Michael Laitman, in Quora: „Cum pot ieși dintr-o criză existențială?”

În primul rând, este important să înțelegem fapul că problemele existențiale stimulează întrebări despre ceea ce sunt, intr-un final, viețile noastre și dacă nu ar fi astfel de etape, pur și simplu, ne-am pierde în fluxul vieții, încheindu-ne fiecare zi în momentul în care începe.

Prin urmare, apar întrebări existențiale despre sensul și scopul vieții, cine suntem, unde ne îndreptăm și de cine sau de ce depindem cu adevărat, pentru a ne trezi din cotidianul nostru.

De cele mai multe ori, nu ne dăm seama cât de complexe au devenit viețile noastre astăzi. Pe de o parte, ne desfășurăm activitatea zilnică pentru a supraviețui și a ne bucura de viață cât mai bine, dar, pe de altă parte, ne aflăm în mijlocul unei supraîncărcări de informații și presiuni pe care nu le-am experimentat niciodată.

Conexiunile noastre se strâng din ce în ce mai mult în întreaga lume și, din moment ce nu am reușit să realizăm astfel de conexiuni în mod pozitiv, experimentăm această realitate tensionată ca fiind una de mare suferință și întristări.

Astfel, mulți dintre noi căutăm înțelesuri și scopuri diferite decât cele cu care am crescut în viața noastră. Este un semn al umanității care trece printr-o nouă formă de dezvoltare, de la dorințele sale corporale, unde am trăit pentru a ne împlini pe noi înșine, la nivelurile de hrană, sex, familie, bani, onoare, control și cunoaștere, către trezirea dorinței spirituale, care caută sensul vieții.

Majoritatea persoanelor care întâmpină astfel de întrebări existențiale caută în continuare un nou scop sau identitate pe tărâmul corporal, de exemplu, schimbându-și profesia, prietenii, locația, sexul sau, în general, locul unde își investesc cea mai mare parte din timp și energie. Această căutare nu este încă pentru sensul etern și final al vieții, pentru care înțelepciunea Cabala oferă un răspuns și o metodă. Totuși, apare o accelerare a dezvoltării umane de la nivelul corporal la cel spiritual..

În înțelepciunea Cabala, „existența” înseamnă că, în fiecare moment particular al vieții noastre, ne întrebăm pentru ce trăim. Făcând acest lucru, ne putem accentua în mod constant direcția vieții noastre spre scopul său final și, astfel, vom ajunge la o realizare mai optimă a noastră și a vieții noastre.

Prin urmare, ne îndreptăm diseminarea Cabala către oricine are astfel de întrebări, iar ușa este întotdeauna deschisă pentru oameni de orice natură, cultură, vârstă și sex pentru a primi orice dorește de la aceasta înțelepciune.

Dacă se caută răspunsuri despre sensul și scopul vieții, Cabala oferă o metodă de a descoperi sensul și scopul final al vieții, ghidând descoperirea noastră asupra realității eterne și perfecte, în timpul vieții noastre în această lume.

În mod alternativ, dacă oamenii caută o schimbare și o îmbunătățire a vieții, nu sunt încă la nivelul deblocării perfecțiunii veșnice, dar sunt de asemenea bineveniți să citească materialele noastre sau să se alăture cursurilor și canalelor noastre și să vadă cum înțelepciunea care descrie o imagine completă a realității, ne poate ajuta să ne conducem viața cu mai multă conștientizare, înțelegere și echilibru.

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Astăzi noi vedem diferite lovituri ale naturii pe tot Pământul. În Africa o invazie de lăcuste distruge mii de hectare de culturi și amenință un dezastru în ceea ce privește alimentele.

În Europa un uragan se ridică din sudul Scandinaviei și provoacă daune foarte mari. Coronavirus-ul, care a început în China, se răspândește.

Toate acestea se aseamănă cu cele zece plăgi egiptene pe care Domnul le-a trimis cândva Egiptului. Noi am devenit un singur Egipt mare?

Răspuns: Da. Astăzi umanitatea a devenit un singur întreg. Poți să vezi ce se întâmplă cu orice dezastru, chiar și unul mic. Afectează toate țările: comunicarea este întreruptă, tot felul de lanțuri de aprovizionare sunt tăiate. Astăzi noi nu putem să trăim unul fără celălalt. De aceea au loc aceste fenomene.Natura, într-un mod frumos, ne învață că suntem conectați în mod reciproc și că nu putem nici să spargem aceasta conexiune, nici să o aranjăm în mod corect.

