Daily Archives: 25 aprilie 2019

Voi veni și vă voi învăța

Întrebare: Cum pot lucra studenții „orbi”, fără un profesor vizionar, dacă nu au timp să atingă viziunea spirituală în timpul vieții profesorului?

Răspuns: Nu are importanţă. Ari scrie despre asta într-un mod foarte interesant. Pe când trăgea să moară, unul dintre elevii săi îl întrebă: „Ce se va întâmpla cu noi?”, iar Ari a răspuns: „Trebuie să continuați să învățați și atunci voi veni și vă voi învăța”.

„Cum ne vei învăța dacă mori acum?”

„Nu este treaba ta de fel; tu nu înțelegi nimic despre asta”. Și a murit.

Deci, pot spune că nu e treaba ta. Nu îți face griji. Voi veni și vă voi învăța.

Din Lecţia de Cabala în limba rusă 12/2/18.

Ce să cer Creatorului

Baal HaSulam, Scrisoarea nr. 27: „Dar mă rog Creatorului să te conducă pe calea adevărului, fiindcă vei fi mântuit de toate obstacolele de-a lungul drumului și că, Creatorul va reuși pentru tine tot ceea ce faci”.

Cât despre voi, trebuie să urmăriți meticulos căile pe care vi le-am stabilit în ceea ce privește mintea și inima, dorința și rugăciunile și, atunci, sigur Creatorul ne va face să reușim și, în curând, ne vom uni în trup și suflet, acum și în continuare.

Fiecare profesor își pregătește studenții pentru ceea ce scrie Baal HaSulam. Dar, din partea noastră va trebui să existe o cerere, iar o cerere este o rugăciune.

Eu cer constant să fiu conectat cu Creatorul, să simt acțiunile Sale în interiorul meu și ca noi toți să-L simțim pe El și acțiunile Sale referitoare la grupul de zece, referitoare la grup.

Îl rog să-mi arate un loc în acest grup de zece și unde să mă lase să simt includerea mea în ei, astfel încât El să Se reveleze între noi, ca umplând toate distanțele dintre noi.

Scopul final al cererii mele este ca El să ne conecteze și să ne umple pe deplin. Acest lucru are o importanță primordială. Astfel, treptat, omul stabilește o legătură cu grupul și cu Creatorul, până când ajunge la starea: „Eu, grupul și Creatorul suntem Unul”.

Din lecția de Cabala în limba rusă din 11.02.2019

„Nu vom uita nici Holocaustul, nici de ce suntem aici” (The Times of Israel)

Holocaustul a fost discutat prea mult. Aceasta este o convingere îngrozitoare și îngrijorătoare exprimată de o treime din americani, potrivit unui nou studiu lansat de o organizație evreiască, înaintea Zilei de Reamintire a Holocaustului de luna viitoare. Minimizarea impactului unei astfel de atrocități nu este atribuită numai maselor, ci și unor lideri precum președintele brazilian Jair Bolsonaro, care a spus recent despre acest subiect: „Putem ierta, dar nu putem uita”. Dincolo de titluri, situația actuală ne amintește că, dacă vrem să evităm repetarea istoriei, nu trebuie să uităm rolul nostru: să ne unim și să răspândim acest exemplu de unitate către restul lumii.

Crește lipsa de conștientizare cu privire la uciderea a șase milioane de evrei, sub cel de-al treilea Reich. Șaizeci și șase la sută din generaţia mileniarilor americani nu au nicio idee despre ceea ce a reprezentat și reprezintă Auschwitz, pe baza acestui raport. Omenirea are o memorie pe termen scurt. În consecință, antisemitismul continuă să reapară, mutându-se în mod constant în Europa și America, de la dreapta și de la stânga. Se manifestă nu numai prin discursuri de ură, ci și ca atacuri fizice, swastici desenate pe case evreiești și vandalism în cimitire și magazine evreiești. Violența împotriva evreilor se află la cote înalte în orașe importante precum New York, Berlin și Paris. Este doar o chestiune de timp înainte ca următorul incident dureros să izbucnească.

Potrivit Cabalei, antisemitismul este o lege a naturii. Când noi, evreii, suntem separați și îndepărtați unul de altul, creăm o forță negativă în lume, care se transformă în exprimări și acțiuni antisemite. Pe de altă parte, atunci când ne unim deasupra conflictelor și diferențelor de opinie, se răspândește în lume o forță pozitivă, care poate face minuni.

Prin urmare, ura irațională, care devine din ce în ce mai puternică astăzi, ne reamintește într-o manieră dură că avem un rol pe care nu-l putem ignora: să ne unim și să răspândim acest exemplu de unitate, către restul lumii. Chiar dacă am fi bucuroși să evităm această sarcină, este imposibil. Este destinul nostru; am fost aleși pentru a lumina unitatea dintre națiuni, prin unitatea noastră ca popor. Așa cum este scris: „Dacă o persoană ia un mănunchi de stuf, nu poate rupe toate tulpinele. Dar, luate una câte una, chiar și un copil le va rupe. Astfel, Israel nu va fi salvat până când nu devine un singur mănunchi” (Midrash Tanhuma, Nitzavim, Capitolul 1).

Prin urmare, nu este o coincidență faptul că am prosperat, împotriva tuturor încercărilor să îndeplinim un anume rol. Suntem o națiune care poartă în sine idealul iubirii pentru toți oamenii din lume. Am devenit o națiune bazată pe legea „Iubiți pe vecinul vostru ca pe voi înșivă” și numai revenirea la realizarea acestui principiu poate eradica bigotismul și ura față de noi. După cum scria Rav Yehuda Ashlag (Baal HaSulam), „națiunea israeliană trebuia să fie o „tranziție”… să treacă puterea lor către celelalte națiuni” („Dragostea pentru Creator și Iubirea pentru ființele create”). Ajungând la unitate și transmiterea acesteia către omenire este ceea ce se așteaptă și solicită de la noi liderii lumii și oamenii de pretutindeni. Nu vom uita!

“We Shall Not Forget The Holocaust, Nor Why We Are Here” (The Times Of Israel)