Baal HaSulam, Talmud Eser Sefirot, partea 1, “Histaklut Pnimit”: Există un defect al ruşinii în orice cadou gratuit. Pentru a cruţa Neshamot de acest defect, El a creat această lume unde este munca. Prin urmare, ei se vor bucura de munca lor, deoarece îşi iau plata de la Întreg, în schimbul muncii lor şi, prin urmare, sunt cruţaţi de acest defect al ruşinii.

Întrebare: Deci această lume a fost creată pentru a nu suferi din ruşine?

Răspuns: Nu. Doar pare aşa la prima vedere.

Nimic nu a fost creat în zadar. Dacă ruşinea este creată, ea nu este pentru a nu suferi din cauza ei, ci ca să o folosim pentru a realiza anumite nivele spirituale, pentru a schimba ruşinea într-o componentă pozitivă şi pentru a merge înainte cu ajutorul ei. Prin urmare eu trebuie să dezvolt ruşinea, s-o cultiv şi s-o folosesc cu o dorinţă şi mai mare.

Diferite variaţii ale simţului ruşinii mă vor ajuta să înţeleg unde mă aflu în sistemul spiritual şi cum să fiu mai pe de-a întregul asociat cu ea.

Până la urmă, nuanţele diferite de simţire a ruşinii din respingere, din lipsa conexiunii, instalându-ne între noi, din toate lucrurile spre care ne împinge egoismul nostru, făcând mici cruzimi, mă vor ajuta să corectez toate acestea. Dacă nu ar fi fost ruşinea, eu nu aş fi simţit nimic din toate acestea şi m-aş fi bucurat de tot fără o senzaţie a conştiinţei.

Care este diferenţa dintre o persoană nepoliticoasă şi una inteligentă? Este în faptul că cel nepoliticos nu simte ruşinea; este ascunsă în el foarte adânc şi, prin urmare, se bucura de tot în mod absolut și fără nicio grijă, fără niciun junghi în conştiinţă. Iar un om mai sensibil, mai inteligent, se simte ruşinat că îşi foloseşte egoismul, cel puţin în văzul celorlalţi şi, prin urmare, îl ascunde, încearcă să îl aline.

Întrebare: Deci ruşinea noastră pământeană poate să fie comparată cu ruşinea spirituală?

Răspuns: Da, ruşinea noastă pământeană ne poate ajuta să sortăm ruşinea spirituală, dar noi nu o folosim corect. Omul are nevoie de ruşine. Cu cât este mai multă ruşine, cu atât este mai bine. Dacă eu sunt profund ruşinat, asta va duce foarte rapid la corecţie.

Aceasta este o pârghie foarte serioasă. Nu există nimic altceva împotriva egoismului nostru – numai atunci începe omul să-şi simtă insignifianţa şi imperfecţiunea. Asta se numeşte ruşine!

Din lecţia de Cabala în limba rusă 4/22/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala - Un comentariu →

Întrebare de pe Facebook: Ce este perfecţiunea?

Răspuns: Perfecţiunea este armonia absolută dintre fiinţele create şi Creator, atunci când aceştia se complementează între ei în mod reciproc, într-un asemenea mod încât nicio imperfecţiune nu rămâne între ei.

Perfecţiunea este Creatorul. Totuşi, nu este El pe cont propriu, ci, mai degrabă este modul în care noi Îl definim în senzaţiile noastre.

Întrebare: Ce este o persoană perfectă?

Răspuns: O persoană perfectă este cel care este complet similar cu Creatorul. Creatorul este perfecţiunea absolută a naturii.

Starea generală a întregului univers, care este într-o conexiune absolută cu toate manifestările sale, este perfecţiunea. Sursa acestei perfecţiuni pe care noi o putem atinge se numeşte Creatorul.

Întrebare: Asta înseamnă că nu este nicio perfecţiune în lumea noastră?

Răspuns: Desigur că nu! În lumea noastră totul este opus perfecţiunii, deoarece omul acţionează pe seama celuilalt. Lumea noastră este cea mai joasă și mai rea dintre lumi. Numai ridicarea deasupra face posibilă perfecțiunea. Nu este nimic mai rău decât această lume.

De pe KabTV “Ştiri cu Michael Laitman” 4/17/2018

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Diferenţa dintre Klipa şi sfinţenie nu este în acţiune, ci în intenţie. Sfinţenia este tot ceea ce este în beneficiul altora, inclusiv Creatorul, iar tot ceea ce este pentru propriul bine este o Klipa.

