Monthly Archives: august 2018

O viaţă nouă nr. 1021 – Unicitatea creierului uman, partea a 2-a

Dr. Michael Laitman în conversaţie cu Oren Levi şi Nitzah Mazoz

Rezumat

Creierul uman se comportă ca un modem şi este infinit în potenţialul său de a se dezvolta. Creierul serveşte dorinţa din inimă şi mintea omului. Duce la autodistrugere şi moarte atunci când serveşte dorinţa de a primi pentru sine. În măsura în care ne deschidem inimile între noi, cu dorinţa de a da şi de a împărţi, creierul se extinde până când simţim lumea infinită. Când trecem de la programul de primire la programul de dăruire, ajungem să ştim şi să înţelegem totul. Persoana devine precum o conductă sau ca un pasaj pentru integritatea completă, percepţia sufletului şi revelarea Creatorului în această lume.

Din emisiunea de pe KabTV „O viaţă nouă #1021 – Unicitatea creierului uman”, partea a 2-a, 6/10/18

Blitz cu sfaturi din Cabala 18/02/18

Întrebare: Care este diferența între a mă gândi la mine însumi și a mă gândi la ceilalți? În oricare din cazuri, eu sunt cel care gândește?

Răspuns: Sigur că eu sunt cel care mă gândesc. La urma urmei, eu nu încetez să exist. Diferența este unde exist, în interiorul corpului animalic sau în interiorul sufletului, care este în afara mea, adică în ceilalți.

Întrebare: Cum poate unitatea să mă protejeze de influența puternică a valorilor societății de consum?

Răspuns: Dacă grupul este mai important pentru mine decât societatea lărgită sau chiar decât lumea, atunci grupul mă protejează de influența lumii înconjurătoare. Dar, dacă lumea este mai importantă pentru mine decât micul meu grup, atunci sunt sub influența ei și nimeni nu mai poate fi un garant pentru viitorul meu spiritual.

Întrebare: Poate fi unitate spirituală între soț și soție?

Răspuns: Desigur. De altfel, grupul este de obicei împărțit în partea masculină și cea feminină. Un cuplu poate învăța să citească împreună acasă. Mai mult, soțul poate, mai mult decât oricine alcineva, să deschidă Spiritualitatea pentru soția sa.

Întrebare: De ce face Creatorul situații care mă deranjează?

Răspuns: Creatorul acționează în acest fel pentru a-mi înfrânge egoul. Ce este chiar așa de rău în asta? Ce te deranjează? Te temi că o să fii descoperit în situații neplăcute și în circumstanțe dezavantajoase? Toate acestea sunt menite să te ajute să te smerești și să te supui.

Întrebare: Ce înseamnă: „Cine sporește cunoașterea, mărește durerea” (Eclesiastul 1:18)? Despre ce fel de durere este vorba?

Răspuns: Dacă sporești cunoașterea, dar nu o echilibrezi cu sistemul dăruirii. Cu alte cuvinte, dacă Lumina de Hohma (Înțelepciune) nu este îmbrăcată în Lumina de Hasadim (Milă) atunci, în loc de Lumină, apare întunericul.

Întrebare: Cum pot să-mi anulez egoul dacă nu am nimic altceva decât ego? Nu înseamnă asta auto-înșelare?

Răspuns: De aceea suntem în conexiune cu prietenii, astfel egoismul meu va fi folosit pentru a-i ajuta pe ei și egoismul lor va fi folosit pentru a mă ajuta pe mine. Integrarea reciprocă în acest fel dintre toți crează un câmp anti-egoist.

Întrebare: Pot să mă includ într-un câmp anti-egoist ascultând ateliere sau citind o carte precum Zohar-ul, de exemplu?

Răspuns: Nu, nu poți să te incluzi nicăieri în acest fel. Poți să faci asta numai cu ajutorul prietenilor tăi. Nu contează cât de imposibil și de complicat ți se pare ție, nu există altă cale.

Întrebare: Ce fel de conexiune este între Forța Superioară care conduce totul și unitatea din grup?

