Monthly Archives: iunie 2018

O viaţă nouă nr.1007 – Doctrina Cabalei de la ascundere la revelare

Dr. Michael Laitman în conversaţie cu Oren Levi şi Nitzah Mazoz

Rezumat

Codul pentru a sparge textul codat din înţelepciunea Cabalei trebuie construit în interiorul persoanei. Trebuie să ne trezim de la dorinţa egoistă de a primi pentru sine la dorinţa pentru Creator, care este exprimarea dăruirii şi iubirii pentru ceilalţi. A fost o rezistenţă intensă faţă de revelarea înţelepciunii Cabalei în perioada Hasidismului şi a Mitnagdimului Lituanian (aceia care se opun Hasidismului). Rav Kook şi Baal HaSulam au încercat să facă publică înţelepciunea la începutul secolului douăzeci. Ari a înţeles, de asemenea, că a venit vremea să se reveleze puterea care este ascunsă în Tora şi să se ajungă la apogeul evoluţiei fiinţelor create.

Din emisiunea de pe KabTV „O viaţă nouă #1007 – Doctrina Cabalei de la ascundere la revelare”, 5/1/18

O viaţă nouă nr.1006 – Partea ascunsă a Torei Israelului

Dr. Michael Laitman în conversaţie cu Oren Levi şi Nitzah Mazoz

Rezumat

Tora revelată sau scrisă şi Tora ascunsă sau orală vorbesc despre revelarea Creatorului faţă de creaţiile Sale. Creatorul vrea ca fiinţele create să-L descopere şi să devină precum El. Revelaţia lui se petrece prin schimbările naturii umane, de la primire la dăruire. Partea ascunsă a Torei ni se va deschide numai atunci când vom avea o nevoie pentru ea.

Din emisiunea de pe KabTV „O viaţă nouă #1006 – Partea ascunsă a Torei Israelului”, 5/1/18

Cupa Mondială FIFA

De pe pagina de Facebook Michael Laitman din 14.06.2018

Cupa Mondială FIFA 2018 începe în această seară cu un meci între Rusia şi Arabia Saudită, începe o lună de victorii şi pierderi, care se va încheia cu o singură echipă, dintr-o singură țară, care va fi declarată campioana lumii la fotbal.

Fără îndoială este o lună plină de bucurie şi entuziasm pentru milioana de persoane din jurul lumii, care vor sta în fata televizoarelor lor cu plasmă, cu o bere în mână. Îmi aduc aminte când mă plimbam cu profesorului meu, Rabash, în apropiere de stadionul de fotbal Ramat Gan, el obişnuia să spună că este un loc respectabil deoarece oferă oamenilor o senzație a bucuriei şi a mulţumirii în viaţă.

Deci, pentru o lună, cupa mondială adaugă o atmosferă globală conştientă în umanitate, ajutând mulţi oameni de pe glob să se simtă cumva conectaţi, în timp ce toţi sunt lipiţi de ecranele lor, ca unul.

Dar în afara stadionului şi departe de camere, partea întunecată a acestui eveniment devine violentă. Drogurile, pariurile si mafia îşi joacă rolul din spatele scenei. De asemenea, apare ostilitatea, rasismul şi violenta extremă printre huligani. Şi nu uitaţi de miliardele de dolari implicaţi, împreună cu publicitatea, agenţii, politicienii şi multă corupţie.

Astfel, în acelaşi mod în care cupa mondială aduce umanitatea împreună, ea de asemenea reflecta blestemul umanităţii.

Dacă ne dorim cu adevărat că acest eveniment să facă bine umanităţii, primul lucru pe care trebuie să-l facem este să scoatem din el motivul profitului. De exemplu, prin direcţionarea veniturilor spre cauzele sociale precum ajutorarea nevoiaşilor, în medicină sau educaţie.

Dar, de asemenea, se construieşte şi ostilitatea în competiţia în sine. Ei spun că a început în Grecia antică, cu scopul conexiunii dintre ţări, însă eu nu văd că acesta este scopul pe care îl serveşte astăzi.

