Întrebare: De ce are nevoie forţa superioară bună de un sistem de forţe negative pentru a guverna?

Răspuns: Pentru a oferi omului libertatea de a alege.

Întrebare: Este posibil să spun că fiecare act de jaf, furt, violență şi crimă îşi au originea lor în sistemul forţelor negative?

Răspuns: Adevărul este că, atâta vreme cât suntem în egoism, sistemul de forţe pozitive ni se vor părea negative. Prin urmare, este problematic să discutăm despre semnificația binelui şi a răului în starea noastră coruptă.

Întrebare: Atunci când aud că cineva îmi crează condiţiile de viaţă, mie mi se pare ca şi cum este un fel de scenarist care are o relaţie personală cu mine şi că mă conduce spre el. Este acesta modul corect de a percepe sistemul superior?

Răspuns: Corect. Dar „scenaristul” uneori te atrage cu mâna Sa stângă, uneori cu mâna Sa dreaptă şi uneori te păcăleşte. El te conduce într-un asemenea mod încât vei înţelege calea şi vei începe să participi în ea pe cont propriu.

Întrebare: În care lume începe divizarea sistemului în bine şi rău?

Răspuns: Începe din lumea Atzilut. Lumea Atzilut este o lume a bunătăţii. Răul este găsit în lumile Beria, Yetzira şi Assiya. Dar chiar şi în ele există o parte bună şi o parte rea.

Întrebare: În mintea mea nu este nicio întrebare sau obiecţie faţă de Cabala. Aceasta este adevărul absolut. Dar ceea ce mă uluieşte este lipsa sentimentului. Nu am fost niciodată atât de departe de a simţi Creatorul aşa cum sunt acum. Care este problema?

Răspuns: Foarte bine. Aceasta este descoperirea adevărului. Tu eşti cu adevărat foarte departe de Creator. Faptul că tu simţi asta, este deja o apropiere, un fel de adevăr, o înaintare.

Întrebare: Creatorul a creat două forţe: o dorinţă de a primi şi o dorinţă de a dărui, aşa încât noi într-un final să ajungem la conştientizarea completă că ele nu există și că este un singur adevăr: „Nu este nimeni în afară de El” (Deuteronomul 4:35)?

Răspuns: Pentru a dobândi adevărul superior, noi trebuie să adunăm toate senzaţiile, gândurile şi acţiunile pozitive şi negative şi să începem să le combinăm şi să le potrivim pentru a crea un sistem care ne va arăta cel mai înalt gând al creaţiei. Nu este nimic mai înalt, doar un punct în Keter, începutul creaţiei.

Întrebare: Un Cabalist primeşte mai multă informaţie datorită unei sensibilităţi mai mări a sufletului său?

Răspuns: Un suflet este proprietatea dăruirii pe care o persoană îl obţine. Dacă o persoană nu are proprietatea dăruirii, atunci nu are un suflet. Numai prin proprietatea dăruirii o persoană poate să înţeleagă pe ce nivel se afla.

Întrebare: De unde vin toate proprietăţile negative, dacă ele sunt absente în rădăcina noastră, din moment ce tot ceea ce există este creat de Creator? Sau aceste proprietăţi negative sunt pur şi simplu partea opusă a rădăcinii, iar sarcina noastră este să conectăm totul în interiorul nostru?

Răspuns: Adevărul este că există un lucru, apoi proprietatea lui opusă trebuie să se manifeste într-un mod absolut, clar, împotriva lui. Unul nu poate să existe fără celălalt, numai Creatorul poate. Dacă un sistem de forţe pozitive există, atunci înseamnă că un sistem de forţe negative de asemenea există.

Întrebare: Înclinaţia rea, care a fost creată de Creator, a fost imediat egală cu el în magnitudine sau a evoluat vreme de mii de ani şi a devenit aşa cum este?