Răspuns: Este același lucru. Unde îl definești tu pe Creator, unde Îl simți, unde corectezi viziunea ta despre El și unde vii tu în contact cu El? Numai în interiorul grupului. Numai prin caracteristicile corecte pe care le creați între voi.

Din Lecția de Cabala în limba rusă din 18/02/18

Comunicarea cu Creatorul

Întrebare: Ce este gelozia Creatorului? Dacă eu sunt parte din Creator, cum aș putea fi gelos pe mine însumi, în raport cu cine?

Răspuns: Există posibilitatea de gelozie în măsura în care ratezi identificarea ta cu Creatorul. Creatorul este gelos. El vrea să ne uităm numai către El. Dacă încetăm să-I mai dăm atenție, atitudinea lui față de noi se schimbă dramatic, pentru a restabili maximum de conexiune dintre noi.

Întrebare: Are Creatorul vreun fel de calitate sau de sentiment?

Răspuns: Omul atribuie Creatorului diferite calități comportamentale. El nu poate percepe Creatorul ca fiind Absolutul, fiindcă nu poate înțelege asta. Prin urmare, din punctul nostru de vedere, Creatorul se manifestă în așa fel încât noi începem să-L simțim ca pe un interlocutor, ca pe un însoțitor, un partener, un profesor, ca pe acela de care ne putem atașa și cu care putem fi în comunicare reciprocă.

Întrebare: Cum îi percepe un cabalist pe ceilalți, dacă el comunică constant cu Creatorul?

Răspuns: Îți spun un secret. Nu există alții. Exist numai eu.

Întrebare: Asta nu înseamnă singurătate?

Răspuns: Nu, nu este singurătate. Toți ceilalți sunt în interiorul meu.

Întrebare: În ce constă comunicarea cu Creatorul: întrebări, dialoguri, plângeri, argumente?

Răspuns: Comunicarea cu Creatorul se bazează pe căutarea unui contact permanent cu El și din ce în ce mai mare, până la punctul de alipire. Orice altceva este perceput ca stimulent, ca informație necesară pentru alipirea completă.

Din Lecția de Cabala în limba rusă din 4/03/18

 

Tișa BeAv (Ziua a noua din luna Av)

Înțelepții noștri au spus (Pactul Yoma) că Al Doilea Templu a fost distrus din cauza urii nefondate. Asta în ciuda faptului că poporul în întregime era angajat în Tora, Porunci și dăruire, dar ei nu o făceau altruist, ci de dragul recompensei; deci ei au împlinit toate acțiunile, mai puțin unitatea și, de aceea, această muncă s-a transformat din elixirul vieții în otravă mortală.

Tora poate fi deci și otravă mortală, poate să fie un medicament care ajută la omorârea unei dorințe egoiste și poate să fie poțiunea vieții care însuflețește dorința de dăruire. Ea este asemenea Luminii Superioare. Dacă ea ajunge la dorința de primire cât aceasta este încă egoistă și nu dorește să fie corectată pentru dăruire, atunci ea întărește inima omului, conducându-l la recunoașterea răului. De îndată ce omul își recunoaște răul și vrea cu adevărat corectarea, aceeași Lumină se schimbă într-un înger bun. (Minutul 25:00)

Însă, întâi de toate, trebuie să ajungem la recunoașterea răului; numai asta poate duce la rugăciune, la cererea corectării. Recunoașterea răului poate fi din calitățile mele egoiste, din faptul că nu vreau să mă corectez sau din cauză că vreau deja să mă corectez, dar nu am destulă putere pentru asta. Puterea nu este cerută pentru corectare, ci pentru a cere Luminii Superioare să mă corecteze. (Minutul 27:40)

Ziua de Tișa BeAv este durerea pentru sufletul sfărâmat, abandonat de Lumina Superioară, adică de prezența Creatorului. Trebuie să o aducem înapoi! Este faptul că noi nu vrem să o aducem înapoi, nu vrem să refacem sufletul sfărâmat – aceasta este ruina, este crima pe care ar trebui să o regretăm. Nu vrem să cerem Creatorului corectarea, refuzăm chiar să ne apropiem de această cerere. Aceasta este adevărata distrugere.

