Ziarul The Times of Israel a publicat noul meu articol ““Sukkot 2019: Cum să ne reconstruim căminul evreiesc”
Sinagogi de pe tot globul își închid ușile pentru totdeauna. Schimbările demografice, problemele financiare, asimilarea și lipsa de interes pentru viața evreiască, în rândul tinerilor, precum și sentimentul de insecuritate datorat atacurilor antisemite sunt printre factorii majori care contribuie la acest fenomen. Există însă o cauză mai profundă a scăderii apartenenței și a consecințelor acesteia asupra comunităților: lipsa coeziunii și a simțului unui cămin comun, în rândul poporului evreu, în ansamblul său. Festivalul de Sukkot, în timpul căruia sărbătorim unitatea și ospitalitatea cu cei mai apropiați, este o invitație de a ne modela destinul și de a reflecta asupra construirii unei sukkah comune în care toți evreii pot fi uniți ca unul și cu ei, întreaga lume.
Festivitățile evreiești din acest an se confruntă cu o nouă realitate. Comunitățile evreiești vibrante din întreaga lume de odinioară au văzut reducerea semnificativă a apartenenței. De exemplu, comunitatea din Nisa, cândva a patra cea mai mare din Franța, cu aproximativ 20.000 de membri, a scăzut la doar 3.000. Situații similare pot fi întâlnite în congregațiile evreilor din Boston, New York și Midwest, toate datorate diminuării apartenenței.
„Evreii arată un nivel mai scăzut de angajament religios decât publicul larg din Statele Unite”, dintre care doar 26% au declarat că religia este „foarte importantă”, în comparație cu 56% dintre non-evrei, potrivit organizațiilor de cercetare americane. Studiile arată, de asemenea, un decalaj între prezența evreilor la serviciile de sinagogă, în comparație cu alte congregatii: „Evreii raportează participarea la slujbele religioase la rate mult mai mici decât alte grupuri religioase. Sondajul a dezvăluit următoarele: 6 din 10 creștini (62%) spun că participă la slujbele religioase, cel puțin o dată sau de două ori pe lună (comparativ cu 29% dintre evrei) ”.
Nu sunt surprins. După cel de-al doilea război mondial, sentimentul de apartenență și nevoia de asociere comunitară au crescut în rândul evreilor, dar în zilele noastre nu există practic nimic pentru a ține o comunitate împreună. Într-o generație în care totul este de unică folosință și orice poate fi dobândit, independența a devenit mai apreciată ca niciodată și calculele pentru traseul comunității, în consecință. Ne putem întreba: „De ce ar trebui să facem parte dintr-o comunitate și să ne identificăm ca fiind evrei? Ce scot din asta? ”„ Nimic și poate chiar opusul ”, ar fi răspunsul probabil. De fapt, viața evreiască are, în esență, puțin sens, dacă nu punem cele mai importante întrebări ale vieții, cum ar fi : „De ce exist?” Și „Ce înseamnă să fii evreu?”
Cuvântul „evreu” – „Yehudi” în ebraică – provine din cuvântul „unitate” – „Yichud”. Scopul nostru ca evrei este să atingem o stare de unitate între noi și de a o împărtăși cu națiunile lumii, adică să fim „o lumină pentru națiuni”. Cu toate acestea, pentru a atinge un astfel de obiectiv înalt, trebuie să ne ridicăm mai întâi deasupra naturii noastre egoiste, adică să transformăm atributele noastre de grijă și îngăduință pentru noi, înşine, în grijă și îngrijire pentru ceilalţi.
Cum se leagă asta de sărbătoarea de Sukkot? Acest festival este tocmai o chemare să ieșim din „casa noastră” egoistă confortabilă, însemnând iubirea noastră de sine și să construim o nouă structură, o sukkah, simbolul lumii noi, pe care o putem crea dacă dobândim calitatea de dăruire, calitatea iubirii pentru ceilalți.
Sukkot simbolizează frumosul proces de schimbare interioară în care luăm „resturile din hambar și din vinărie”, elemente care, în înțelepciunea Cabala, reprezintă calitatea iubirii față de ceilalți, care acum sunt amestecate și cufundate în gândurile noastre de sine, egoiste și să ridicăm astfel de atribute ca un acoperiș, deasupra capului nostru. Construim un acoperământ pentru ego și, zi de zi, în timpul săptămânii Sukkot, realizăm clarificări suplimentare despre calitățile care contribuie la altruism și cerem corectarea noastră. Apoi, în mod simbolic, lumina care se răspândește prin acoperișul de paie transformă calitățile egoiste anterioare într-o nouă stare în care recunoaștem dragostea și conexiunea cu ceilalți ca fiind cele mai importante valori ale vieții.
Adevăratul sens al Sukkot este să construim o nouă realitate de înțelegere și sprijin reciproc – o sukkah de pace, astfel încât întregul popor evreu și întreaga lume să se poată aduna sub acel mare acoperiș de paie și să fie uniți, ca unul singur. Când se va întâmpla, casa temporară a sukkah va fi transformată într-un templu, un loc obișnuit în inimile noastre și nu doar o structură fizică.
Vă doresc tuturor o sărbătoare bucuroasă şi în pace!
Filed under: Spiritualitate -
Niciun comentariu→
Astfel, dacă Israelul va fi răsplătit și va adopta legea dezvoltării prin care trebuie să-şi depăşească atributele rele pentru a le converti în cele bune, atunci el le va aduce sub propria conducere. Cu alte cuvinte, își vor pune mintea și inimile pentru a corecta toate atributele rele din ei și le vor transforma în cele bune, prin ei, înşişi. Apoi, „Eu il voi grăbi”, ceea ce înseamnă că vor fi eliberați complet de lanțurile timpului. Și, de acum încolo, acest scop depinde de propria lor voință, adică numai de măreția faptei și a atenției. Astfel, ei grăbesc sfârșitul. (Baal HaSulam, „Pacea în lume”)