Tora, Deuteronomul 23:04: … l-au adus împotriva voastră pe Balaam, fiul lui Beor, din Petorul Aram-Naharayimului, pentru a vă blestema.

Întrebare: Balaam a fost angajat de Amoriți și Moabi (dorințele care nu pot fi corectate) pentru a blestema Israelul. Totuși, în același timp, poporul Israel deja se îndreptă spre Creator. Este posibil să asociem acest lucru cu Israelul de astăzi, care încă trebuie să fie forțat pentru a merge înainte?

Răspuns: Nu ne putem compara cu Israelul care, cândva, era în înălțarea pe scara spirituală. Până la urmă aceasta este trecerea printr-un deșert spiritual interior.

Balaam este un profet care are conexiunea cu Creatorul. El înțelege ce este Israelul și acționează natural și clar în conformitate cu porunca Creatorului, ca orice alt lucru din lume. Prin urmare, noi trebuie să respectăm această forță, chiar și din partea opusă, adică din partea forțelor impure, deși, din partea negativă, Balaam reprezintă forța prin care Creatorul conduce lumea. Înseamnă că El conduce lumea exact prin dorințele noastre impure, pentru a trage o persoană “de urechi” în spiritualitate.

El rezistă, vrea să ajungă în spiritualitate, însă el este îndepărtat din ce în ce mai mult. Apoi, când “urechea” lui este întinsă la limită, el dintr-o dată este eliberat și zboară direct în spiritualitate. Acest lucru este folositor.

Asta este exact munca lui Balaam. El intenționat împinge omul să critice, să creadă că totul este în modul în care este și așa mai departe. Linia stângă trebuie să existe în paralel cu linia dreaptă, iar între ele noi construim analiza și sinteza tuturor stărilor posibile prin care noi începem să înțelegem cum este organizat universul.

Întrebare: Asta înseamnă că Balaam face să avansăm chiar și mai repede?

Răspuns: Probabil nu mai rapid, dar aceasta este o stare necesară într-o persoană, deoarece, când respinge Creatorul, ea vrea să se răzvrătească împotrivă Lui și nu vrea să ia în considerare nimic, egoismul din ea se ridică atât de mult încât vrea să conducă întreaga lume. Asta se întâmplă cu orice persoană.

Aici este vorba despre aceleași acțiuni pe nivele superioare. Prin urmare, forța Balaam este necesară pentru o analiză corectă a întregii căi.

Nu a fost creat nimic inutil în lume, totul depinde numai de măsura în care vom lucra corect cu aceste forțe. Totul este doar pentru avansarea noastră corectă. Astfel este necesar să eliminăm intenția dorințelor numite Amoriți și Moabi (adică pentru sine) și fiecare dorință începe corecția spre dăruire.

Din emisiunea de pe KabTV “Secretele Cartii Eterne” 10/19/16

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Tora, Deuteronom, 23:25: Când intri în via vecinului, poți mânca atâția struguri cât îți dorești, până ești sătul, dar să nu pui nimic în vasul tău.

Strugurii simbolizează dorința. De aceea, “poti mânca atâția struguri cât îți dorești, … dar să nu pui nimic în vasul tău” căci dorința este străină. Când ești inclus în acea dorință, adică te ridici la următorul nivel, acolo poți primi în tine însuți fără să cazi înapoi la nivelul tău.

Asta se referă la doi Partzufim, două suflete: mare și mic. Dacă se ridica un suflet mic la cel mare și se include în el, precum un embrion în pântecul mamei, atunci se poate hrăni cu orice este la acel nivel superior. Totuși, nu poate coborî la nivelul său, deoarece ar fi precum moartea, ca o infecție corporală.

Când te poți înalța și coborî liber, înțelegând că nu poți folosi această dorință pe propriul tău nivel, includerea în nivelul superior te va ridica gradual, iar tu vei începe să te ridici și să-ți construiești propria ta “vie”.