Se pare că nu este nicio diferenţă între Klipa şi sfinţenie în acţiune, ci numai în intenţii. Dacă acordăm atenţie la acest lucru, atunci noi vom vedea că este uşor să trecem rapid de la o Klipa la sfinţenie şi vice versa, să cădem din sfinţenie într-o Klipa.

Prin urmare, omul are nevoie să acorde atenţie numai la intenţie, eea ce-l poate face să-și corecteze acţiunile foarte repede. Stările interioare în care ne aruncă Creatorul nu contează. Noi trebuie doar să verificăm intenţia şi, dacă este necesar, imediat să o schimbăm cu ajutorul corecţiilor în grup. Acesta este cel mai fiabil test.

Durează mulţi ani până când o persoană îşi formează această imagine, dar atunci când este formată, face corecţiile relativ rapid şi uşor.

Dintr-o discuţie din Islanda, 5/19/18

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Care este înţelesul unei “stări pozitive” într-un grup Cabalist?

Răspuns: Într-un grup Cabalist, starea unei persoane se află sub influenţa mediului înconjurător şi numai atât. Este aşa pentru că cel care avansează, corectându-se pe el însuşi, în mod practic, el nu se controlează niciodată pe el însuşi.

El există într-o stare înaltă, atunci când Lumină îl trage în sus, ori îl aduce într-o stare de cădere, adică în starea cea mai rea de întuneric, atunci când Lumina superioară ”îi dă drumul”. De aceea, el se află constant în stări pe care nu le poate regla și nici să creeze ceva ”deasupra lui”, însuşi.

Noi nu vorbim despre o persoană obişnuită din lumea noastră, care există sub influenţa a doua forţe opuse și care o aruncă în mod constat în sus, ori în jos, ca într-un leagăn.

De aceea, omul are nevoie să fie conectat la o societate care îi amortizează stările, transferându-le în ea sau dându-le înapoi către el. Cu alte cuvinte, în timpul unei urcări, individul transmite grupului încrederea sau cunoaşterea sa, dar și înţelegerea şi dorinţa sa de a progresa, iar atunci când este în cădere, grupul îi întoarce toate acestea. Apoi, din nou, într-o stare pozitivă, el transmite toate acestea grupului, iar într-o stare negativă, grupul îl ridică.

Se pare că dacă el trece aceste stări prin grup, atunci acolo este tot timpul un contur închis care se schimbă la nesfârşit, iar el merge constant înainte. Însă, fără societatea corectă, care îl ajută să avanseze cu ajutorul unui anumit angajament numit “garanţie reciprocă” (Arvut), el nu poate să progreseze. Forţa superioară îl va arunca în mod constat dintr-o stare, în alta opusă.

Întrebare: Ce înseamnă o stare pozitivă – să fii fericit, bucuros?

Răspuns: Pentru un Cabalist, este încrederea că în fiecare minut este într-o relaţie corectă cu Creatorul. Căderile şi urcările îl scot din această relaţie. Mai mult de atât, îl timpul urcării el simte că este stăpânul lui şi al întregii lumi.

Întrebare: Ce fel de acţiuni poate să facă un individ pentru a ridica starea celor din jurul lui?

Răspuns: Ar trebui să facă pentru ei, exact ceea ce aşteaptă să primească din partea lor.

Întrebare: Cum putem să ridicăm în mod corect starea unui individ, care este angajat în munca interioară şi să nu interferezi în concentrarea lui?

Răspuns: Numai prin exemplu. Demonstrează-i, fără cuvinte, că tu eşti într-o urcare corectă, pozitivă, creativă. Ajută-l numai prin intenţiile tale interioare, iar în mod exterior, printr-un exemplu discret.

Întrebare: Cum pot să văd dacă prietenul meu este într-o stare de cădere? El trebuie să-mi spună despre ea?

Răspuns: Dacă el chiar nu poate să facă nimic, atunci trebuie să vorbească despre asta cu prietenii săi, ca să-l ia în braţele lor. Mai mult de atât, individul înţelege că, prin asta, el îi ajută pe ceilalţi şi, astfel, întreg grupul. El nu doar cere ajutor pentru el, însuşi, dar el poate da abilitatea grupului să se unească în jurul lui. În acest caz, fără îndoială, grupul se ridică.

Individul trebuie să înţeleagă că prietenii lucrează împreună, ca un suflet. Nu este nimic ruşinos în asta. Ci, din contră, dacă el chiar nu are putere, atunci este un semn că el trebuie să apeleze la ei, deoarece toţi sunt plasaţi în această stare de către forţa superioară.

