Monthly Archives: iunie 2019

Gândurile mele pe Twitter 6/10/19

  • Tora se găsește în cei care sunt gata să se anuleze în ea. Singura calitate a omului este egoismul. Iar aspirația de a o schimba, de la dorința „pentru mine”, la dorința „pentru Creator”, este posibilă numai prin lumina Torei, mai degrabă decât prin propriile forțe.
  • Deoarece scopul creației este acela de a merge de la spargere la unitate, principala problemă a corectării constă în atingerea stării de „Iubire pentru vecin”, atunci când părțile sparte ale dorinței comune a lui ADAM, se unesc împreună în garanție reciprocă – în corespondență completă, ca un întreg.
  • Deoarece scopul creației este echivalența de formă, completă, a creației față de Creator, ea se realizează prin spargerea și unificarea dorinței unice. Spargerea se întâmplă la baza actului creației, iar unificarea dorințelor sparte se produce prin eforturile noastre. Conectarea corectă a dorințelor sparte se numește garanție reciprocă.
  • Trei aspecte ale Torei:

Există trei etape ale Torei:

  1. Tushia – slăbește forțele unei persoane
  2. Tora – un condiment
  3. Lumina din Torah

Etapele 1 și 2 sunt pregătirea pentru primirea Torei.

Etapa 3 este esența Torei, de a împlini creaturile cu conștiință.
De pe Twitter, 6/10/19

Cabala și superstiția

Întrebare: Ce are Cabala de spus despre superstiție?

Răspuns: Superstiția este o invenție a lumii noastre, psihologie și nimic mai mult.

Cabala este complet distinctă de toate credințele, superstițiile și de orice legătură cu misticismul, adică de tot ceea ce este în această lume.

Lăsați asta în pace, dedicați-vă dezvăluirii Lumii Superioare și a Creatorului și veți vedea că asta va înlocui totul pentru voi. Veți primi răspunsuri la toate întrebările și, mai mult, răspunsuri explicite și clare și veți începe să lucrați cu sufletul vostru.

Din lecția de Cabala în limba rusă din 23.12.2018

Cu cât mai aproape de bucurie, cu atât mai aproape de Creator

Este scris: „Serviți Creatorul cu bucurie”. Dacă nu există bucurie, este un semn că nu suntem în spiritualitate. Eliberarea este imposibilă fără bucurie. Este scris în Cartea Zohar că „Shechina este numai în locul perfect: nu în locul lipsei, nu în locul deficienței, nu în locul durerii, ci în locul potrivit, în locul bucuriei.” Într-adevăr, există o iluminare a prezenței Creatorului în locul corectat, iar aceasta aduce bucurie unei persoane.

Prin acest semn, se poate determina întotdeauna dacă o persoană se află în spiritualitate sau nu. Când începe să studieze, o persoană nu simte mult timp corecțiile care au loc în ea, însăși sau le percepe în forma contrară și, prin urmare, se poate simți descurajată, iritată sau în dezacord cu schimbările care au loc în ea.

Aici, bucuria este un moment foarte important. Dacă o persoană se simte lipsită de bucurie, atunci dorințele sale nu corespund cu ale Creatorului. Ele sunt opuse Lui. Pe măsură ce dorința este corectată, bucuria este descoperită în ea. Cu cât bucuria este mai puternică și mai adâncă, cu atât mai mare este lumina superioară, prezența Creatorului, descoperită Shechina.

Dacă forța superioară este gata să fie dezvăluită într-o persoană, bucuria apare mai întâi în ea și apoi Creatorul. Bucuria este o iluminare de sus, o putere specială a luminii, care se manifestă ca răspuns la o rugăciune, o cerere adresată Creatorului, de jos.

Când ne întoarcem spre Creator cu întrebări și cereri, când vrem să-L contactăm, atunci, ca răspuns, primim lumina de Sus, care ne corectează dorințele și le umple.

Această lumină aduce mai întâi bucurie și apoi toate celelalte revelații. Prin urmare, Shechina (prezența Creatorului) este descoperită numai în bucuria care se manifestă mai întâi.

Dacă vreau să ating dăruirea, trebuie să fiu mereu în bucurie. Dacă nu este acolo, atunci trebuie să mă verific: unde altundeva în mine există încă egoism necorectat, care mă împiedică să dezvălui Creatorul? Nu știm dacă ne apropiem de revelația Creatorului și, prin urmare, Cabaliștii ne dau criteriul pentru a ne verifica: mă apropii mai mult de bucurie sau, dimpotrivă, mă depărtez de ea, în fiecare zi?