Ar trebui să plângem nu pentru distrugerea unei clădiri, ci pentru noi înșine, pentru sufletul nostru sfărâmat, pe care am putea să-l refacem, dar nu o facem. (Minutul 32:40)

Din a doua parte a Lecției zilnice de Cabala 22/07/18 – Subiect „Tișa BeAv”

 

Vreau adevărul, nu jocuri

Întrebare de pe Facebook: Vorbești totdeauna despre jucatul unui joc. Urăsc cuvântul ăsta. Vreau adevărul într-o relație, nu jocuri. Ce să fac?

Răspuns: Credința se joacă cu omul. Trebuie să înțelegem că trebuie să ne jucăm pentru a atrage Forța Superioară care ne va schimba și ne va corecta.

Jocul nu este numai de a juca, ci este și verificarea actuală a stării omului și orientarea lui în fiecare moment către starea viitoare. Deoarece viitorul este necunoscut, iar prezentul, în general, nu este tocmai evident, suntem permanent în ceață, într-o stare confuză. Cum ar trebui să procedăm?

Mediul corect al omului în relația cu viitorul este numit„joc”, fiindcă noi înșine nu ne putem determina viitorul, ci doar atitudinea față de el.

Setarea cu o atitudine corectă față de un viitor bun ne va aduce binele în prezent. În felul acesta vom avansa.

Este o muncă foarte serioasă și, fiindcă starea noastră următoare este neclară, mișcarea noastră unul față de celălalt, atitudinea noastră față de lume, de viață, chiar și față de Creator, este ca jocul actoricesc pe o scenă, când ne interpretăm cea mai bună stare viitoare, imaginându-ne cum poate fi aceasta. Când aspirăm la ea, atunci, în consecință, o primim de Sus.

În principal, se bazează numai pe faptul că viitorul este necunoscut și eu îl pot determina și raporta la mine, incluzându-mă în el, cu ajutorul acțiunilor numite „a juca” (a interpreta)

Întrebare: Depresia este și ea un joc?

Răspuns: Depresia este, de asemenea, un joc, fiindcă construim în fața noastră o imagine a viitorului complet neagră, încețoșată, necunoscută și înfricoșătoare.

În principiu, Cabala vorbește numai despre cum pot obține un viitor real, adevărat și corect. Noi trebuie să-l creăm. Când creez acest viitor, îl construiesc din calupuri. Acesta este jocul.

Mă joc tot timpul, îl construiesc. Dacă înțelegem corect cum să ne jucăm și să ne creăm viitorul din blocuri/calupuri, ceea ce ne vom imagina ar trebui să fie conectarea acestor blocuri. Lucrul cel mai important este relaționarea dintre noi într-o lume pe care o putem face frumoasă. Noi nu o putem crea. Deci, trebuie să învățăm să ne jucăm (să o interpretăm).

 

Din „Noutăți cu Michael Laitman” 5/06/18

Atitudinea maselor faţă de Cabala

Întrebare: De ce numai menţionarea termenilor ştiinţei Cabala ridică o reacţie negativă printre oamenii care nu o studiază?

Răspuns: Adevărul este că, pe parcursul anilor de existenţă ai Cabalei, s-au fabricat aşa de multe în jurul ei, încât este natural faptul că nimeni nu este indiferentă faţă de ea.

Numai anumiţi oameni înţeleg Cabala, iar aceştia sunt cei care o urmează. Toţi ceilalţi sunt foarte precauţi şi cu un interes grijuliu faţă de ea. Ei o consideră întunecată, rea şi periculoasă.

De asemenea, religia, care este bazată pe credinţă oarbă, este și ea împotriva Cabalei. Ei îmi spun cum să mă comport şi, ca o morişcă de jucărie, să fac în mod mecanic acţiunile prescrise.