Întrebare: Trebuie să știm locul fiecărui caracter pentru a rezolva corect aceste acțiuni care au loc?

Răspuns: Noi trebuie să intrăm în natura integrală ca partea sa necesară, o parte importantă și conectată.

Întrebare: Cum putem să găsim acest loc?

Răspuns: Totul depinde de noi. Trebuie să ne educăm pe noi înșine în acest fel și să înțelegem că, pentru că nu suntem într-o formă integrală, noi încălcam integritatea naturii și introducem în ea perturbări negative.

Întrebare: Dacă luăm povestea din Tora, Moise întâi a venit la Faraon și la vrăjitorii lui și a început să vorbească din partea Creatorului; el a fost un mesager.

Pe de-o parte noi vedem concesiile graduale ale lui Faraon, însă de fiecare dată el a făcut un pas în spate, de fiecare dată el s-a întărit pe el însuși și a spus: “Du-te, roagă-te la Dumnezeul tău, dar tot nu am să te las să pleci; nu vei pleca. Stai aici”.

Acest joc al umanității cu natura urmează aceeași cale: “Da-da-da, suntem de acord, dar nu, cu toate acestea noi vom face tot la așa cum am făcut înainte?”

Răspuns: În general, desigur, noi, ca umanitate încăpățânată, ca acel Faraon încăpățânat, ne vom ține de ale noastre. Noi, ca popor evreu încăpățânat, așa cum spun ei, căpoși, ne vom ține de asemenea de ale noastre.

Singurul care lucrează aici împotriva lui Faraon și împotriva evreilor este Creatorul, forța superioară a naturii care ne unește și vrea să aducă pe toată lumea la o conexiune pozitivă și corectă. Acesta este locul în care apare conflictul.

În principiu, poporul evreu nu este departe de Faraon; ei vor să se supună Faraonului. Creatorul este cel care complotează aici, nu Faraon sau evreii. Evreii sunt gata să trăiască acolo în mod normal, ei încă strigă la Moise: “Ce vrei de la noi? Uite ce bine este aici! Nu am trăit niciodată așa. Faraon ne protejează, ne păzește, ne dă o oportunitate să trăim în cel mai fertil loc din Egipt, ținutul Gosen. Unde ar trebui să ne ducem?!”

Îmi amintesc când am venit în Lituania în anii 70 pentru a merge în Israel de acolo. Mulți oameni au putut să plece de acolo dar nu din alte părți ale Rusiei. Mi s-a spus: “Unde te duci? De ce ai nevoie de asta? Uite cât de bine poți trăi aici!”

Întrebare: Cum diferențiază omul în el partea care vrea să urmeze legile naturii, să urmeze Creatorul care determină aceste miracole sau comploturile?

Răspuns: Sunt unii oameni mai degrabă ciudați, ca mine, care s-au ridicat și au început să plece. Și eu am fost în negare. Acesta este așa numitul “punct din inimă” care îl face pe om să fie separat de toți aceia care se împotrivesc și se opun. Tânjește să fie liber.

Întrebare: Câtă timp va trebui ca umanitatea să se confrunte cu aceste catastrofe globale?

Răspuns: Încă mai avem al treilea și al patrulea război mondial înaintea noastră. Așa că, încă mai este vreme.

Întrebare: De unde vine această resursă interioară pentru a nu renunța?

Răspuns: Vine din egoismul nostru. Până la urmă este o forță a naturii, o mare forță a naturii. Este doar natura cea pe care o observăm și vedem acum. Tot ce vedem în jurul nostru, toate galaxiile, toate stelele, toate distanțele infinite vaste, totul este de fapt în noi, în interiorul nostru. Este doar marea noastră forță.

Înțelegi ce înseamnă că noi includem cu adevărat toată energia stelelor, tot acest pretins vacum cosmic, împreună cu toate supernovele? Ai vreo idee ce este această forță? Și asta este doar în noi, în interiorul nostru, în oameni. Noi o vedem ca și cum ar fi în afară, totuși este reflecția noastră. Iar asta este doar o mică parte care este în noi.

Mai mult, există de asemenea lumi întregi. Lumile spirituale sunt de asemenea în noi, în interiorul nostru. Nu ai nicio idee ce este în om. Când le adunăm pe toate împreună, vom descoperi că noi suntem Creatorul.

Întrebare: Ce trebuie să adunăm împreună?

Răspuns: Toată energia noastră, toate calitățile noastre, trebuie să adunăm totul împreună pentru a ne face conectați în mod integral. Apoi vom avea un sistem numit “Adam”.