De pe KabTV “Ultima generaţie” 2/8/18

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce element transmite informaţia spirituală unui Cabalist, la fel ca un cuantum ca în fizică?

Răspuns: O unitate de informaţie spirituală este numită un Reshimo (reminiscenţă) sau un indicator de informaţie și ne spune despre nivelul egoismului cu care lucrăm: 0, 1, 2, 3, 4.

Întrebare: De ce un Cabalist poate să vadă viitorul spiritual şi potenţial al sufletului unui student, dar nu ştie viteza pământeană prin care studentul îl va realiza?

Răspuns: Un profesor vede potenţialul unui student, dimensiunea sufletului său, dar nu ştie cum îl va realiza, deoarece acolo studentul are alegere liberă.

Întrebare: Conexiunile dintre acţiunile determinate de cauză şi efect, pot să explice consecinţele evenimentelor din viaţa unei persoane?

Răspuns: Nu. Eu pot să fac fapte foarte bune şi totuşi să sufăr. Nu este în niciun fel conectat cu acest lucru.

Întrebare: Cum este posibil să înveţi şi să te observi pe tine însuţi?

Răspuns: Observă-ţi prietenii şi simte reacţia ta faţă de ei. Asta se numeşte “a te observa pe tine însuţi”.

Întrebare: Este spus: “Cine cruţă nuiaua îşi urăşte fiul” (Proverbe 13:24). Cum îţi pedepseşti studenţii? În ce mod se exprimă acest lucru?

Răspuns: Nu-i pedepsesc; ei mă pedepsesc pe mine. Într-un asemenea caz, omul se pedepseşte pe el însuşi. Eu încerc să dau tot ce pot şi, în acelaşi fel, ei iau ce sunt capabili să ia.

Întrebare: Cum poate un student să ştie că avansează corect? Există ceva ca un indicator?

Răspuns: Numai în relaţie cu evaluarea profesorului şi a prietenilor, a cât de mult înţelege ce au nevoie ei.

Întrebare: Ce este bine şi rău în relaţiile spirituale? Sau nu există asemenea concepte?

Răspuns: Când lucrezi pentru alţii, asta este bine. Când lucrezi pentru tine, datorită constrângerii, asta este rău.

Întrebare: Înţelepciunea Cabala poate să dăuneze creativității?

Răspuns: Înţelepciunea Cabala este însăşi creativitatea. Dacă o persoană este captivată de ea, atunci preocupările corporale cu siguranţă pot să fie rănite ca rezultat al acestui lucru.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 4/1/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum îşi transmit Cabaliştii dobândirea unul faţă de celălalt?

Răspuns: Acesta este un sistem complex de Partzufim combinaţi, atunci când dobândirea cuiva este transmisă parţial către altul, de sus în jos sau de jos în sus, la fel cum în lumea noastră există un transfer de informaţie între profesor şi student.

Omul trebuie să aibă un Kli (vas) ca să primească, iar celălalt trebuie să aibă o dorinţă corespunzătoare de dăruire, pentru ca acolo să fie o fuziune între ele, o interconexiune adecvată şi, apoi, de la Partzuf-ul superior, Lumina se va răspândi în măsura în care tu o poţi îmbrăca în mod corect în Lumina ta reflectată.

Primind de la Lumină superioară, în Lumina ta reflectată, tu poţi să faci un Zivug de Hakaa (cuplare prin lovire) asupra ei şi să o primeşti în mod corect.

Remarcă: Dar Cabaliştii vorbesc despre o realitate unde nu există corpuri, nu există timp şi spaţiu – ceva ce nu se poate explica.

Comentariul meu: Încearcă să înţelegi creaţia puţin mai profund. Ea este formată dintr-o dorinţă şi o împlinire. Cocoloaşe de dorinţe şi împlinire – asta este întreaga realitate.

Întrebare: Este posibil să se poată descrie toată umanitatea ca o mare dorinţă?

Răspuns: Este aşa în relaţie cu Creatorul, dar în ceea ce ne priveşte pe noi, ea este o “emisie” împrăştiată care trebuie adunată. Imaginează-ţi că ai aterizat pe o anumită planetă, iar acolo găseşti ceva gelatinos care se târăşte – la fel este şi forma de viaţă pământeană.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 4/8/18

Filed under: Fara categorie - Niciun comentariu→

Întrebare: Sunt membrii unui grup Cabalistic cuprinşi din oameni care au foarte multe abilităţi?

