Daily Archives: 3 februarie 2019

Grupul de ”zece” este ca o plută pe o mare furtunoasă

Grupul de zece este ca o plută pe o mare furtunoasă. Întâi, trebuie să apuci ”pluta” și să nu-i dai drumul. Când deja te ții de ea sau chiar stai pe această bucată de lemn, treci cu ea toate urcușurile și coborârile, pleci capul înaintea fiecărui val, așa cum a scăpat Rabi Akiva de pe nava care se scufunda.

Nu contează ce fel de valuri sunt: în simțire sau în înțelegere, mari sau mici – eu le accept doar pentru a-mi întări conexiunea cu ”pluta”. Până la urmă, depind numai de ea, dacă îi dau drumul voi pieri.

A te ține de ”plută”, înseamnă să te ții în centrul grupului de zece, să fii conectat cu prietenii și să încerci să vezi scopul Creației în cea mai puternică și mai interioară conexiune cu ei. Creatorul este acolo și secretul vieții mele este acolo.

Orice s-ar întâmpla, nu voi renunța la conexiunea cu prietenii. Toate aceste imagini care trec prin fața mea nu mă pot deconecta de la: ”Israel, Tora și Creatorul sunt Unul”. Sunt conectat la Creator prin grupul de zece și tot ceea ce se întâmplă este destinat numai întăririi acestei legături: Eu – grupul – Creatorul.

Trebuie să tratăm în mod egal urcările și coborârile și să rămânem în centrul grupului, în ciuda tuturor stărilor care trec peste noi. (Minutul 30:40)

Nu este nevoie să ieșim din lecție! Ieșim din locul fizic de studiu dar, în fapt, nu o facem. Creatorul ne-a aranjat viețile în așa fel, că avem timpi diferiți și tot felul de stări. Totul ne este dat în scopul corectării. Dar, noi atribuim doar trei ore pentru corectare, în timpul lecției. Acest lucru este incorect. Ce se întâmplă cu celelalte ore? (Minutul 32:37)

Întărirea în credință înseamnă să ne întărim în forța dăruirii. În prealabil, am avut ceva forță de dăruire prin care, într-o anumită măsură, m-am conectat la grup. Acum, când este o perturbare, dorința de primire crește și mă rup de grup, nu mă mai gândesc la prieteni și nu-i mai bag în seamă. Nu am niciun loc pentru ei în inima și în mintea mea.

Acum trebuie să muncesc pentru a-i readuce în inima și în mintea mea, la un  nou grad, deasupra înălțimii noului egoism. Încep să muncesc în interiorul grupului, să studiez și să fac tot felul de acțiuni în ”întuneric”, cu ajutorul prietenilor, așa cum este scris: „Ei au ajutat pe fiecare prieten”, până când atrag din nou Lumina Reformatoare, care îmi va aduce noua forță a credinței. Sunt rupt de vechea credință; deja am epuizat-o.

Forța care permite unei persoane să lucreze în grup, în condiții de ascundere, se numește „legământul de sare” (Brit Melah), garanție reciprocă. Când cad și pierd totul, grupul îmi dă putere. Și, când mă înalț, dau putere celui care a căzut; îl trezesc, îl sprijin, îl încurajez, îi dau exemplu, îl provoc și îl fac să mă invidieze. Trebuie să acționăm împreună cu întregul grup și în mod constant, ca și când suntem conectați în orice moment, arzând și fiind gata să-L revelăm pe Creator. (Minutul 1:00:20)

Din partea întâi a Lecției zilnice de Cabala 9/01/19 – Calea corectă de studiu a Înțelepciunii Cabala

Răspuns la întrebările voastre, Partea 234

Întrebare: La una din lecțiile de dimineață te-am auzit spunând că este interzis să ne imaginăm că Creatorul există în afara simțurilor noastre și că Creatorul este mai presus de trăirile noastre de bucurie sau de suferință.

Întrebarea este: Voi fi capabil să dobândesc calitatea de dăruire, chiar dacă presupun că Creatorul este cineva care simte bucurie, deși aceasta este în afara simțurilor mele și, dacă mă străduiesc să devin cineva care dăruiește pentru a aduce Creatorului (Esenței Sale) această bucurie?

Răspuns: Lucrul principal este să îndeplinești sfatul cabaliștilor, iar senzațiile corecte și înțelegerea vor veni, treptat, în tine se vor crea noi percepții