Întrebare: Ce ar trebui să facă oamenii din Africa care suferă de invaziile de lăcuste, în Europa unde au loc uragane și incendii și în China, care în prezent se luptă cu coronavirus?

Răspuns: Să se gândească la cum să echilibreze natura. Chiar și cu asemenea exemple mici, ca de joacă. Toate aceste inundații nu sunt cosmice pe scală. Prin urmare noi trebuie să înțelegem că putem face asta, așa cum spun ei: “cu pierderi puține”.

Ființele umane nu sunt creaturi mici. Ele sunt enorme. Ele sunt dinozauri care prind, devorează și înghit stelele, întregul univers, totul – cea mai rea forță a naturii.

Întrebare: Ce va motiva o persoană? Este frica sau o dorință pentru ceva mai mare, mai bun ca acum?

Răspuns: Suferința va motiva persoana. Noi vedem asta pe toate etapele anterioare ale dezvoltării noastre, doar suferința împinge înainte o persoană.

Există două tipuri de suferință: fie suferința simțită în corpul animalic ori suferință pe care o simțim în mintea noastră. Adică atunci când ne imaginăm unde ne ducem și cum tot ar trebui să ne ridicăm în picioare, să ne întoarcem în direcția corectă și să ne ducem.

O persoană trebuie să înțeleagă că singurul lucru care o afectează este forța superioară a naturii, care îi cere să interacționeze corect cu toți ceilalți astfel încât să echilibreze toate forțele naturii prin acțiunile dintre ea însăși și semenii săi.

Întrebare: Dacă ne întoarcem la imaginea descrisă în Tora: au fost evreii, a fost poporul Israel, a fost Faraon, a fost Creatorul și de asemenea au fost rezidenții Egiptului. Cu ce ar trebui să se asocieze oamenii în acest joc?

Răspuns: Ce face Faraon? Unde duc toate acestea? Faraon este o forță mare aparent negativă a naturii. El împinge evreii să fie de acord să se adune împreună și să iasă din Egipt.

Egipt este egoismul. Toată umanitatea este în interiorul egoismului său. A  ieși din el, a te ridica deasupra lui, înseamnă a ieși din Egipt. Cu ajutorul tuturor plăgilor egiptene noi suntem forțați să fugim de egoism.

Cel mai important lucru este ca noi să vrem. Umanitatea ar trebui să realizeze că trebuie să se ridice deasupra egoismului. Înseamnă a ieși din Egipt.

Întrebare: Ce împiedică pe o persoană, sau din contra, să o angajeze astfel încât să spună: “Da, vreau o relație nouă, o lume nouă”?

Răspuns: Sunt doua forțe: nuiaua și creierul. Unde lovește nuiaua, creierul trebuie să se întoarcă spre el și să întrebe: “De ce sunt lovit?” Noi atunci putem să evităm următoarea lovitură de fiecare dată. Dacă ne folosim creierul și începem să vedem dezvoltarea noastră cauză și efect și încotro duce, noi putem să evităm suferința viitoare.

Cu toate acestea, capul nostru nu lucrează pentru a analiza și evita suferința viitoare ci pentru a ieși din ea. Lucrează pentru a încerca să iasă de sub nuia și așa cum a fost, să continuam să existăm cum ne dorim pentru încă puțin timp.

Evreii astfel se riuneaza pe ei înșiși. Ei folosesc exclusivitatea lor dată lor de natură pentru a ieși din egoism și să traga după ei pe ceilalți pentru a rămâne în egoism. Ei vor să rămână în Egipt încă puțin timp. Până la urmă, nu este atât de rău acolo.

Întrebare: Forța naturii intenționat declanșează atât egoismul cât și a doua forță care conectează pe toată lumea. Ea face totul. Ce ar trebui să facă o persoană?

Răspuns: O persoană ar trebui să aleagă calea corectă și să ceară naturii (Creatorului) sprijin pe această cale. Calea corectă este doar în conexiunea dintre noi prin relațiile bune. Israel și umanitatea se vor conecta atunci și vor crea un asemenea sistem de relații între ei încât Creatorul va fi revelat în el.

De pe KabTV “Știri cu Michael Laitman”, 2/11/20

Filed under: Coronavirus, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Articolul meu din Newsmax: “Brexit este bun pentru Europa şi întreaga lume”

Relația dintre Regatul Unit (Marea Britanie) și Uniunea Europeană a fost întotdeauna şubredă. Acum au divorțat oficial.

Brexitul s-a întâmplat în sfârșit și există motive întemeiate pentru sentimente de ușurare și bucurie care răzbat recent din toată Marea Britanie.