Cabaliştii spun: „Nu, tu trebuie să explorezi această lume, să explorezi Creatorul şi să-ţi doreşti să îl înţelegi şi să îl atingi cu mintea ta”. Atinge Creatorul pentru a fi precum El, să îl serveşti întocmai prin a fi egal cu El. Aceasta este starea la care trebuie să ajungem.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 3/18/18

Sfârşitul tuturor generaţiilor

Întrebare: Ce este „sfârşitul tuturor generaţiilor”? Este sfârşitul vieţii fizice, ori o stare personală specială?

Răspuns: Sfârşitul tuturor generaţiilor este sfârşitul urcării pe scara spirituală, atunci când ajungem în vârful ei.

Întrebare: Ce înseamnă să ne aflăm în etapa ultimei generaţii?

Răspuns: A fi în etapa ultimei generaţii înseamnă să ne apropiem de urcarea pe scara spirituală şi să o urcăm ca și ultima generaţie.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 3/11/18

Studiul Cabalei – Fără limite

Întrebare: Pentru cine este menit studiul Cabalei?

Răspuns: Pentru toată lumea, fără excepţie, deoarece tot aceia care se nasc pe acest pământ pot să-şi obţină starea lor eternă şi să rămână în ea, profitând de oportunitatea care le este dată în această viaţă materială.

Întrebare: Ce nevoie poate să existe pentru majoritatea oamenilor ca să studieze această înţelepciune exaltată?

Răspuns: Nevoia este să înţeleagă sensul vieţii şi să-l atingă, ridicându-se la următorul nivel al existenţei, chiar înaintea morţii în această lume.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 3/18/18

Profeţii erau Cabalişti?

Întrebare: Se poate spune că profeţii au fost Cabalişti? Şi dacă da, atunci de ce aproape toţi profeţii se plângeau?

Răspuns: Profeţia este unul din nivelele de dobândire ale Creatorului. Cartea lui Ramchal, un mare Cabalist al secolului 17, numită Calea Creatorului, descrie nivelele spirituale ale dobândirii, dintre care unul este numit “nivelul profeţiei”.

Este unul din nivelurile pe care le ating Cabaliştii, dar şi tu poţi obţine această stare. Cineva care este pe acest nivel este deja deasupra limitărilor timpului, spaţiului şi al mişcării şi, de aceea, este numit profet. Cu alte cuvinte, el vede ce va fi înainte şi ce vă rămâne în urmă, vede asta în afara timpului şi chiar în afară acţiunilor.

Întrebare: Şi atunci de ce s-au plâns profeţii?

Răspuns: Deoarece le părea rău de ce se întâmplă cu umanitatea, cum de oamenii nu înţelegeau că ei doar îşi făceau rău chiar lor. Este foarte trist să te uiţi la asta, ca şi cum te-ai uita la un mic copil, tu înţelegi că el îşi aduce nefericirea asupra lui.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 3/18/18

Totul este în ceea ce priveşte observatorul

Întrebare: Ce înseamnă că te ridici la nivelul de guvernare a lumii noastre? Cabala conduce lumea noastră? Despre ce este vorba?

Răspuns: Cabala nu conduce lumea noastră.

Adevărul este că tot ceea ce percepem este ceea ce numim lumea noastră. Asta este lumea mea. Nu ştiu ce este lumea cu adevărat şi din ce este făcută. Eu ştiu doar ceea ce simt şi percep. Acesta este un punct foarte important prin care noi trebuie să începem să vorbim despre o persoane şi despre locul în care aceasta se află.

Trebuie să înţelegem că lumea noastră este una pe care o construim din interior. Prin urmare, acest proces nu poate fi obiectiv. Totul este în ceea ce priveşte persoana. De exemplu, astăzi cineva poate să înţeleagă lucrurile într-un anumit mod, iar mâine să le interpreteze diferit. Există, desigur, legi generale, reguli şi metode, dar într-un final noi vorbim despre înţelegerea individuală a persoanei.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 3/11/18