Suficient de interesant este că pe câmpurile din Israel, omul poate culege și mânca toate fructele și legumele pe care le vrea, însă dacă vrea să le ia, trebuie să plătească pentru ele. Toate lucrurile au propria lor rădăcină și ramură. Asta este legea Torei.

Poți intra pe orice câmp, de exemplu pe un câmp cu floarea soarelui, alegi orice îți dorești și proprietarul nu va spune un cuvânt despre asta. El probabil că nici nu se va uita la tine, deși știe că va fi golit. Însă, nu contează, asta este o poruncă. Înseamnă că, Creatorul va permite reumplerea recoltei.

Dacă intri în holdele aproapelui tău, vei putea să culegi spice cu mâna, dar secera în holdele aproapelui să n-o pui. (Tora, Deuteronom, 23:25)

Poți lua atâtea spice cât ai nevoie într-un anumit moment, deoarece tu nu produci nimic din asta. Însă, nu poți tăia recolta unui prieten cu o seceră, deoarece asta este întreaga producție (primire egoistă).

Din emisiunea de pe KabTV “Secretele Cartii Eterne” 10/26/16

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Tora, Deuteronomul: 22:23 – 22:24: Dacă o fată fecioară este logodită, iar un bărbat o întâlnește în cetate și se culcă cu ea, să îi aduceți împreună la porțile cetății și să-i ucideți cu pietre pe amândoi: pe fată s-o condamnați pentru că nu a strigăt în cetate, iar pe bărbat fiindcă a necinstit-o pe soția semenului său. Să nimiciți astfel răul din mijlocul vostru.

Acesta este un exemplu al modului în care acțiunile omului nu corespund cu intenția și dorința lui. Ele nu se potrivesc între ele și, prin urmare, corecția se poate face numai prin renunțare. Asemenea dorințe moarte nu au continuitate în spiritualitate și, prin urmare, aceste dorințe trebuie să “moară”. Moartea, de regulă, se petrece prin aruncarea cu pietre, deoarece dorințele cad în Lev HaEven (inimă de piatră).

Întrebare: Ce înseamnă că intenția decide să se conecteze cu o asemenea dorință?

Răspuns: Unui om i se pare că dacă lucrează cu această dorință, el va putea să se apropie puțin de Creator. Crede că poate face această acțiune, însă, de fapt, el nu poate.

De exemplu, primește o oportunitate să facă aceeași acțiune, iar el vrea să o facă de dragul dăruirii, de dragul continuării avansării spre iubirea pentru Creator, în extinderea vasului său spiritual, însă se pare că acest lucru este greșit.

În lumea noastră asta se exprimă într-o așa imagine carnală, însă, în lumea spirituală, totul se petrece într-un mod complet diferit.

Este scris: aruncați cu pietre în fată și în bărbat. Deoarece amândoi se află sub o influență exterioară, nu este doar responsabilitatea lui, ci și a ei pentru evenimentul care se petrece. Adică dorința ce se află printre alte dorințe trebuie, de asemenea, să se corecteze.

Asta este despre ZON a lumii Atzilut, Zeir Anpin și Malchut care se conectează împreună și, prin urmare, aici sunt posibile și rezistență și înțelegere. Cetatea în care se conectează înseamnă lumea Atzilut.

Aici sunt foarte multe subtilități. Întâi, totul se petrece deasupra Parsa, care este reprezentată prin zidul cetății care o înconjoară. Simbolizează influența societății înconjurătoare, de care aparțin fata, părinții ei și acest bărbat. Astfel nu se ia în considerare o corecție personală, ci una publică. Prin urmare, ei merită o pedeapsă mai aspră.

În Tora sunt foarte multe condiții asemănătoare, iar asta este natural, deoarece este vorba de corecția intențiilor noastre. Dorințele rămân la fel.