În mod obişnuit predau  despre nevoia de unitate între oameni, așa că poate părea ciudat că aplaud Brexit-ul. Cu toate acestea, orice formă de unitate de durată are nevoie de o educație consecventă, bazată pe învățarea și punerea în aplicare a legilor naturii, în timp ce unitatea construită în Europa nu a ținut cont de o astfel de bază.

Acum, suntem martorii zdruncinării inevitabile a unei astfel de uniuni.

Este scris: „Sa fim împrăștiați: pentru cei răi este un beneficiu, pentru ei și pentru lume, dar pentru cei drepți este rău, pentru ei și rău pentru lume. Sa fim împreună: pentru cei răi este rău pentru ei și rău pentru lume, dar pentru cei drepți, este benefic pentru ei și benefic pentru lume. ” (Mishnah Sanhedrin, 8: 5)

La prima vedere, Uniunea Europeană (UE) părea pozitivă, dar era osândită din start.

Acest lucru se datorează faptului că a fost construită pe conexiuni bazate pe ego.

Aparent, ţările europene se puteau angaja cu ușurință și flexibilitate în schimburi și în comerț.

Cu toate acestea, ascunsă sub poleiala cooperării pândea concurența internă care a eliminat forța uniunii, aşa încât nicio țară nu a câștigat în cele din urmă din uniune.

UE, inițiată de Germania și Franța, s-a născut dintr-un calcul rece, pentru viabilitate financiară. Nu a existat niciodată vreo dorință reală de a construi relații noi îmbunătățite și unitate socială pozitivă între țările europene.

Statele membre şi-au conectat doar resursele economice, băncile și industriile.

Cu alte cuvinte, Uniunea Europeană a fost construită din interesul propriu înnăscut al ego-ului uman, care este separator prin natură, deoarece caută doar conexiuni care, în final, promit beneficii proprii.

Astfel, Uniunea Europeană se înclina spre prăbușire, încă de la începuturile sale.

Acum, ne putem bucura de împlinirea cu succes a Brexit-ului, ca o mișcare pozitivă, deoarece bazele machiavelice ale UE au fost dezvăluite pentru toată lumea.

Este absolut posibil ca dizolvarea să prevină doar un război major care ar fi ieşit din fricțiunile încordate dintre țările europene legate împreună cu astfel de fire fragile egoiste.

În ceea ce privește viitorul Europei, acesta atârnă de un fir. În prezent se consideră că UE pendulează în mod precar, pe un fir subțire, fiind tras de Statele Unite de o parte și de Rusia de cealaltă parte.

Marea Britanie s-a înclinat acum spre partea SUA, unde s-au simțit întotdeauna mai confortabil. Presiunile cresc în țările Europei de Est pentru a decide, de asemenea, dacă să se retragă din UE sau să se asocieze mai strâns cu Rusia, încă o dată.

În timp ce tensiunile economice erodează iluzia unei conexiuni autentice între țările UE, efectele imigrației amenință să le sărăcească cultural și financiar, din interior.

Luminile Europei de Vest se estompează încet, pe măsură ce țările europene continuă să-și schimbe fața: Parisul devine un oraș african, Berlinul se transformă într-un Orient Mijlociu, iar Londra se transformă într-un oraș indian vibrant.

Complexul lingvistic și cultural european combinat cu istoria sa controversată, care a fost întotdeauna predispusă la lupte și conflicte, au afectat atât UE, cât și supraviețuirea Europei, așa cum am cunoscut-o.

Lipsa educației care îmbogățește conexiunea, egoismul uman înnăscut și dorința sa exagerată de a profita în detrimentul altora, blochează speranța pentru orice formă durabilă sau benefică de unitate în Europa.

Într-un fel sau altul, se pare că Europa va trebui să mai suporte înca multe crize. Măsura problemelor europene va depinde de cât de curând se vor trezi la faptul că unitatea bazată pe ego este fragilă și nesustenabilă, din start.

Conexiunile fructuoase durabile se pot produce atunci când unitatea este prioritară, deasupra diferențelor. O atmosferă unificatoare pozitivă, care nu se bazează pe economie, ci pe legile naturii, ar trebui să fie principala preocupare a fiecărei țări în parte și a tuturor țărilor europene în ansamblu, dacă acestea vor depăși tendința egoistă, care crește în fiecare locuitor de pe continent, de la o zi la alta.