Din aceste mișcări, spre un grad mai mare sau mai mic de bucurie, se poate judeca în ce măsură cineva se apropie de revelarea forței superioare sau se îndepărtează de ea. La urma urmei, bucuria este o consecință a faptelor bune, adică a corecțiilor.

În fiecare stare trebuie să rămânem în bucurie, pentru că „nu există nimeni în afara Creatorului” și că totul vine de la El. Nimeni nu ne poate face în mod secret ceva rău, de la Creator. Acest lucru nu se întâmplă, fiindcă totul vine de Sus. Creatorul stă în spatele fiecărei persoane și ne afectează prin acest teatru. Dacă nu am intenția egoistă de a primi, atunci voi fi mereu în bucurie. Nu-mi pasă ce îmi dă Creatorul: cel mai important este că El se ocupă permanent de mine. Nu cântăresc ce este mai plăcut și profitabil pentru mine, în egoismul meu și, prin urmare, accept toate lucrurile cu bucurie.

Prin acest semn, se poate verifica dacă în grupurile noastre mergem spre corectarea și revelarea Creatorului, dacă am dat un exemplu prietenilor noștri, că trebuie mereu să fim în bucurie, pentru a aduce mai aproape revelarea forței superioare. (Minutul 0:00 – 9:50)

Bucuria este consecința a ceea ce dau prietenilor, Creatorului, umanității. Bucuria este rezultatul dăruirii, pentru că, prin dăruire, devin asemănător cu Creatorul. Datorită acțiunilor mele, primesc o iluminare, care se numește bucurie.

Bucuria spirituală vine din faptul că, prin acțiunile mele, ȊL ajut pe Creator să împlinească toată creația. Bucuria este o consecință a faptului că eu, cu ajutorul Creatorului, împlinesc toată creația și, astfel, Ȋi dăruiesc Lui plăcere. (Minutul 1:39:45)

Din Lecția 5, Convenţia din America Latină 2019, “Construirea unei societăţi viitoare” , 5/18/19, Ziua 2, Slujiți pe Domnul cu bucurie

Start de la zero

Munca spirituală începe cu o limitare. Omul este un dispozitiv de măsurare a Creatorului și, ca orice dispozitiv, trebuie calibrat. De aceea, mai întâi el se poziționează la zero și, de la acest zero, omul poate deja să înceapă să studieze, să măsoare stările și, în acest fel, avansează. ”Zero” este începutul Scării Spirituale și, fără el, nu am ști unde suntem, deasupra sau dedesubt, la minus sau la plus.

Totuși, omul nu este de acord cu această calibrare, fiindcă egoismul nostru ne împinge departe de anulare și nu vrea să audă de ea. Până la urmă, noi suntem deja în starea cea mai bună, în Lumea Infinitului, la sfârșitul corectării – nimic nu se schimbă în afară de dorințele și gândurile noastre, adică de senzațiile interioare, care ascund de noi Lumina Infinită, în care suntem scufundați.

De aceea, este foarte dificil pentru noi să acceptăm anularea de sine, dar este necesar. Zero este adevărul absolut. Deci, trebuie totdeauna să mă anulez,  pentru că înțeleg că nu pot să evaluez nimic în funcție de dorințele și simțirile mele. Sunt în oceanul de Lumină Superioară, sub influența ei și mi-am anulat complet evaluarea lor.  Până la urmă, nu am nicio trăire corectată și nicio înțelegere a Luminii și, de aceea, nu vreau să le judec în niciun fel: nici în bine și nici în rău. Mă detașez de „eu”-l meu, în interiorul Luminii Superioare și lupt să devin asemenea calităților Ei, să dezvălui simțirea corectă a Ei. (Minutul 0:20)

Înainte de a folosi această scală, ea trebuie calibrată prin plasarea săgeții la zero. Exact, în același fel, trebuie și eu să mă auto-calibrez, altfel nu voi fi capabil să verific cât de mult corespund calităților Creatorului. Întâi, am nevoie de definiția precisă a Creatorului, ca fiind binele absolut, care îmi dă Lumea Infinită, starea de corectare finală, Lumina care umple întregul Univers.