Răspuns: Binele şi răul au fost create unul împotriva celuilalt de o singură forţă superioară, care este, de fapt, liberă față de bine, cât şi de rău.

Binele şi răul sunt tot timpul în echilibru, nu în lumea noastră, ci pe nivelele spirituale.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 6/17/18

Filed under: Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Cât timp mă gândesc la mine însumi nu mă pot gândi la grup. Hai să facem acest exercițiu: nu cer nimic pentru mine și nu mă gândesc la mine. Îndepărtez fiecare gând, dorință, acțiune direcționată către mine, pentru a preveni acțiunea și dezvoltarea lor. Am un acvariu plin de șerpi veninoși și nu îi las să iasă afară de acolo. Imediat ce, cel mai mic de acolo, vrea să scoată capul, i-l tai imediat. Această acțiune se cheamă restricție. Adică, revelez că, Creatorul a pus în mine diverse dorințe egoiste pe care trebuie să le limitez; trebuie să-mi încui „eu-l”, egoismul meu și să tai capul tuturor manifestărilor egoiste. Până când nu am să tai toate capetele lor, nu voi putea să încep o acțiune spirituală, pentru că am capul șarpelui.

Am o singură cerere pentru mine: să fac o restricție și să încetez să mai exist, astfel ca „eu-L” meu să dispară. Asupra acestei stări, încep să acționeze credința deasupra rațiunii și calculele spirituale. (Minutul 30:40)

Restricționându-mi egoismul nu înseamnă că încetez să-l mai simt. El continuă să existe. Mai mult, el este enorm și încearcă constant să iasă afară. Dar, de fiecare dată, eu îl încui, ca și cum ar fi plecat. Aceasta este o muncă continuă numită „restricție”.

Asta nu înseamnă că încetez să-mi simt dorința egoistă – o simt chiar foarte mult! Dar mă ridic peste ea, ca și cum nu ar exista. Asta înseamnă că primesc o forță de restricție: am un ecran de 1000 de kg deasupra a 1000 de șerpi pe care îi țin închiși. (Minutul 42:00)

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala, 26/11/18 – Topic „Cum ne organizăm pentru rugăciune”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Am dat peste Înțelepciunea Cabala doar fiindcă mi-a recomandat-o un magician care m-a învățat cum să intru în „astral”. Acest magician și-a amintit ultimele lui cinci încarnări și deja a evaluat numeroase cărți cabaliste: Eț HaHaim (Pomul Vieții) și „Studiul celor zece Sfirot” în practică.

Am două întrebări pentru tine:

1.Ce simți despre intrarea în Lumea Superioară prin meditație?

2.Cum explici ce vom face fără un grup de zece? Poate că acest grup de zece nu este necesar. Crezi că acestă cale îi sperie pe oameni să studieze Cabala?

În orice caz, mulțumesc foarte mult pentru marele tău efort și fie ca Domnul să te binecuvânteze!

Răspuns: Cabala ne învață că egoismul este fundamentul naturii noastre și, depărtarea de la acesta la o natură mai înaltă, înseamnă dobândirea calității dăruirii deasupra egoismului, până când va fi dobândită iubirea. Întrebarea este dacă tu devii un om care iubești pe toți ceilalți, exceptând egoismul tău?

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

O Nouă Viață 1063 – Extinzând Limitele Percepției

Dr. Michael Laitman în conversație cu Oren Levi și Tal Mandelbaum ben Moshe

Rezumat

Înțelepciunea Cabala extinde limitele percepției și dezvoltă în persoană instrumente noi de percepție. Construiește un simț interior superior ce face posibil ca omul să simtă rețeaua de comunicare generală a naturii. Prin descoperirea acesteia omul dobândește abilitatea de a prevedea ce urmează și a cunoaște totul. Legea generală a naturii este iubirea, ceea ce înseamnă o comunicare reciprocă corectă între toți, deasupra ego-ului uman. Omul descoperă că trăiește într-o natură care este plină de înțelepciune.