Răspuns: Un grup Cabalistic este complicat, în sensul că aceia care au intrat în el au un ego mare, direcţionat spre atingerea Creatorului. Egoismul lor străbate graniţele lumii noastre, care arată cât de mare este ego-ul lor.

Ei trebuie să lucreze cu ego-ul lor fără să-l omoare, să-l micşoreze sau să-l şteargă, ci în schimb să construiască proprietatea opusă printr-o ridicare unică deasupra ego-ului. Ego-ul creşte tot timpul, dar o persoană construieşte proprietatea dăruirii şi a iubirii deasupra acestuia: ego-ul creşte, omul construieşte proprietatea iubirii; ego-ul creşte mai mult şi mai mult din proprietatea iubirii este adăugată. În acest mod o persoană se trage pe sine constant în sus.

Prin urmare metoda Cabalistă este complexă. La început, ea lucrează în interiorul unei persoane care există în două stări: o stare este egoistă şi cealaltă îl trage spre partea altruistă. Persoana este sfâşiată între aceste două stări neştiind în mod exact de care ar trebui să se ataşeze. Căderi mari, urcări mari şi o mare tensiune între ele.

Metoda îi explică ce ar trebui să facă, în timp ce el lucrează constant la discernerea liberului arbitru al său. Asta nu este uşor.

Întrebare: Unde în această muncă poate cineva să ofere o stare bună de spirit altei persoane?

Răspuns: În toate stările, dar numai prin mediul corect.

De pe KabTV “Ultima generaţie” 2/8/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Rabash, “Iubirea de prieteni – 1”: Această cale este numită “o cale a dăruirii” şi, de aceea, este împotriva naturii noastre. Pentru a o putea obţine, nu este nicio altă cale decât [într-un grup unde este] iubirea de prieteni, prin care toată lumea îşi poate ajuta prietenul său [pentru a merge înainte pe această cale].

Nimeni din grup nu poate avansa pe cont propriu şi nu poate avansa cu ajutorul celorlalţi. Avansarea spirituală înseamnă că o persoană ajuta grupul şi astfel dezvoltă calitatea dăruirii şi iubirii în ea însăşi.

Grupul ajuta o persoană prin acţiuni alternative, astfel încât o persoană poate da, influenţa, împlini, îngriji şi sprijini prietenii săi. În acelaşi timp, persoana dezvoltă calităţile spirituale.

Întrebare: Care este rolul garanţiei reciproce în acest proces?

Răspuns: Sprijinul reciproc, deoarece o persoană nu are putere proprie.

Garanţia reciprocă lucrează chiar şi în oamenii care nu realizează asta şi care nu o folosesc în mod conştient. Prietenii care lucrează în grup şi care iau parte la lecţii şi la toate evenimentele folosesc deja această forţă oricum. Chiar şi dacă nu în mod explicit, fără să fie direcţionaţi în mod clar, însă garanţia reciprocă deja lucrează pentru ei.

De pe KabTV “Ultima generaţie” 2/1/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Ce este cel mai important este forţa dăruirii, forţa credinţei, iar Malchut, dorinţa de a primi, rămâne tot timpul sub restricţie. Restricţia nu dispare niciodată; de aceea noi vrem să ne prindem, să luăm şi să deţinem totul în jurul nostru, dar asta nu va funcţiona niciodată. Restricţia va fi tot timpul acolo, iar Malchut va rămâne goală fără Lumină.

În această lume ni s-a dat o iluzie că ne putem împlini noi înşine, însă asta este aşa doar ca să fie posibil să existăm şi să descoperim legile superioare ale naturii: dăruirea în schimbul primirii, Bina în loc de Malchut, credinţa în loc de raţiune, Lumina în loc de întuneric, bine în loc de rău. Noi construim un ecran anti-egoist, separând raţiunea de credinţă, dorinţa de a primi de dorinţa de a dărui.

Refuzăm să ne folosim dorinţele de primire a plăcerii în mod direct. În schimb, noi ne dorim să le folosim în forma opusă, ridicându-ne deasupra lor cu scopul de a dărui. Desigur, noi înţelegem că nu avem puterea pentru asta deoarece întreaga noastră natură este bazată pe primire. Dar, în anumiţi oameni, în care punctul din inima este revelat și care îi trezeşte spre spiritualitate, acolo este o oportunitate de a realiza asta.

Punctul din inima este sămânţa credinţei, o scânteie rămasă de la ecranul care a existat înainte de spargerea sufletului colectiv. Aceasta scânteie apare in dorinţa de a primi, în întuneric, în raţiunea egoistă.

