Întrebare:  Există două forțe: puterea primirii și puterea dăruirii, puterea răului și a binelui. Dacă totul este Creatorul, atunci cine este cel care percepe aceste două forțe?

Răspuns:  Omul se dezvoltă în proprietatea sa naturală, pe care o numim egoism. Creatorul  ne-o dă. El ne-a creat cu această calitate. Deci se spune: „Am creat egoismul.”

Acum trebuie să transformăm această proprietate în opusul ei, în dăruire și iubire. De unde provine calitatea altruismului? Provine, de asemenea, de la Creator. Egoismul se dezvoltă în noi chiar dacă nu îl cerem Creatorului, dar altruismul se dezvoltă în noi doar dacă insistăm asupra lui.

Munca noastră este peste egoismul pe care Creatorul îl dezvoltă constant în noi, pentru ca să-I cerem în mod constant, prin intermediul grupului, ca El să echilibreze egoismul cu altruismul. Vom merge apoi ca pe două picioare, înțelegând și simțind întregul univers, toate lumile, dincolo de timp, spațiu și mișcare.

Astfel, ambele forțe provin de la Creator. Una dintre ele este puterea Creatorului, puterea dăruirii și iubirii. Iar a doua, generată de El din nimic, este puterea egoistă.

Din Lecția de Cabala în limba rusă, 4/7/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare de pe Facebook: Vorbești despre munca spirituală, dar cum știm că valorile schimbate vor fi mai bune decât cele anterioare?

Răspuns: Adevărul este că toate valorile pe care le avem astăzi sunt construite pe insignifianța senzațiilor noastre, pe insignifianța lumii noastre, pe faptul că fugim de toate problemele noastre tot timpul și noi ne luptăm cu diferite dificultăți.

Într-o stare diferită, la următorul nivel de percepție a realității, este o existență complet diferită, în plus și nu în minus. Prin urmare, valorile care sunt în dăruire, în iubire și în împlinire. În lumea noastră, totul este invers.

Cartea Zohar spune: „Încearcă să vezi cât este de frumoasă lumea superioară”.

De pe KabTV: „Răspunsuri la întrebările de pe Facebook”, 3/10/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Un om, spre deosebire de animal, poate vedea ceva plăcere în viitor, poate să-și calculeze pașii și să ajungă la el renunțând la plăcerile din fazele intermediare.

De ce, cu un intelect așa uriaș, el nu poate calcula rațional starea de echilibru cu natura? De ce eșuează permenent în toate încercările lui raționale de a construi o societate echilibrată?

Răspuns: Fiindcă el este în interiorul naturii lui egoiste. Nu poate calcula nimic.

Comparându-și egoismul în ceva cu altceva, ceea ce câștigă sau ceea ce pierde el mai mult, omul se află totuși în interiorul egoismului său. El nu este liber. El nu are a doua măsură de libertate. Ceea ce el consideră libertate este iluzia de a sta sub influența unei forțe de constrângere externe.

Întrebare: Nu poate să calculeze: „dacă îmi folosesc egoismul o să mă simt rău”?

Răspuns: Acesta este modul în care încercăm totdeauna să fugim de necazuri. Dar asta nu înseamnă că suntem liberi. Fug permenent de loviturile egoiste, un băț în partea asta, un băț în partea cealaltă și, uite așa, mă învârt de dimineață până seara.

Uite ce se întâmplă pe străzi, în autobuze, în metrou, în birouri, peste tot. Uită-te la acest mușuroi de oameni! Unde putem vorbi de libertate?

Nu există niciun fel de libertate. Pot să aleg în orice moment, dintre toate posibilitățile, starea cea mai confortabilă, după cum mi se pare mie. Atât.

Aleg din ceea ce mi-a fost dat, dar sunt permanent limitat. Creatorul strălucește deasupra mea prin starea corectată, dar eu nu sunt încă corectat. Firește că nu înțeleg deloc influența Lui asupra mea. Unde mă conduce? Ce vrea de la mine în fiecare moment? Nu știu. Atunci, ce fel de libertate de voință poate exista?

Din Lecția de Cabala în limba rusă din 12/05/19

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→