De pe KabTv “ O Nouă Viață 1063 –Extinzând Limitele Percepției,” 27/09/2018

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→

O Nouă Viață nr. 98 – Sarcina și nașterea din perspectiva femeii

Dr. Michael Laitman în conversație cu Oren Levi și Nitzah Mazoz

Rezumat

Singura modalitate prin care o mamă se poate asigura că embrionul ei experimentează pacea consta în a-i furniza un mediu calm. Embrionul simte mama dupa 40 de zile. În consecință, ea trebuie să se gândească la embrion și să îl trateze ca pe o entitate care înțelege și simte. Deoarece toate gândurile ei sunt transmise embrionului, mama își imaginează genul de grădiniță pe care o dorește pentru el, relațiile sale armonioase cu ceilalți și o lume perfectă în care el să trăiască. În loc să spere să devină milionar, ea dorește să fie născut într-o lume echilibrată în care fiecare are tot ce îi trebuie, atât în corporalitate, cât și în spiritualitate. Ea își va imagina o lume bazată pe garanția reciprocă în care fiecare copil simte fericirea și siguranța de-a lungul întregii vieți.

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→

Rabaș „Referitor la importanța prietenilor”: „Rezultă că în chestiunea iubirii pentru prieteni, ei se ajută unul pe altul, adică este de ajuns pentru fiecare să-și considere prietenul ca fiind la același grad cu al lui. Dar, pentru că fiecare trebuie să învețe de la prietenii lui, este vorba despre Rav și discipol. Din această cauză, el trebuie să-și considere prietenul ca fiind mai mare decât el însuși.”

Întrebare: Pe de o parte, un prieten este pentru mine ca un profesor, eu fiind mic în comparație cu el. Pe de altă parte, se pare că eu sunt profesorul lui. Cum alternează aceste grade?

Răspuns: Ele lucrează simultan, ca o mamă cu copilul ei. Pe de o parte, copilul este cel mai important lucru pentru ea, iar pe de altă parte ea are grijă de el tot timpul și el pare a fi în puterea ei. Rezultă că el o comandă, iar ea, având grijă de el, este ca și cum l-ar comanda.

Dacă viitorul meu depinde de prieten, atunci el este cel mai important pentru mine. Dacă tot ceea ce pot face în Spiritualitate este posibil numai dacă o fac prin el, atunci înseamnă că sunt obligat să nu primesc de la el, ci să îi dăruiesc lui. Interacțiunea noastră trebuie să fie absolut deschisă și completă. Atunci ajungem la a treia stare, în care cei doi deschid comunicarea unul cu altul și devin unul singur.

Întrebare:  Rezultă că devenim egali?

Răspuns: Suntem echivalenți în ceea ce privește scopul, când „noi” dispare și apare un câmp comun, o viață comună, un spațiu comun în care este revelat Creatorul.

Întrebare: Unde este aici credința deasupra rațiunii?

Răspuns: Credința deasupra rațiunii apare numai când Lumina coboară și ne dă putere și noi începem să simțim nevoia de a dărui. Această nevoie de a ne izola de sine, de a dărui, de a radia, este realizarea credinței deasupra rațiunii.

Din KabTv „Ultima generație” 30/05/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Toată Creația este un singur Suflet, un singur Vas Spiritual (Kli), HaVaYaH, care nu se schimbă. El ia tot felul de forme, dar numai în percepția omului care îl înțelege. De aceea, în munca spirituală, este necesar să lupți să vezi întreaga lume ca un singur tot, în care generalul și particularul sunt egale și totul este conectat și clar în interiorul sistemului unic.

De aceea, fiecare din noi trebuie să se simtă ca un „servitor”, ca un mesager al societății, ca unul responsabil pentru toți. Fiecare include întregul grup de zece, lumea și, în general, toate Lumile. În esență, fiecare din noi este un om și, dacă el își imaginează și vede o lume exterioară în jurul lui, este numai pentru că el nu a obținut încă percepția perfectă pentru a înțelege că el este singura Creație, în afară de asta nu există nimic, nimic opus Creatorului. Sunt unul la Unul.