Raţiunea creşte constant sub influenţa motorului interior al evoluţiei: dezvoltarea spirituală şi materială. Totuşi, credinţa creşte în noi numai atunci când atragem Lumina superioară spre noi înşine, care apoi ne trage mai aproape de sursă. Lumina superioară acţionează asupra noastră şi ne schimbă.

Influenţa Luminii asupra noastră depinde de eforturile noastre de a ne ridica în credinţă deasupra raţiunii, adică să ne folosim dorinţa de primire pe cât de puţin posibil și numai când este necesar. În mod simultan, noi acţionăm prin construirea unui mediu în grup, ca şi cum noi suntem deja în dorinţa de a dăruiri şi de a iubi, iar unitatea stă între noi.

Deşi noi nu avem nici puterea și nici dorinţa pentru aşa ceva, totuşi noi facem un efort şi atragem spre noi înşine Lumina reformatoare, Lumina înconjurătoare. Aceasta este aceeaşi Lumină care ne-a umplut sufletul în forma sa corectă înainte de spargere. Lumina aprinde punctul din inimă – scânteia rămasă în noi din ecranul care a existat în sufletul colectiv, în Adam HaRishon – iar scânteia creşte gradual într-un ecran.

În acest mod, ajungem la restricţie (ecran) şi la Lumina reflectată şi primim un nou Kli (vas). Dorinţa de a primi – raţiunea, Malchut, rămâne în întuneric, în timp ce, deasupra ei, Lumina construieşte un ecran şi senzaţia calităţilor dăruirii şi unităţii, iar în măsura în care acest lucru se petrece, noi simţim calitatea dăruirii sau, cu alte cuvinte, credinţa. Devenim conştienţi că vine la noi dintr-o anumită forţă şi, în funcţie de similaritatea noastră de formă cu ea, noi experimentăm calitatea generală a dăruirii sau, în alte cuinte, Creatorul.

Atunci noi putem să facem o comparaţie. În funcţie de diferenţa dintre calitatea noastră de dăruire şi calitatea generală a dăruirii, Creatorul, noi experimentăm fie ascunderea sau opusul acesteia, revelarea şi atingerea. În acest fel, prin ascundere şi revelaţie, noi începem să atingem Creatorul. Relaţia dintre noi şi Creator este numită “această lume” sau măsura revelaţiei, ori a ascunderii forţei superioare de noi. ¹

“Raţiunea” este modul în care mă văd şi mă experimentez pe mine însumi în lume. Eu trebuie să fac o restricţie pe aceasta. Adică eu trebuie să trăiesc, nu în această raţiune, ci deasupra ei. Vreau să înţeleg lumea în mod diferit, în modul în care este văzută de Creator, ca o lume a dăruirii, a unităţii şi a iubirii. Atunci este ca şi cum trăiesc în două lumi: în raţiunea aceste lumi, pe care o percep prin cele cinci organe de simţ ale mele şi în credinţă, adică în realitatea în care aş fi dacă aş fi corectat împreună cu prietenii, un grup corectat şi Creatorul care se îmbracă în noi.

Între noi construim tipul de conexiune unde forţă superioară poate să fie exprimată datorită similarităţii calităţilor noastre, până la revelaţia sa completă. Cu alte cuvinte, noi construim o societate spirituală. ²

Din prima parte a lecţie zilnice de Cabala, 8/17/18, lecţie pe subiectul: “Munca în raţiune şi munca deasupra raţiunii”

1 Minutul 00:30

2 Minutul 10:30

Filed under: Fara categorie - Niciun comentariu→

Întrebare: Eu ascult deseori emisiunea TV Secretele Cărţii Eterne, unde explici ce înseamnă fiecare poruncă, iar eu încerc să înţeleg cum dau Cabaliştii mai departe această informaţie.

De ce nu pun ei o explicaţie a fiecărui concept între paranteze? De exemplu Egipt (Mitzraim) este o concentraţie a răului, Faraon este ego şi aşa mai departe.

Răspuns: Este un scop pentru asta – îi dai unei persoane libertatea. În măsura în care cineva avansează, el poate interpreta uşor toată munca spirituală, fie în lumea noastră sau în lumea spirituală, în conformitatea cu creşterea sa.

De asemenea, şi eu mi-am pus aceste întrebări şi am încercat să pun totul în prima mea carte, cel puţin într-un mod simplu. Dar nu este un limbaj în lumea noastră care să explice simplu acţiunile spirituale şi tot ceea ce este scris în Tora.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 4/1/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→