Încerc să ajung mai aproape de această percepție și să determin cât de diferit sau de asemănător sunt cu acesta, cât de sus sau de jos sunt. Dar, mai întâi, trebuie să mă anulez la zero. Ca în cazul în care sunt două platane separate de pe care eu mut toată greutatea mea și vreau întâi să echilibrez săgeata la zero. Știu că pe un platan este binele absolut. Iar acum pun egoismul meu pe celălalt platan, ca și cum acesta ar fi deja corectat și verific similaritatea mea cu Lumina Superioară. În acest fel mă corectez constant și urc către gradele spirituale.

Întâi mă închipui în interiorul Luminii Superioare: nu este nimic în afară de El, Bun și Binevoitor. Acum pot să încep să mă apropii de El, concluzionând ce schimbări am de făcut în mine, cum să-m restricționez mintea și inima, pentru a nu mai fi o perturbare pentru Lumina Albă. Iar în măsura în care eu nu perturb Lumina, încep să intru în Ea, suferind stările de făt, alăptare și maturitate (Ibur, Ienica, Mohin), până ajung complet inclus în Lumină, obținând astfel sfârșitul corectării.

Mă detașez de „eu”-l meu, ca și când nu exist și îmi tai dorințele și gândurile pentru a mă simți în interiorul Luminii Albe, excluzând orice interferență cu egoismul meu. Dacă mă anulez complet, pot să fiu sigur că nu voi cădea, fiindcă e imposibil să cazi de pe podea – acesta fiind cel mai de jos și cel mai sigur punct. La fel ca un copil, care se așează imediat jos, când pierde echilibrul. Atunci el va putea fi sigur că nu cade. (Minutul 21:50)

Dacă nu sunt fericit cu stările mele și vreau schimbări, acesta este un lux. Și, astfel, îmi adaug dorința mea de plăcere, care ascunde de mine Spiritualitatea și simt numai lumea corporală. (Minutul 29:20)

Prima calibrare este să exclud interferența mea cu Lumina Albă și să nu permit dorinței mele de primire să se trezească. Vreau să mă anulez complet, astfel încât să nu fiu o perturbare pentru Lumina Superioară, ca o picătură de spermă în uterul mamei. Le anulez pe toate în fața Luminii Albe, ca și cum nu am nicio dorință și niciun gând propriu.

Nu-mi pasă ce simt, mă anulez înaintea la tot ceea ce primesc de la Creatorul care este bun cu toți: cu cel păcătos, cu cel drept și chiar cu mine. În fiecare moment, de la El vine numai binele absolut. Singurul lucru care îmi lipsește, în orice moment, este să descopăr că acum primesc infinitul, sfârșitul corectării, binele absolut.

Iar dacă îmi calibrez dorințele corect, mă voi simți chiar acum în cea mai bună stare posibilă. Nu există niciun dubiu că de Sus primesc binele absolut și acum eu trebuie doar să mă aduc aici, jos, la echivalență cu El. (Minutul 31:05)

Încearcă să te calibrezi astfel încât să nu ai propria minte și propriile simțiri, fiindcă totul vine de la Creator. Toate gândurile și trăirile mele, totul în mine este trimis de la Creator. Dacă sunt gata să mă țin în această stare, înseamnă că devin un embrion spiritual. (Minutul 35:15)

Egoismul meu încearcă mereu să-și ridice capul și să ceară înțelegere și sentimente. În afară de aceasta, perturbările externe provin din toate părțile și trebuie să mă anulez în mod constant în raport cu ele. Aceasta este o muncă dinamică; trebuie să rămân mereu la zero, ca și cum aș verifica cu o busolă în mod constant direcția pentru a nu mă rătăci.

În fiecare moment mă calibrez astfel încât să nu-mi pese ce se va întâmpla cu mine. Rămân în centrul dorințelor și gândurilor mele, ca un păianjen în mijlocul rețelei și văd că nicio dorință sau gând nu scapă din ea. Aceasta înseamnă că mă anulez la zero și, din acest punct, pot începe deja să mă ridic. Un zero absolut este începutul scării spirituale.