Ideal, sporturile noastre ar trebui să angajeze competiţia pozitivă pentru a promova un simţ mai mare de unitate atât în jucători cât şi în spectatori, prin demonstrarea conexiunii şi prin practicarea colaborării. Ar trebui să fie o experienţă foarte educativă.

De exemplu, ce ar fi dacă echipelor li s-ar da o minge, iar scopul să fie să o menţină în aer, să o paseze în mod dinamic între toţi jucătorii? Ce ar fi dacă mulţimea ar aplauda succesul colectiv global, în loc de triumful naţiunii lor asupra altora?

Dacă am continuat și am dezvoltat acest tip nou de sport, am reușit să obținem câteva puncte majore pentru unitatea globală.

Ce este „eu”-ul nostru?

Întrebare: Ce înseamnă „eu”-ul pentru un om conștient de existența lui?

Răspuns: Este doar puțin egoism. Prin schimbarea lui, vom simți în el nu numai calitatea de primire, dar și calitatea de dăruire. În egoismul corectat pentru a dărui începem să simțim ceea ce există cu adevărat în afara noastră.

Acum simțim și analizăm numai ce este în interiorul simțurilor noastre: văz, auz, miros, gust și pipăit. Dacă adăugăm un organ de simț în plus, vom simți mult mai mult, nu atât ceea ce intră și se adaptează în noi, cât și ceea ce există obiectiv în afara noastră. Aceasta se numește percepție spirituală.

Din Lecția de Cabala în limba rusă din 10/12/17

Rolul nostru în credinţa deasupra raţiunii

Credinţa deasupra raţiunii este un sentiment că dăruirea este deasupra primirii, importanța Creatorului este deasupra importanței fiinţei create şi a întregii realităţi. O persoană începe să simtă că are o nouă grijă: să facă ceva de dragul Creatorului şi într-o asemenea măsură încât Creatorul să nu ştie despre asta, să dăruiască în ascundere, umil, fără nicio intenţie de a primi o recompensă.

Trebuie să cerem pentru aceasta putere care să ne conducă şi să ne ghideze faţă de cum să lucrăm între noi de dragul Creatorului. Această putere se trezeşte în jurul punctului din inimă, îl creşte şi îi permite să acţioneze. Aici începem să descoperim că realitatea nu este ceea ce a părut a fi anterior. De fapt, ea este condusă de o singură forţă care umple şi aranjează totul. Ea a aranjat totul întotdeauna, însă acum începe să fie dezvăluită.

Prin dorinţa noastră şi prin eforturile de a ne conecta putem să invităm Creatorul să se reveleze în interiorul conexiunii şi numai în conexiune începe să crească şi să se întărească. Prin urmare, noi vedem în Tora că, imediat după exodul din Egipt, a început formarea naţiunii prin adunarea oamenilor în grupuri de zece, sute şi mii.

Starea dorită este relevarea forţei superioare care ne oferă dorinţa de a dărui deasupra dorinţei de a primi. Într-adevăr, noi atunci aspiram să dăruim pentru a-i aduce bucurie şi încântare Creatorului, care este singura noastră recompensă. 1

O persoană care munceşte corect este tot timpul fericită, în principal deoarece în orice stare ea trebuie să corecteze conexiunea cu Creatorul. În orice urcare sau cădere, ea se află sub conducerea Creatorului şi, fiind conştientă de asta, deja aduce încântare Creatorului şi astfel se bucură.