Singura noastră dorință este divizată în 613 părți. Fiecare din aceste 613 dorințe private are propria intenție egoistă, care trebuie să fie corectată spre una altruistă, de dragul altora și prin ceilalți, pentru Creator. Acest lucru, în principiu, este munca noastră spirituală. Tora vorbește numai despre asta și de nimic altceva.

Un bărbat simbolizează intenția, iar femeia – dorința. Combinația corectă dintre părțile bărbătești și femeiești, cu acțiunea corectă de dăruire, duce la naștearea următorului nivel spiritual.

Din emisiunea de pe KabTV “Secretele Cartii Eterne” 10/5/16

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate, Surse Cabaliste, Torah - Niciun comentariu→

Tora, Deuteronomul 22:19: Să-l pună să plătească o sută de șecheli de argint și să-i dea tatălui fetei, pentru că a scos nume rău unei fecioare israelite. Ea va rămâne soția lui, iar el nu va putea s-o izgonească toată viață lui.

O persoană vrea să “se căsătorească”, vrea să-și dezvolte dorința, să-și vadă vlăstarii, toate felurile de împliniri și plăceri. Și, dintr-o dată, înțelege că nu poate face nimic. Nu poate urma această cale și să depășească această dorință. Nu este a lui și îi este complet străină.

Vrea să se bucure de viață, iar această dorință îl cheamă spre altceva, indicând că trebuie să înainteze spre Creator, să renunțe la plăcerile și planurile sale. Nu vrea o asemenea dorință, o asemenea soție. Totuși, trebuie să corecteze exact această dorință care se manifestă în el într-un asemenea mod egoist. Mai târziu va trebui să se reîntoarcă la ea și să o corecteze.

Touși, acum se ridică și intră în contact cu următorul nivel, deși a plătit o sută de șecheli de argint pentru el, adică a primit o pedeapsă decentă în fața tuturor, o asemenea rușine, diferite frici și ură.

Astfel el s-a conectat la următorul nivel superior și fără această renunțare nu ar putea ca, pur și simplu, să-și ia dorința și să înceapă să o corecteze. o condiție necesară pentru ca să poată să aibă grijă de ea și să o corecteze este fuga de corecție.

Nu ai unde să fugi! Prin urmare, noi vedem cum omenirea începe încet să fie împinsă spre condiții dificile, iar noi, din partea noastră, dezvoltăm metoda noastră din ce în ce mai mult, să o facem mai apropiată de omenire, diseminand și, cu siguranță, ne vom întâlni cu ei undeva. Aceasta este legea dezvoltării noastre.

Din emisiunea de pe KabTV “Secretele Cartii Eterne” 10/5/16

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate, Surse Cabaliste, Torah - Niciun comentariu→

Întrebare: În ce limbă vorbeau și scriau oamenii din Babilon?

Răspuns: Babilonienii vorbeau aramaica. Noi folosim această limbă în Cabala împreună cu ebraica. Numai cei care au dobândit lumea spirituală vorbeau ebraica, deoarece este limba luminii, iar aramaica este limba Kli-ului (vasul), adică dorințele care revelează lumina.

Ambele limbi sunt complet identice și, în același timp, complet opuse între ele. De exemplu, “lumină”, în ebraică este “Ohr”, iar noaptea în aramaică este “Orta”. Adică ambele limbi folosesc același cuvânt, dar cu sensul complet opus.

Întrebare: În ce limbă vorbea Terah, tatăl lui Abraham?

Răspuns: Terah vorbea aramaica, iar Abraham a trecut la ebraică. Ei cunoșteau ambele limbi.

După cum confirmă publicațiile moderne, din aceste două limbi antice, care se completează între ele, s-a dezvoltat un scenariu global. Până la urmă, ambele limbi sunt construite pe acordul dintre cele două forțe, dăruire și primire, plus și minus. Exact de acolo au apărut elementele orizontale și verticale ale literelor care sunt baza scrierii în orice limbă.

Din lectia de Cabala in limba rusa 1/22/17

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→