Simt că m-am anulat, iar săgeata scalei mele indică exact punctul zero, adică nu mă interferez cu Creatorul ca să mă influențeze. Apoi spun că nu este nimeni în afară de El. La urma urmei, dacă săgeata mea se mișcă spre plus sau minus, atunci aceasta nu este direcția spre Creator; înseamnă că nu mă anulez. Prin urmare, pentru a mă menține la zero, trebuie să muncesc în mod constant. Toate progresele viitoare se bazează pe aceasta, când doar adăugăm noi tipuri de anulare. (Minutul 45:00)

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala din 12/05/19 – Scrierile lui Baal HaSulam, Șamati 53 „Chestiunea limitării”
5 Minute 35:15
6 Minute 45:00

 

O viață nouă nr.1104 – Revelația de la Muntele Sinai, partea 2

Dr. Michael Laitman în conversație cu Oren Levi și Nitzah Mazoz

La Muntele Sinai, poporul s-a închinat în fața puterii conexiunii, deasupra unui munte de ură, care s-a revelat între ei. Ei primesc cele Zece Porunci, care furnizează o metodă pentru a se înțelege între ei, ca un singur om, cu o singură inimă, în ciuda urii în creștere. Condiția primirii Torei este acordul de a fi un „zero”, astfel încât puterea dăruirii să fie la control. Dumnezeu este găsit într-o singură inimă, care le include pe toate, deoarece Dumnezeu este atributul iubirii.

De pe KabTV „O viață nouă #1104 – Revelația de la Muntele Sinai, partea 2”, 3/19/19

O viață nouă nr. 1106 – Legile rețelei spirituale, partea 2

O viață nouă nr. 1106 – Legile rețelei spirituale, partea 2

Dr. Michael Laitman în conversație cu Oren Levi și Tal Mandelbaum ben Moshe

În natură este o rețea specială care ne conectează, un fel de fir emoțional care trece din inimă în inimă. Rețeaua spirituală de comunicare este condusă de puterea iubirii și conexiunii. Urmează regulile iubirii. Aceste reguli sunt îndreptate spre a aduce inanimatul, vegetativul și vietatea spre completarea reciprocă în cel mai bun mod posibil. Toată lumea are un loc special în rețea și un rol propriu. Atunci când descoperi rețeaua spirituală de comunicare dintre inimi, tu devii inclus în puterea bună care o umple. Când fiecare este conectat cu alții în dăruire și iubire, noi toți dobândim viața eternă și completă. Înțelepciunea Cabala ne învață cum să descoperim rețeaua conexiunii spirituale lucrând la conexiune într-un grup. În conexiune omul se bucură de puterea care umple sistemul și experimentează deplinătatea și eternitatea.

De pe KabTV „O viață nouă 1106 – Legile rețelei spirituale, partea 2”, 3/19/19

Viața nouă nr. 1088 – Indiferența

Viața nouă nr.1088 – Indiferența
Dr. Michael Laitman conversează cu Oren Levi și Yael Leshed-Harel

Rezumat

Indiferența crește pentru că oamenii au văzut totul și nu mai pot fi seduși sau atrași de nimic. Natura ne face să avansăm către o stare în care vom fi complet indiferenți față de lumea aceasta. După ce vom deveni indiferenți față de toată această materialitate, ne vom simți atrași de dezvoltarea spirituală. Natura ne impulsionează să-i recunoaștem eternitatea, lărgindu-ne propriul spirit. Vom trece la senzații sublime, întrebări profunde, precum și conștiința existenței unei lumi infinite, puternice, unitară și luminoasă.

Din emisiunea KabTV “Viața nouă #1088 – Indiferența,” 3/5/19

 VideoPlay Now | Download  AudioPlay Now | Download

Cunoașterea esenței lucrurilor prin litere

Întrebare: Ce înseamnă să cunoști esența lucrurilor prin litere?

Răspuns: În primul rând, este necesar să înțelegeți fiecare literă, din ce elemente se compune.

Fără a intra profund în detaliu, fiecare literă este o anumită combinație a luminii Hochma și a luminii Hassadim, primirea și dăruirea, variația lor și alinierea reciprocă dintre ele.

Cu alte cuvinte, cât de mult pot să dăruiesc pentru a primi ceva? Sau invers, cum pot primi și ce ar trebui să dau pentru asta? Acestea sunt lucruri diferite, deși ele par la fel. Depinde de ce urmărim.

În al doilea rând, literele nu pot urma, în mod arbitrar, una după alta. Există litere care nu pot sta împreună, fiindcă trebuie să aibă o anumită secvență.