Simte că primeşte putere ca tot timpul să-şi facă griji în legătură cu Creatorul şi să Îi aducă încântare fără nicio compensaţie pentru sine, adică să facă o dăruire pură. Acesta este un efect al Luminii; aşa lucrează Lumina credinţei. 2

La nivelul spiritual, o persoană primeşte Lumina care o deconectează de egoism şi începe să-şi ia în consideraţie dorinţa de a se bucura numai ca un mijloc de a face acţiuni de dăruire. Prin urmare, nu se ia pe sine în consideraţie, adică ceea ce are şi ceea ce nu are. Din contră, nu vrea să aibă nimic, nicio recompensă! Asta este principala grijă. “Gustă şi vezi că Domnul este bun”. 3

Îmi doresc ca toate rezultatele muncii mele să fie numai în Creator, iar eu însumi să nu primesc nimic pentru asta, cu excepţia muncii, ca şi cum eu sunt alimentat cu un combustibil ca o maşină. Sută la sută din munca mea va fi pentru beneficiul Creatorului într-o asemenea măsură încât El nici nu va ştii despre existenţa mea, ca şi cum eu sunt un zero absolut.

O maşină nu ştie încotro merge, este sub controlul complet al proprietarului ei. Eu vreau să mă aflu sub un asemenea control al forţei superioare. Să las proprietarul să mă alimenteze cu un combustibil şi să mă folosească în totalitate. Vreau să fiu devotată Lui în totalitate. Asta se numeşte un servitor loial. 4

Creatorului îi place când pregătim un vas unde El poate să fie revelat. Asta este exact ceea ce vrem să facem la următorul congres din Italia. Trebuia să creăm un loc pentru revelarea Creatorului. Chiar dacă noi nu simţim cum creăm acest loc, el va exista. Probabil intensitatea lui va fi suficientă pentru revelarea Creatorului între noi, deoarece noi suntem foarte necopţi, cu toate acestea locul acesta va fi deja fondat.

Acum începem să creăm structura lui Adam HaRishon de la starea finalei corectări. Acesta este chiar începutul, când punem bazele acestei structuri a sufletului comun al lui Adam în forma sa corectă, în mod complet. Aceasta este o muncă extrem de importantă.

Prin urmare, trebuie să facem tot ce stă în puterea noastră, iar Creatorul o va termina pentru noi. Cel mai important lucru este să o facem, iar rezultatul este determinat de Sus.

Sper, cu adevărat, că vom putea să construim locul revelaţiei Creatorului şi pentru a-i aduce Lui încântare. 5

Dacă încerc să îmi fac munca în cod corect, apoi, în fiecare moment, îi aduc încântare Creatorului, chiar dacă acest lucru încă nu este vizibil pentru mine. Prin urmare, eu mă bucur. Până la urmă eu ştiu că, Creatorul are grijă de mine: Fără îndoială că eu am primit viaţa şi dezvoltarea de la El, “Nu este nimeni în afară de El”. Prin urmare, totul depinde de atitudinea mea. Nu pun condiţii în fața Creatorului că El să se reveleze, ci doar vreau să fac acţiuni de dăruire. 6

A adăuga nivele nu este o problemă. cineva le poate adăuga după noi. Ce este cel mai important este să punem primele straturi ale fundaţiei, iar noi suntem foarte aproape de asta. 7

Din prima parte a lecţiei zilnice de Cabala 5/30/18, lecţie pe subiectul: “Munca în credinţă mai presus de raţiune”

https://archive.kbb1.com/lessons/cu/aVLqUlPS?language=ro

1  Minutul 0:20
2  Minutul 14:20
3 Minutul 19:25
4 Minutul 27:49
5 Minutul 42:30
6 Minutul 45:40
7 Minutul 47:50

 

Blitz de sfaturi Cabaliste – 11/12/17

Întrebare: Dacă începi să vezi şi să simţi că ceilalţi oameni sunt o reflecţie a caracteristicilor tale egoiste, acest sentiment se aplică într-un fel lumii spirituale?

Răspuns: Da. Acesta este deja un pas bun.

Întrebare: De ce îmi dă Creatorul dorinţe care îmi fac rău? Ar trebui să lucrez cu ele?

Răspuns: Nu este nimic dăunător în lume! Trebuie doar să echilibrezi un lucru cu altul. Nu este necesar să restricţionezi dorinţele sau să le respingi. Este necesar doar să le echilibrăm. Nu este niciun rău în lume; bunătatea este pur şi simplu dezechilibrată.