Deci, facem exerciții pentru ca fiecare să se simtă ca un „servitor” al societății, ca unul responsabil pentru ceilalți și că, ceilalți sunt responsabili pentru el. Toți mă salvează și eu am grijă de toți. Toate acestea sunt pentru ca în percepția mea, în înțelegerea mea și, cel mai important, în simțirea mea, diferența dintre mine și societate, grupul de zece, să dispară. Toate distincțiile făcute de percepția mea, ca rezultat al Spargerii aranjate Sus, trebuie să dispară, astfel ca eu să pot vedea întreaga lume ca pe un sistem din cele zece Sfirot.

Aceste este scopul, ca toate examinările, analizele și sintezele să urmărească combinarea tuturor detaliilor într-unul. Mai întâi, trebuie să demontezi totul în bucăți mici, să analizezi ce este un „servitor”, un „mesager” al societății, precum și ce sunt alte forme și roluri ale muncii. În acest fel ne dăm seama de fiecare rol și atunci știm cum să punem totul împreună, astfel ca ele să se completeze unul pe altul, într-un singur sistem.

Adică, fiecare detaliu trebuie să fie studiat, pentru a ști cum să le punem pe toate împreună. Deși identificăm fiecare rol, fiecare program, calitate, acțiune și presupunem că le investigăm separat, totui trebuie constant să verificăm cum să le întoarcem la un Kli întreg, din zece Sfirot, creat de Creator, la un singur HaVaYaH în interiorul a patru etape ale Luminii Directe.

Din Partea întâi a Lecției zilnice de Cabala 26/11/18 „Cum să ne organizăm pentru rugăciune” – Minutul 0:20

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Rabash, „În ceea ce priveşte importanța prietenilor”: Dar, în eseul „Un discurs pentru încheierea cărţii Zohar”, este scris că „Măsură măreţiei vine sub două condiţii:

1. Că tot timpul să asculţi şi să primeşti aprecierea societăţii, în măsură măreţiei lor; mediul ar trebui să fie mare, aşa cum este scris că „În mulţimea oamenilor este gloria regelui”.
2. Cu cât mediul este mai mare în ochii mei, cu atât mai mult îmi oferă încredere, putere şi abilitatea de a acţiona cantitativ şi calitativ.

Ce este cel mai important aici: calitatea sau cantitatea? Desigur, în starea noastră, calitatea este mult mai importantă. Noi suntem tot timpul în cantităţi mici, dar din moment ce noi suntem în ultima generaţie, trebuie să avem grijă că este atât calitate cât şi cantitate. Mai mult, ambele sunt în mod general realizabile.

Pentru a accepta prima condiţie, fiecare student trebuie să simtă că el este cel mai mic dintre toţi prietenii …

Iar pentru a doua condiţie, fiecare student trebuie exalteze meritul fiecărui prieten, ca şi cum ar fi cel mai mare din generaţie.

Întrebare: Rabash oferă aici doi paşi faţă de care suntem tot timpul confuzi. Dacă eu sunt mai mic decât ceilalţi, nu sunt ei în mod automat mai mari decât mine?

Răspuns: Nu! Depinde de cum tu devii mai mic decât ceilalţi. Tu, fie ai descoperit că ei sunt cu adevărat imenşi, încât îi ridici în ochii tăi şi, prin urmare, tu devii mai mic sau te micşorezi pe tine însuţi.

Depinde de lucrul la care lucrezi pentru a fi sub ei: asupra înălţarii lor sau asupra propriei tale înjosiri. De aceea, există două posibilităţi, două tipuri de muncă.