Literele reprezintă lumina. După structura sistemului spiritual, există cinci Sefirot: Keter, Hochma, Bina, ZA și Malchut. Până la mijlocul lui Bina, nu există litere, ci numai lumină abstractă.

Pornind de la mijlocul Bina și mai departe, lumina superioară intră în Kelim (vase), dorințe. Prin urmare, în partea inferioară a Bina există nouă litere, nouă în ZA și patru în Malchut, douăzeci și două de litere în total.

Nu pot fi mai multe sau mai puține, pentru că acesta este numărul de Sefirot de la Bina la Malchut, adică fiecare Sephira corespunde unei anumite litere. În plus, la diferite niveluri, Sefirot pot fi notate cu litere diferite. Există, de asemenea, cinci litere suplimentare (Manzepach), care sunt plasate la sfârșitul cuvintelor, pentru a finaliza întreaga dezvoltare de Sus în jos.

Potrivit Gematria (valoarea numerică a literelor), primele nouă litere, de la Aleph la Tet, sunt  unităţi singulare, de la Yod la Tzadik au valoarea zece, iar ultimele patru litere Kuf, Reish, Shin și Tav reprezintă sute.

Din Lecția de Cabala în limba rusă 1/6/19

Gândul este forţa cea mai mare

Întrebare: Este posibil să măsurăm un gând, în lumea noastră? Este un val electromagnetic sau altceva?

Răspuns: Gândurile noastre sunt absolut imateriale. Bineînțeles, ele dau niște reprezentări materiale în noi. Putem măsura diferite potențiale cu ajutorul encefalogramelor creierului etc., dar acestea nu sunt gânduri în sine, ci mai degrabă o consecință a purtătorilor materiali, care reacționează atunci când se întâmplă ceva în ei.

Gândul este cea mai mare forță, cu care poți răsturna întreaga lume. Este mai presus de lumea noastră, dar coboară aici, ca un semnal de control.

Întrebare: Înseamnă că ceea ce este cel mai invizibil este cel mai puternic?

Răspuns: Cu siguranţă. De exemplu, ce este de văzut într-o bombă atomică? Un kilogram de o anume materie. Ce se întâmplă când explodează? Dacă conectați elementele opuse, unele cu altele, să zicem, plus și minus, ce energie obții ?!

Întrebare: Putem compara această energie eliberată, cu un gând?

Răspuns: Nu, gândul este mult mai puternic, deoarece nu este limitat de distanţă şi forţă. Totul depinde numai de cel care îl folosește și de modul în care îl folosește.

Întrebare: Poate fi puterea gândirii, negativă? De exemplu, este un gând, chiar și un deochi?

Răspuns: Da, acestea sunt gânduri foarte dăunătoare care nu trebuie folosite, dar ele există.

Întrebare: Spunem că spiritualitatea este detașată de corporalitate. Dar chiar dacă un gând nu este material, el totuși ne afectează. Este aceasta o influență unică?

Răspuns: Nu. Spunând că spiritualitatea nu afectează corporalitatea, înţelegem ceva complet diferit. Cu toate acestea, spiritualitatea controlează corpul. Ce altceva poate controla materia dacă nu spiritul?

Întrebare: Înseamnă că gândurile imateriale controlează corporalitatea?

Răspuns: Bineînțeles. Dacă am ști cât de mult stricăm lumea cu gândurile noastre, nici măcar nu-mi pot imagina ce am face! Uitați-vă în ce condiții fizice există oamenii și cât suferă corpurile lor! Este numai din cauza gândurilor noastre rele.

Din Lecția de Cabala în limba rusă 2/3/19

“Shavuot: Israelul luminos şi poporul evreu” (The Times Of Israel)

The Times of Israel a publicat noul meu articol  “Shavuot: Brightening Israel and the Jewish People

„Israelul este încurcat cu alegerile lor … Ei ar trebui să acționeze împreună”, a declarat președintele Trump în legătură cu incertitudinea politică din această țară, care merge la vot pentru a doua oară în acest an. El are dreptate, dar este doar un simptom al problemei mai largi a societății israeliene, profund fragmentate, căreia îi lipseşte o viziune comună asupra viitorului ei, o stare de diviziune care există și în cadrul evreimii americane, precum și între Israel și diaspora. Momentul Shavuot  și tot ceea ce reprezintă, nu poate fi mai relevant. Sărbătoarea simbolizează primirea ghidului, pentru corectarea spirituală a poporului nostru, primirea Torei sau, cu alte cuvinte, drumul pentru a ieși din necazuri.