Întrebare: Creatorul acţionează în lumea noastră prin toţi oamenii pentru a dezvălui acţiunile Lui?

Răspuns: Cu siguranţă.

Întrebare: Simţi audienţa în timpul transmisiei?

Răspuns: Da, în general. Dar nu este în mod necesar aceeaşi audienţă care este în faţa mea acum pe ecrane.

Întrebare: Dacă o persoană trebuie să devină precum Creatorul, nu este acest lucru o aroganţă?

Răspuns: Aici nu este nicio arogantă. Aceasta este o sarcină pe care puterea superioară o stabileşte de la început în momentul creaţiei dorinţei de a primi şi de a se bucura, aşa încât să devină o dorinţă de a da plăcere.

Întrebare: Ce poate fi făcut dacă cineva are o dorinţă de a dărui şi dă altora, dar dintr-o dată descoperă că nu are nimic de dăruit?

Răspuns: Nu ar trebui să dai nimic altora în afară de dorinţa de a dărui. Tot ceea ce este în natură este într-o cantitate şi o calitate infinită.

Întrebare: Ce înseamnă să restricţionezi dorinţa?

Răspuns: Înseamnă că nu te gândeşti la tine.

Întrebare: Ce este iubirea? Este posibil să o simţi în lumea noastră, după dobândirea şi studierea înţelepciunii Cabala, în afara grupului, în viaţa obişnuită a tuturor oamenilor?

Răspuns: Iubirea este o expresie a grijii pentru ceilalţi mai mult decât pentru sine. Asta este tot. Este foarte simplu.

Întrebare: Dacă o persoană face ceva rău, asta înseamnă că, Creatorul și nu forţele rele, a vrut ca ea să facă asta?

Răspuns: Nu putem clarifica asta. Pentru a face asta trebuie să intrăm într-un sistem unde putem vedea în mod exact cum acţionează Creatorul prin noi.

Întrebare: Ascunderea Creatorului depinde de acţiunile mele sau Creatorul se ascunde El Însuşi?

Răspuns: Noi ascundem Creatorul prin caracteristicile noastre opuse.

Întrebare: Ascunderea reţelei forţelor care ne controlează aparţin unuia dintre cele trei motive pentru ascunderea Creatorului?

Răspuns: Toate cele trei motive pentru ascundere lucrează în noi în mod simultan, uneori unul mai mult şi alteori altul.

Din lecţia de Cabala în rusă 11/12/17

 

Blitz de sfaturi Cabaliste – 12/3/17

Întrebare: Prin ce mijloace măsurăm distanţele spirituale?

Răspuns: În lumea spirituală distanţele sunt măsurate prin diferenţele în caracteristici.

Întrebare: Conform înţelepciunii Cabala, fiecare trăieşte în lumea lui mică, în propria realitate. Este vreun fel de realitate comună şi unită?

Răspuns: Nu, este doar Creatorul. Prin El noi începem să percepem şi să înţelegem Kli-ul nostru comun, conexiunea noastră reciprocă, revelaţia Lui în noi.

Întrebare: Dacă ies două sisteme din Creator, atât cel rău, cât şi cel bun, atunci de ce nu pot vedea binele şi răul într-un prieten care este controlat de Creator 100%?

Răspuns: Atât prietenul, cât şi întreaga lume, trebuie să fie văzute ca revelaţia Creatorului.

Întrebare: Cum poate cineva să înţeleagă în mod corect oamenii şi să fie îngrijorat de ei? Trebuie să vedem într-o singură persoană toată natura şi Creatorul sau trebuie să vedem controlul şi acţiunea Creatorului prin oameni în noi înşine?

Răspuns: Trebuie să o văd ca pe o activitate a Creatorului prin oameni în mine. Eu nu văd niciodată revelaţia Creatorului în natură şi în umanitate. Eu văd ceea ce îmi este prezentat în mod clar.