De pe KabTV „Ultima generaţie” 5/9/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Remarcă: Dacă o persoană nu citeşte din Rabash sau Baal HaSulam, nu ar cunoaşte despre scopul cunoaşterii. Pare ciudat, deoarece umanitatea a făcut atât de multe avansări şi a făcut foarte multă cercetare, însă încă nu a ajuns la această realizare.

Comentariul meu: Asta este aşa, deoarece mintea umană nu este pregătită pentru asta. Oamenii vorbesc despre natura ca fiind un singur organism interconectat, însă o persoană nu se poate adapta la asta, deoarece este diferită de el. Nu este conectată în mod integral cu natura sau cu societatea şi astfel nu o poate obţine pe cont propriu. Nu are nicio minte integrală, nicio sensibilitate sau percepţie integrală.

Este caracterizată de o percepţie egoistă, o conexiune egoistă cu restul lumii: ia, apucă, profită. Nefiind conectată în mod integral cu lumea, ea este separată de aceasta, rămâne înăuntrul ei. Prin urmare, este foarte dificil să înţeleagă, să perceapă sau să simtă natura ca fiind perfect globală şi integrală.

Cabala, gradual, începe să dezvolte în noi percepţia noastră integrală a realităţii. Mai mult, spune că tu vezi realitatea pe care tu însuţi o creezi. Aici vezi un conflict cu psihologia modernă. Începi să te vezi pe tine însuţi ca un proiector al realităţii: tu creezi lumea, tu o ilustrezi.

La final, se pare că nu este nicio realitate, ea este toată în tine. Rezultă că tu trebuie, cumva, să te schimbi ca să o investighezi. Primeşti oportunitatea să faci asta, dezvoltându-te, devenind integral. Tu apoi începi să te foloseşti pe tine însuţi ca o maşinărie, ca un laborator. Cu alte cuvinte, schimbându-ţi calităţile, tu simţi cum realitatea pe care o schimbi se schimbă.

Tu o ilustrezi, tu o creezi şi tu devii Creatorul realităţii tale, a vieţii tale. De asemenea, vezi cum toţi oamenii, animalele, lumea vegetativă şi inanimată, inclusiv tot cosmosul, sunt o proiecţie a calităţilor tale interioare: componentele inanimate, vegetative, animate şi umane – prima, a doua, a treia şi a patra etapă a egoismului tău.

Vezi dacă această realitate este corectată, adică dacă este conectată în mod integral cu celelalte părţi.

Din lecţia de Cabala în limba rusă, 12/8/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum ar trebui să tratez pe un prieten care mă deranjează, fiindcă întârzie constant la lecție și adoarme în timpul ei? Cum să-i justific comportamentul? Poți să-mi dai un sfat?

Răspuns: Rabaș avea o atitudine tolerantă față de o astfel de situație. Și eu adormeam în timpul lecției. Starea noastră nu depinde de cât de obosiți suntem. De aceea, trebuie să încercăm să justificăm atitudinea prietenului.

Întrebare: Există o stare când un om ar trebui să se vadă deasupra prietenilor, dar nu oricine poate să facă asta. Înseamnă că ar trebui să se străduiască pentru asta?

Răspuns: Desigur. Cum aș putea să-mi ajut prietenii dacă eu sunt mai jos decât ei? Trebuie să am grijă de ei, să organizez totul pentru ei, să fac tot ceea ce pot. Pentru asta trebuie să mă simt ca un tată într-o familie.

Întrebare: Tu spui întotdeauna că ar trebui să mă simt ca un tată, ei sunt copiii mei dar, pe de altă parte, eu trebuie să mă simt ca fiind în interiorul mamei și că grupul este mama mea. Cum pot exista aceste două stări în același timp, în același om?

Răspuns: Nu pot fi amândouă în același timp, pentru că ele vin din stări interioare complet diferite. Pot fi însă absolut adiacente. Nu este nicio problemă dacă o stare este instantaneu înlocuită de cealaltă. Muncim în mod pulsatoriu.

Din KabTv „Ultima generație 9/05/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→