii Hassadim simbolizată prin mâncare și la Lumina Hochma (înțelepciune) simbolizată prin vin.

Odată ce obținem aceste două Lumini, apare bucuria și toate calitățile unei persoane participă simultan. Toate atributele pe care o persoană le-a dobândit sunt incluse în această bucurie începând de la cea mai joasă și negativă calitate până la cea mai sublimă. Astfel, folosind toate atributele noastre în această stare Îl obținem pe Creator.

De fapt, în această stare sărbătoarea este considerată de succes. Așa că, ar trebui să atingem o stare în care omul își pierde controlul „își pierde cunoștința” până când nu poate face diferență dintre bine și rău, pentru că tot răul a fost deja corectat și este îndrumat spre bine.

Asta nu înseamnă că trebuie să cadă la pământ inconștient, ci să atingă o stare în care realizează că Creatorul nu a creat nimic rău. Starea în care tot răul este corectat în bunătate îi oferă omului calitatea dobândirii, care este exprimată prin bucurie. În această stare se produce întâlnirea dintre calitățile cele mai joase și cele mai sublime care se echivalează și se justifica unele pe celelalte.

Acesta este sfârșitul corecției. În Cabala este numită starea în care „iubirea va acoperi toate păcatele”. Asta se întâmplă când toate păcatele, răul, opusele, ura, nu dispar, ci sunt revelate și apare iubirea deasupra lor. Așadar, prima poruncă este cea a fricii, deasupra ei este cea de-a două poruncă, a iubirii. Aceasta este singură modalitate prin care este obținut contactul dintre om și Creatorul, înțelegerea și identificarea cu El și cu ce a făcut pentru om. În același timp, dispar toate barierele și totul are scopul unității.

Comentariu: Ce păcat că Purim ține doar o zi…

Răspuns: Nu, este o stare care durează veșnic. O putem dobândi într-o zi și apoi continuă veșnic, din moment ce omul înțelege și percepe că totul a fost făcut de Creator într-o manieră opusă, așa cum spune: „ Am creat înclinația rea și am creat Tora ca un condiment” pentru a atinge starea sfârșitului corecției, numită Purim, care înseamnă cel mai înalt nivel al Creatorului.

Această este starea perfectă, ideală. Trebuie să ne ajutăm unul pe celălalt să tânjim după corecție și să ne dăm silința ca toată lumea să atingă această stare, cât mai curând posibil. Asta include revelarea înțelepciunii Cabala. Doar prin această metodă putem atinge un nivel atât de înalt, numit Purim.

Din emisiunea de pe Kab TV ”Știri cu Michael Laitman” din 16.03.2016

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→