Ce ne-a fost dat, de fapt, la Muntele Sinai? Tora nu este o cronică despre evenimentele trecute. Dimpotrivă, ea descrie momentul de concepere, când se hotărăște viitorul nostru, când se cere un răspuns clar din partea nostră, a tuturor: suntem gata să acceptăm ca lege a vieții, garanția reciprocă (Arvut)? Exact acest lucru este Tora – învăţătura despre cum să corectăm relațiile noastre tulburate și, în schimb, să devenim garant pentru fiecare dintre noi, prin a ne iubi vecinii ca pe noi, înșine.

Acesta este tocmai scopul pentru care ne-a fost dată Tora. Cu toate acestea, trebuie să ne reînnoim în mod constant starea de merit pentru primirea Torei, prin depăşirea „muntelui de ură” (Sinah), sunetul furtunii care străbate în noi. Pentru a face acest lucru, trebuie să ne unim, să ne conectăm  unul cu celălalt, să devenim „ca un om cu o singură inimă” și să ”stăm la poalele muntelui”. Cu alte cuvinte, trebuie să înțelegem pe deplin faptul că ni se dau instrucțiuni foarte importante și stricte, cu care trebuie să lucrăm, cu toată sârguinţa și în unitate tot mai mare.

Shavuot, ca toate sărbătorile evreiești, poartă o chemare la acțiune. Sărbătoarea este luminoasă. Este plin de alb și lumină, dar chemarea la acțiune este destul de complicat de împlinit. Ne ciocnim unul de altul; oamenii sunt sufocați de indiferență, arși de furie față de cei care au opinii diferite de ale lor. Suntem într-un deșert de relații goale și fără suflet. Dacă am recunoaşte dintr-o dată modul în care egoismul ne rupe în bucăți, dacă am încerca să ne conectăm într-un singur corp unit și ne confruntăm cu divizarea noastră, aparent de netrecut, atunci ne-am da seama în mod clar cât de disperat avem nevoie de ajutor.

Această stare de claritate, cu care ne confruntăm în prezent, este o oportunitate unică pentru unitate. Numai prin creșterea conexiunii noastre vom putea să urcăm tot mai sus pe munte, ridicându-ne deasupra separării noastre. A ne ridica, înseamnă să ne mărim continuu conexiunea, deasupra tuturor problemelor, dificultăților și tulburărilor pe care le întâmpinăm, pentru a ne ajuta să depășim din ce în ce mai mult greutăţile și pentru a crea un vas în care lumina Torei să fie descoperită treptat.

În acest moment de recunoaștere, care coincide cu sărbătoarea Shavuot, avem ocazia să primim ajutor și instrucțiuni, o forță unificatoare care poate mări sănătatea noastră socială și ne permite să trăim fericiți. Acesta este momentul actual al dezvoltării evolutive în care ne aflăm: fie vom crește proactiv și vom începe să folosim Tora conform scopului ei, de dragul unității, deasupra tuturor dezacordurilor, fie loviturile dure ale vieții ne vor forța să creștem.

Tora este, într-adevăr, cel mai puternic instrument, pe care acum, trebuie să învățăm cum să îl folosim. O persoană nu poate folosi acest instrument, singură. Problema este totuși că nu putem încă să lucrăm împreună pentru a îl folosi. Tora ne va oferi siguranță și prosperitate și va da pace lumii, dar mai întâi trebuie să ne obișnuim cu faptul că ea funcționează între noi și nu individual. Egoismul, la urma urmei, este dezvăluit în raport cu alte persoane.

Prin urmare, Tora este menită să conecteze o persoană cu mediul în orice moment și nivel de dezvoltare umană. Ne dezvăluie forța bunătății și dragostei care ne unește. Începem să simțim modul în care trebuie să ne echilibrăm egoismul, înclinația cea rea, ori de câte ori este dezvăluită, cu forța bunătății și apoi să putem ține cele două forțe ca pe niște frâie, prin care putem avansa direct spre unitate și dragoste, permițându-ne să stabilim un fundament solid și luminos pentru viitorul nostru.