Întrebare: Deci eu nu trebuie să corectez nimic în mine cu excepţia atitudinii faţă de ceilalţi. Atitudinea mea faţă de ceilalţi nu este în mine?

Răspuns: Da, dar este posibil să corectezi asta. Trebuie să mă raportez faţă de ceilalţi aşa cum o fac faţă de Creator. Atunci când întreaga lume este plină de această caracteristică a dăruirii şi iubirii, cu excepţia mea, atunci voi putea să mă conectez pe mine însumi cu această caracteristică.

Întrebare: Este în înţelepciunea Cabala expresia: „Sunt bolnav de dragoste” (Cântarea cântărilor 2:5). Despre ce este vorba?

Răspuns: Asta este ceea ce spune Malchut în relaţie cu Keter (Creatorul), atunci când ea dobândeşte, pe drumul spre Creator, caracteristica de Bina. Atunci când Malchut dobândeşte Bina, ea întâi de toate dobândeşte toată caracteristica dăruirii, iar după aceasta, prin înălţarea ei de la Bina la Keter, ea dobândeşte de asemenea şi caracteristica iubirii.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 12/3/17

 

Societatea oamenilor egali

Baal HaSulam, Scrierile ultimei generații: Israel trebuie să fie primul dintre neamuri care să-și asume comunismul altruist internațional. El trebuie să fie un model, demonstrând binele și frumusețea acestui fel de guvernământ. Pentru că ei au suferit și vor suferi din cauza tiraniei altor națiuni mai mult decât alții, ei sunt ca o inimă arzând în fața tuturor celorlalte organe. De aceea, ei sunt cei mai potriviți care să adopte acest fel de guvernare.

Baal HaSulam vorbește despre crearea unei societăți cu oameni absolut egali, uniți într-o familie comună, care există în starea de garantare reciprocă completă. Acesta este un ideal socialist care funcționează după principiul „fiecare să muncească în funcție de abilitățile proprii și să primească în funcție de nevoile lui.

Într-o societate altruistă, nimeni nu va lua mai mult decât are nevoie. La început nu va primi în plus, iar apoi va înceta să ia surplus.

Oamenii se vor gândi doar la consimțământul dintre toți membrii societății și la conexiunea dintr-un astfel de sistem de interacțiune în care, o singură forță – un câmp egal și omogen, care va umple tot spațiul dintre ei – va fi revelată. Acest câmp va fi revelat între ei, dar nu ca un derivat, ci ca o forță inițială numită Creator.

Întrebare: Această percepția ideală a omului viitor este din cauza naturii lui primordiale egoiste?

Răspuns: Metoda Cabala este bazată pe folosirea corectă a egoismului. Acesta se manifestă prin respingerea reciprocă, ură și alte calități negative care există în fiecare din noi în relațiile cu ceilalți și îl putem folosi pentru a restabili opusul lui, adică proprietățile pozitive peste cele negative.

Din KabTv „Ultima generație” 11/12/17

 

Câte forțe există în Natură?

Întrebare: Este posibil să se identifice alte forțe în Forța Superioară a Naturii?

Răspuns: Nu. Există o singură Forță, Creatorul/Natura, care conduce totul într-un singur sistem cu o singură forță, de dăruire. Toată Creația este bazată pe forța opusă. Scopul este de a o administra, de a-i schimba direcția și de a o alătura Creatorului prin corectarea ei.

Întrebare: Dar Forța Creației este, de asemenea, o forță. Înseamnă că deja sunt două?

Răspuns: Nu. Chestiunea este că noi nu o putem divide pur și simplu.

Trebuie să înțelegem dacă egoismul există cu adevărat. Pare că da. Dar pentru ce? Există pentru a ne da oportunitatea de a obține calitatea opusă, dăruirea, iubirea, altruismul. Când obținem această calitate, descoperim că egoismul nu a existat niciodată, doar ni s-a părut nouă că a existat, pentru a ne ridica la proprietatea de dăruire, de iubire.

Dar, acestea sunt cuvinte goale până când omul nu le va experimenta el însuși.

