Daily Archives: 3 iulie 2019

Un punct alb în lumina albă

Căderea lumilor de sus în jos, până la sfărâmare, în această lume, se întâmplă numai datorită celui superior, fără participarea ființei create. Gradele de diminuare a luminii și a tuturor formelor ale dorinței de a primi sunt concepute pentru a separa dorința de lumină și a o face liberă.

Până acum, acest lucru funcționează ca un sistem electric, care nu are nicio alegere liberă și nici măcar o umbră de îndoială. Ființa creată nu face calcule în întuneric și incertitudine, ci acționează în conformitate cu planul distinct, calculat de sus, numit „ordinea cauzelor și efectului de coborâre a lumilor de sus în jos”. Aici încă nu există ființă creată, ci munca formulelor de interacțiune între lumină și dorință.

Astfel, scara este construită: Galgalta, AB, SAG și așa mai departe, până jos, în această lume. Din Creator vine dorința de a primi creată de El și, de asemenea, dorința luminii de a dărui, iar relația dintre ele construiește gradele. Ființa creată apare abia după sfărâmare, deoarece, din pricina aceasta, scânteia dăruirii pătrunde dorința de a primi. Această forță de dăruire este imprimată acolo în formă inversată, ca o dorință suplimentară de a primi.

Lucrând cu această dorință suplimentară de a primi, care a venit de la Lumină, ființa creată simte cât este de opusă față de Creator, se simte ca o ființă creată și nu doar ca un sistem de lumini și dorințe, plusuri și minusuri. Prin urmare, este posibil să vorbim despre ființa creată doar după păcatul Arborelui cunoașterii, în care se formează rădăcina creației. Mai avem mult de parcurs. (Minutul 14:35)

Motivul pentru prima restricție este că, Creatorul, prin afectarea dorinței, cu lumina superioară, îi dă un îndemn să se limiteze și să nu mai primească. Această decizie se naște în dorința însăși, care înțelege că este mai important să se limiteze și să nu primească, decât să primească și să simtă rușinea. După aceasta, dorința rămâne goală și ia decizii cu privire la următoarele acțiuni, descoperind că este posibil să primească de dragul dăruirii.

Dar toate acestea sunt încă dorințe, în interiorul dorinței de a primi, datorită influenței luminii. Încă nu există o alegere liberă aici – este un calcul mecanic al corelării a două forțe. Până acum, în acest sistem nu există nimic viu care ar putea lua propriile decizii, dorințe, simțiri și experiențe. Funcționează automat, ca și procesele interne fizice și chimice din corpul nostru.

Decizia nu se face din întuneric, din sfărâmare și nici din incertitudine; adică nu există condiție pentru alegerea liberă a ființei create. Lumina lovește asupra ei și o obligă să devină dăruitor, așa cum se spune, „situația obligă”. Lumina acționează aici și nu există încă nicio fiinţă creată. Ființa creată este cea care este, pe de o parte, deconectată de Emanator și, pe de altă parte, vrea să semene cu EL. (Minutul 18:33)

Până acum, ființa creată nu are nicio îndoială cu privire la ce ar trebui să facă. Toate sistemele, cu excepția celor umane, funcționează conform formulelor mecanice simple. Ele par a fi complicate pentru noi când intrăm în această muncă, pentru că nu avem suficiente calități interioare pentru a semăna forței superioare. Cu toate acestea, toate aceste acțiuni sunt clar predeterminate și nu implică nicio îndoială și alegere liberă.

Ființa creată este în primul rând cea care are îndoieli. Sunt necesare multe acțiuni pentru a crea o persoană din această lume, care suferă în mod constant de îndoieli și incertitudini. El nu știe unde să meargă și trebuie să caute mijloacele de a sta împotriva dorințelor și îndoielilor sale egoiste.

O persoană stabilește o zonă goală, pentru ea, însăși, un punct alb și se ocupă de păstrarea lui. La urma urmei, dacă această zonă goală (treimea mijlocie a lui Tifferet) nu există, atunci nu va mai fi niciun om. Un om este cel care acționează în stări de incertitudine. El înțelege ce forțe operează din dreapta și din stânga, dar el trebuie să facă legătura dintre linia stângă și cea dreaptă, ceea ce nu-i va reduce alegerea liberă și prin care el va deveni asemănător cu Creatorul.

Principalul lucru pentru ființa creată este să-și mențină libertatea, deoarece acesta este principalul său atu. Dacă își pierde libertatea, ea cade imediat la gradul de fiară și se pare că nu mai există. (Minutul 24:00)

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 6/13/19 Scrierile lui Baal HaSulam, „Prefață la înțelepciunea Cabalei”, Articolele 22-29

Săptămâna cărților și Oamenii cărții

Israelul sărbătorește săptămâna cărților. Este clar că publicarea și consumul de cărți au crescut dramatic în ultimul an. În ciuda popularității smartphone-urilor, este evident că multe cărți noi au fost scrise și publicate. Din ce în ce mai mulți oameni cumpără și citesc cărți.