Informați printr-o cunoaștere aprofundată a legilor naturii, care dezvoltă tot ceea ce există în universul nostru, inclusiv oamenii, din moment în moment spre stări mai mari de unificare, popoarele incredibil de diverse ale Europei vor putea să dea un exemplu despre cum să ne adunăm în unitate, pe o bază care „este benefică pentru ei și benefică lumii”. (Mishnah Sanhedrin, 8: 5).

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→

Nu putem atinge echivalența de formă cu Creatorul concentrându-ne doar asupra Lui. Creatorul este înșelător și inaccesibil percepției noastre personale. Dar, acordându-ne percepția la iubirea mutuală din grupul de zece, ne direcționăm către Creator.

Creatorul este ascuns; El există doar ca impresie în vasul nostru spiritual, în grupul de zece. Grupul are grijă să-L mulțumească pe Creator prin membrii săi. Rezultă că, pentru a-mi bucura prietenii și a-L mulțumi pe Creator, mă ridic peste egoism, peste grija de sine și această preocupare ajunge la Creator. Grija față de prieteni se transformă într-un vas (Kli), îmbrăcând grija mea pentru Creator.

Creatorul se îmbracă în grija mea pentru prieteni, pentru grupul de zece. Nu pot construi o relație directă cu El, dar dacă sunt gata să mă îngrijesc de prieteni, Creatorul se îmbracă în această grijă. Rezultă că am posibilitatea de a face o muncă practică pentru a-I permite Creatorului să se îmbrace în grup.

De aceea, s-a spus: „De la iubirea pentru ființele create la iubirea pentru Creator” și iubirea pentru Creator este realizată în interiorul iubirii pentru creaturi. Doar în acest fel poate fi realizată comunicarea cu Creatorul.¹

Scopul meu este Creatorul. Vreau să am grijă de El în aceeași măsură în care El are grijă de mine. Dar nu am de ce să mă agăț, pentru că nu știu cine este Creatorul și risc să-mi imaginez diverse lucruri despre El, să construiesc idoli. Inițial, Abraham a procedat în acest fel, construind idoli. Ulterior a văzut că nu este posibil de atins în acest mod revelarea forței superioare care guvernează în întregime realitatea.

De aceea, Abraham a spart idolii și a început să aspire la Creatorul lipsit de statui, imagini și orice altceva în fața căruia să te închini. Îmbrăcămintea sub care ne putem imagina sau forma Creatorul este grupul de zece. Așa s-a ajuns ca Abraham să adune oameni în jurul său, chemându-i astfel: „Cine este de partea Creatorului să vină la mine!” „Iubește-ți vecinul ca pe tine însuți” și „Iubirea acoperă toate păcatele.”

Conexiunea dintre oameni este vasul în care se revelează Creatorul. Conexiunea corectă, în care fiecare se îngrijește de ceilalți, acesta este singurul „idol” care ne este permis să-l construim și în care poate intra spiritul superior care umple grupul, pe cei zece Sfirot. Grupul de zece care a atins conexiunea corectă se transformă într-o îmbrăcăminte în care locuiește Creatorul. Trebuie să percep grupul ca pe un loc, un vas în care locuiește spiritul superior.²
Din partea întâi a Lecției zilnice de cabala 1/21/20, A-I da mulțumire Creatorului
¹ Minutul 16:20
² Minutul 23;2

Filed under: Diseminarea Cabalei, Munca in grup, Munca spirituala, Similaritatea mea cu Creatorul, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Să sperăm că în timpul congresului vom genera o putere atât de mare încât să putem rupe zidul care ne separă de Creator, de lumea spirituală, peretele dintre inimile noastre.

O dată pe an, la Congresul Mondial de Cabala din Tel Aviv, stau în fața unui public uriaș, de câteva mii de oameni. Cum simt această mare de oameni? O acopăr cu ecranul meu și îl transform într-un vas spiritual la care fac apel. Nu văd oameni în fața mea, dar văd o dorință care este în schimbări interne, în căutare, în speranță. Nu fac distincție între fețe. Simt pentru ce corecție este creat acest Kli, cum abordează corectarea, cum acționează Creatorul în ea și se bucură. Este ca un bebeluș care urmează să se nască și îl așteptăm cu nerăbdare. Așa simt această stare.

Sper că vom intra în procesul nașterii la convenție. Pregătirea a fost deja făcută, trebuie doar să inducem durerile de muncă – avem nevoie de presiune internă din partea noastră și presiune externă a Creatorului. Și atunci se va întâmpla.

Din partea a doua a lecției zilnice de Cabala 1/25/20, Scrierile lui Baal HaSulam „Introducere în studiul celor zece sefirot“

Minutul 50:00

Filed under: Congrese, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→