Remarcă: Aproape toți dintre noi vrem să fim buni și să ne străduim să fim cei mai buni tot timpul. Oamenii de știință susțin că necesită curaj pentru a fi imperfect.

Comentariul meu: Cel care tot timpul verifică: Nu ești tu rău; ești mai rău ca ceilalți, etc.? Aceasta este o persoană nefericită. Nu se bucură de el, însuși, însă se uită la tot în comparație cu ceilalți. Nimic bun nu va ieși din asta, deoarece noi toți suntem diferiți.

Este imposibil să compar, numai dacă toți parametrii noștri coincid cu toți parametrii unei alte persoane și totuși ea are mai mult succes ca mine. Dar dacă suntem diferiți, atunci ce este de comparat?

Să presupunem că parametrii mei sunt mai răi într-un anumit fel și parametrii altei persoane sunt mai buni într-un fel, sau vice versa. În mod natural, vor fi diferențe. Și ce? În acest caz ei spun: „Du-te la făuritorul care m-a făcut”. Nu depinde de tine.

Remarcă: Oamenii de știință susțin că în spatele dorinței de a fi bun este grija pentru propriul prestigiu.

Comentariul meu: Natural.

Remarcă: Cel care este cu adevărat îngrijorat de alții nu va irosi niciun timp valoros pentru a descoperi dacă el e bun sau rău. El pur și simplu nu este interesat de asta.

Comentariul meu: Absolut. O face pentru binele celorlalți sau nu?

Remarcă: Aici se afirmă că el acționează pentru propriul bine.

Comentariul meu: Deci înseamnă că toate acestea sunt vicioase și nimic bun nu va ieși într-un final. Omul ar trebui să se dezvolte în direcția unui beneficiu mai mare pentru ceilalți.

Întrebare: Ce beneficiu aduce asta unei persoane?

Răspuns: Ceea ce el revelează Creatorului, deoarece nu este niciun alt bine pentru oameni. Doar să le reveleze Creatorul.

Ce înseamnă asta? Să le arăți că este un scop care trebuie obținut și să îi ajuți în asta. Asta este tot, nimic mai mult. Să nu te gândești la tine, însuti. Se simte atât de confortabil, calm și bine.

Doar când te gândești la alții – o viață foarte bună. Asta este cel mai sigur, cel mai bine și cel mai benefic lucru pe care o poate face o persoană – să-i ajuți pe alții să ajungă la Creator.

Aceasta este cea mai bună stare, atunci când nu contează ce se întâmplă cu tine. Important este că te devotezi acestui meșteșug.

De pe KabTV: „Știri cu Michael Laitman”, 6/25/19

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Este corect că uneori o persoană suferă atât de mult încât ea sau el vrea să se dizolve?

Răspuns: Asta este greșit. Înseamnă că fuge de suferință. Dizolvarea înseamnă elevarea spiritualității deasupra stării prezente a cuiva, când persoana vrea să se dizolve în spiritualitate, adică să existe în ea.

Întrebare: Deci prin exaltarea spiritualității în munca noastră, noi putem în general să evităm suferința corporală și problemele?

Răspuns: Nu. Ai încerca să le eviți pentru a nu simți nicio suferință corporală. De dragul acestui lucru ai încerca să te dizolvi undeva, în ceva.

Vrei să intri în stările spirituale, deoarece te simți rău în stările tale egoiste, pământene. Adică preferi Creatorul, deoarece este bine cu El. Ți-ai schimba egoismul tău mic cu unul mare. Desigur, în acest caz ai să eșuezi.

Trebuie să dezvolți măreția calității dăruirii, măreția abilitații de a fi deasupra ta, cu o minte diferită și cu calități diferite, așa încât aceste stări să fie importante, maiestoase și speciale pentru tine. Și nu deoarece așa vei scăpa de problemele pământene, ci deoarece prin asta vrei să dăruiești bucurie Creatorului, să preferi lumea Lui față de lumea ta mică.

Din Convenția din Moldova „Ziua Unu”, 9,6/19, „Să devenim pregătiți pentru a fi influențați de societate”, lecția 2

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

O viață nouă #3 – Mediul ca un mijloc pentru dezvoltare

Dr. Michael Laitman în conversație cu Oren Levi

Umanitatea trebuie să învețe cum să construiască un mediu pozitiv, în care se poate dezvolta mai departe, pentru ca noi să putem deveni unificați și integrați ca restul naturii. Deoarece ne naștem cu biți de informație genetică, mediul influențează dorințele noastre pe parcursul vieții. Ca fructul care coace în copac, oamenii au nevoie de mediul corect pentru a deveni o expresie perfectă a lor, înșiși. Cursurile, activitățile, jocurile și discuțiile pot învață oamenii cum să aibă o viață bună prin conexiunea dintre ei. Putem să ne ridicăm la un nivel al dezvoltării care este în afara corpului uman și să putem să îi simțim pe ceilalți ca pe noi, înșine. Prin mediul corect, noi vom experimenta o lume mult mai bogată, cu o minte și o inimă multi-stratificată și un sentiment și o înțelegere generalizată a lumii din afara ego-urilor noastre individuale. Vom dobândi scopul întregii creații care este un gând care există într-o dimensiune deasupra și dincolo de noi.

De pe KabTV „O viață nouă #3 – Mediul ca un mijloc pentru dezvoltare”, 1/1/12

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→