 

Din Lecția de Cabala în limba rusă din 4/02/18

 

Măreţia Creatorului

Creatorul este o forţă care umple şi aranjează tot ceea ce gândim, vedem, simţim şi spunem. Fiinţele create nu au nimic în şi din ele însele. Creatorul a creat şi a dezvoltat voinţa de a primi. El o împlineşte, o ghidează şi o controlează. Aşadar, noi nu facem nicio acţiune independent. Toate sunt acţiunile Creatorului. Nu este nimeni în afară de El.

Totuşi, deşi Creatorul ne controlează în mod complet şi face toate acţiunile prin noi, nouă ni s-a oferit o oportunitate specială de a fi independenţi. Putem fi numite creaturi independente în măsura în care devenim precum Creatorul, însă acest lucru este adevărat doar pentru acei indivizi unici care obţin credinţa în Creator: o senzaţie a forţei superioare.

Aceşti indivizi unici acţionează exact în modul în care Creatorul vrea s-o facă, însă prin propria lor voinţă. Toţi ceilalţi oameni acţionează în aceeaşi manieră ca restul naturii – în mod intuitiv, inconştient şi sub controlul complet al Creatorului. Ei se consideră pe ei înşişi ca fiind „liberi” din cauza percepţiei lor limitată. Totuşi, atunci când oamenii descoperă Creatorul şi tânjesc să se asemene cu El în totalitate, atunci ei devin exact ca El şi, totuşi, ei sunt independenţi şi liberi. 1

Creatorul a creat voinţa de a primi. El ghidează, dezvoltă şi organizează toate acţiunile. Într-adevăr, această voinţă de a primi depinde complet de Lumină şi face în mod intuitiv toate acţiunile pe care le dictează Lumina. Vedem că în acest mod se comportă obiectele inanimate, plantele, animalele şi chiar şi fiinţele umane.

Creatorul, totuşi, alege câţiva oameni şi le dă oportunitatea de a obţine puterile Creatorului, să facă acţiuni pe cont propriu, însă numai cu scopul de a se asemăna cu El. Apoi, ei devin liberi. În funcţie de nivelul pe care a urcat cineva, Creatorul încetează să-l mai controleze (fie parţial sau complet), deoarece omul se controlează pe el însuşi exact în conformitate cu dorinţa Creatorului. 2

Creatorul conduce în întregime toată natura la nivelele inanimat, vegetativ şi animat. Este ca şi cum nu există nivelul uman. Totuşi, atunci când o persoană devine precum Creatorul şi începe să se conducă pe ea însăşi precum Creatorul – atunci când învăţă această guvernare de la Creator şi, prin urmare, este numită „un discipol învăţat” – se ridică la următorul nivel şi devine „om” („Adam”). Asta o ridică deasupra nivelului animat, făcând-o similară cu forţa superioară şi îi permite să obţină Creatorul. 3

Senzaţia prin care Creatorul se îmbrăcă într-o persoană – în toate dorinţele, gândurile, acţiunile şi impresiile sale – se numeşte nivelul dobândirii credinţei. Persoana simte că, Creatorul conduce întreaga lume în modul bunului care face bine.

Credinţa deasupra raţiunii este senzaţia Creatorului în toate organele noastre, în toată esenţa noastră. Omul trebuie să încerce să simtă că, Creatorul îl conduce pe el şi întreaga lume în modul bunului care face bine, în ciuda faptului că, Creatorul deteriorează această senzaţie şi îi arătă exact opusul. 4

Starea finalei corectări este o îmbrăcare completă a Creatorului într-o persoană – când forţa superioară este simţită în toate organele noastre. Simţim că întreaga lume este guvernată de forţa superioară şi că noi am făcut tot timpul şi facem acţiunile Creatorului: întâi prin constrângere şi apoi prin propria noastră voinţă, prin consimţământul nostru. De aceea, devenim lucrătorii devotaţi ai Creatorului, care muncesc din iubire. 5

Munca unei persoane este să încerce să se asemene Creatorului, ca şi cum El este îmbrăcat în noi şi că El ne controlează în totalitate. În măsura în care ne putem imagina această stare, noi suntem inspiraţi de ea şi preschimbam starea dorită în cea existentă. Creatorul ne-a ales, iar noi facem paşi spre El. El ne iubeşte! El ne trezeşte din dragoste, dorindu-şi să ne asemănăm cu El şi să ajungem la starea Lui. Noi nu ar trebui doar să ne imaginăm, ci să simţim cu adevărat cum să facem asta.