Cărțile nu vor muri niciodată. Desigur, este foarte convenabil să lucrezi la un computer, pregătind și editând texte și desene. Cu toate acestea, pentru a obține o impresie completă dintr-o lucrare literară de artă, ea trebuie să fie imprimată. O carte are o rădăcină spirituală, care combină „cartea, autorul și povestea” (Sefer-Sofer-Sipur).

O carte nu este neapărat un volum tipărit. Poate fi un sul sau o scrijelire pe o piatră, dar nu poate fi niciodată pe un ecran, deoarece un astfel de text nu este o lucrare a mâinilor umane. O carte este scrisă de o persoană care a depus un efort în paginile sale, prin imprimarea sa. Când țin o carte în mâinile mele și o citesc, simt că îmi aparține și eu mă conectez personal la conținutul său.

Cu toate acestea, nu pot să mă conectez la ecranul unui computer, fiindcă acesta nu are o rădăcină spirituală. Un computer, un ecran sau o tabletă nu există în natură, dar o carte, da. O carte este creată din materiale naturale pentru a păstra cunoștințele și pentru a ține o evidență a naturii. Nu pot avea niciodată legătura cu ecranul calculatorului, așa cum am făcut cu o carte, pentru că, odată ce computerul este oprit, totul dispare. Sentimentul vine din rădăcina spirituală care este prezentă într-o carte. Există o asociere între rădăcina spirituală a persoanei și cea a unei cărți, care asigură conexiunea noastră. Nimic nu mă conectează cu un calculator. Dacă comparați impresia primită de la aceeași lucrare într-un format de carte, față de ecranul computerului, veți observa că textul imprimat are un efect mult mai mare asupra dvs.

Rădăcina spirituală a unei cărți este legată de rădăcina sufletului și o simțim. Când citesc o carte, sufletul meu se unește cu rădăcina spirituală a cărții și primește împlinirea. Nu se poate obține niciodată o astfel de împlinire de la calculator. O persoană modernă nu poate înțelege acest lucru, pentru că a uitat de cărțile tipărite și trăiește într-o lume virtuală. Computerele sunt fabricate din plastic, care creează cunoștințe de plastic și inimi de plastic.

Nu se imprimă un text pe ecranul calculatorului, deoarece un moment mai târziu, ecranul va afișa altceva. Textul apare și apoi dispare – nu este acolo. Dar, dacă iau o carte, ea conține pentru totdeauna gândurile și dorințele autorului.

Trebuie să țineți o carte în mâinile voastre și să o citiți literă cu literă, deoarece este o expresie a rădăcinii spirituale. Astfel, tehnologia se poate dezvolta în continuare, însă cartea este veșnică, deoarece conține o rădăcină spirituală. Citirea unei cărți aduce o anumită plăcere, care este imposibil de atins de pe ecran. Citind de la un ecran, obținem cunoștințe, dar din carte primim sentimentul.

Cartea unește cartea – autorul – povestea (Sefer-Sofer-Sipur). Există un scriitor și povestea lui care ne-a fost transmisă într-o carte. Un cititor primește cunoștințe de la autor și face parte din el. Prin narațiune, autorul este capabil să își difuzeze povestea din interiorul cărții și să împartă rădăcina sufletului său cu un cititor. Nu există altă cale de a transmite o impresie interioară de la o persoană la alta.

Cunoștințele științifice, tabelele și informațiile pot fi transferate prin computer. Dar o carte emoțională, care trezește iubirea din suflet, un sentiment de unitate, este incompatibilă cu un calculator.

Poporul Israel este numit „poporul cărții”, pentru că ei au dat lumii cartea sa principală, care vorbește despre scopul acestei lumi, despre structura întregului sistem al universului. Există o singură carte și toate celelalte sunt consecințele ei, ramurile sale mici. Cartea Tora explică existența întregului sistem al lumii și a misiunii noastre într-un astfel de sistem.

Dacă am citit acum o carte de Cabala, îi influențez autorul, deși a murit acum două mii de ani, deoarece folosesc rezultatul muncii sale. Prin legătura noastră, prin unitatea din inimile și sufletele noastre, prin dorința mea de a influența autorul, am un impact asupra lui. Îi ridic sufletul, în timp ce el mi-l ridică pe al meu.

Din Discuţie despre” Săptămâna cărții ” 6/13/19

Viaţa nouă nr. 1096 –Secretele Naturii

Viaţa nouă nr. 1096 –Secretele Naturii
Dr. Michael Laitman în conversaţie cu Oren Levi şi Yael Leshed-Harel

Nimic nu este ascuns în natură, iar tot ceea ce descoperim în natură depinde de capacitatea de percepție a omenirii. Percepția umană este limitată în cadrul celor cinci simțuri ale unei persoane, care se bazează pe dorința de a primi. Iar pe măsură ce ne dezvoltăm, o dorință este trezită în interiorul unei persoane, pentru a descoperi ceea ce este dincolo de aceste simțuri. Caracteristica dăruirii este necesară pentru această etapă a dezvoltării umane, adică intenția de a beneficia alții, în loc de noi, înșine. Evoluția ne avansează spre construirea a cinci noi simțuri spirituale, cu care vom absorbi veșnicia naturii și vom trăi vieți simple, frumoase și, mai ales, în folosul tuturor.

From KabTV’s “New Life #1096 – The Secrets of Nature”