Trebuie să încercăm să stabilim asemenea relaţii între noi ca şi cum Creatorul s-a îmbrăcat deja în noi. Apoi vom simţi cât de mult starea noastră dorită eşuează să corespundă cu starea noastră existenţă şi vom ridica o rugăciune (MAN) către Creator, dorindu-ne să fim în realitatea Creatorului, nu doar în imaginaţia noastră.

Aceasta este munca omului: să ne forţăm să ne imaginăm că, Creatorul este îmbrăcat în noi şi că toate acţiunile noastre sunt definite de senzaţia Creatorului în toate organele noastre, în relaţiile noastre şi în mintea şi în inimile noastre. Totuşi, deoarece aceasta încă nu este realitatea noastră, ci doar imaginaţia, egoismul ne ajută să înţelegem spaţiul dintre stările dorite şi cele existente şi noi ridicăm acest spaţiu la Creator ca o cerere pentru corecţie.

Până la urmă, în realitate, noi încă nu avem credinţă, senzaţia Creatorului în toate organele noastre, deoarece nu avem organe spirituale pentru a acţiona ca şi cum în conexiunea dintre noi să poată locui Creatorul. Aşadar, apelăm la Creator cu rugăciunea de a ne corecta şi de a ne conecta cu scopul ca El să poată să se îmbrace în noi. 6

Rugăciunea include două stări: starea existentă pe care o vedem din organele noastre existente de simţ şi starea dorită în care ne imaginăm pe noi înşine că şi cum am fi deja conectaţi între noi şi că, Creatorul este revelat şi că locuieşte în noi. Spaţiul dintre aceste două stări crează o mare lipsă prin care apelăm la Creator. 7

Rugăciunea trebuie construită pe baza spaţiului clarificat dintre starea dorită şi cea existentă. Rugăciunea nu este doar o dorinţă de a mânca un măr delicios. Prin eforturile noastre, noi trebuie să construim starea dorită în noi, adică să ne imaginăm conexiunea dintre noi cu scopul de a revela Creatorul între noi şi ca să Îi aducem încântare.

Apoi vedem că starea noastră prezentă este insuficientă şi incorectă. Spaţiul dintre stările dorite şi cele existente devine vizibil pentru noi, iar noi îl ridicăm la Creator. În răspunsul la rugăciunea noastră, noi primim dorinţe noi, cerinţe pe care nu le-am avut anterior şi pe care noi înşine le-am format.

Prin ele construim nivelul nostru uman, pe care nu l-am avut anterior. Din partea Creatorului sunt date doar nivelele inanimat, vegetativ şi animat. Nivelul uman nu există în materie, ci numai în gând şi în dorinţă, iar asta este exact ceea ce noi construim acum.

Nivelul unei persoane, Adam, este înclinaţia de a ajunge mai aproape de Creator. Trebuie să ne-o închipuim similar cu modul în care ne închipuim tot ceea ce vrem în această lume: eu mă aflu într-o anumită stare şi vreau s-o schimb într-una mai bună – aceasta este dorinţa oricărei creaturi în viaţă. 8

Din prima parte a lecţiei zilnice de Cabala 5/18/18, lecţie pe subiectul „Măreţia Creatorului”

1 Minutul 2:30
2 Minutul 6:03
3 Minutul 14:20
4 Minutul 17:20
5 Minutul 27:10
6 Minutul 31:50
7 Minutul 44:10
8 Minutul 48:45

 

Pagina 1 din 41234