Monthly Archives: februarie 2020

Dezastrele din lume sunt plăgile egiptene moderne

Întrebare: Astăzi noi vedem diferite lovituri ale naturii pe tot Pământul. În Africa o invazie de lăcuste distruge mii de hectare de culturi și amenință un dezastru în ceea ce privește alimentele.

În Europa un uragan se ridică din sudul Scandinaviei și provoacă daune foarte mari. Coronavirus-ul, care a început în China, se răspândește.

Toate acestea se aseamănă cu cele zece plăgi egiptene pe care Domnul le-a trimis cândva Egiptului. Noi am devenit un singur Egipt mare?

Răspuns: Da. Astăzi umanitatea a devenit un singur întreg. Poți să vezi ce se întâmplă cu orice dezastru, chiar și unul mic. Afectează toate țările: comunicarea este întreruptă, tot felul de lanțuri de aprovizionare sunt tăiate. Astăzi noi nu putem să trăim unul fără celălalt. De aceea au loc aceste fenomene.Natura, într-un mod frumos, ne învață că suntem conectați în mod reciproc și că nu putem nici să spargem aceasta conexiune, nici să o aranjăm în mod corect.

Întrebare: Trebuie să știm locul fiecărui caracter pentru a rezolva corect aceste acțiuni care au loc?

Răspuns: Noi trebuie să intrăm în natura integrală ca partea sa necesară, o parte importantă și conectată.

Întrebare: Cum putem să găsim acest loc?

Răspuns: Totul depinde de noi. Trebuie să ne educăm pe noi înșine în acest fel și să înțelegem că, pentru că nu suntem într-o formă integrală, noi încălcam integritatea naturii și introducem în ea perturbări negative.

Întrebare: Dacă luăm povestea din Tora, Moise întâi a venit la Faraon și la vrăjitorii lui și a început să vorbească din partea Creatorului; el a fost un mesager.

Pe de-o parte noi vedem concesiile graduale ale lui Faraon, însă de fiecare dată el a făcut un pas în spate, de fiecare dată el s-a întărit pe el însuși și a spus: “Du-te, roagă-te la Dumnezeul tău, dar tot nu am să te las să pleci; nu vei pleca. Stai aici”.

Acest joc al umanității cu natura urmează aceeași cale: “Da-da-da, suntem de acord, dar nu, cu toate acestea noi vom face tot la așa cum am făcut înainte?”

Răspuns: În general, desigur, noi, ca umanitate încăpățânată, ca acel Faraon încăpățânat, ne vom ține de ale noastre. Noi, ca popor evreu încăpățânat, așa cum spun ei, căpoși, ne vom ține de asemenea de ale noastre.

Singurul care lucrează aici împotriva lui Faraon și împotriva evreilor este Creatorul, forța superioară a naturii care ne unește și vrea să aducă pe toată lumea la o conexiune pozitivă și corectă. Acesta este locul în care apare conflictul.

În principiu, poporul evreu nu este departe de Faraon; ei vor să se supună Faraonului. Creatorul este cel care complotează aici, nu Faraon sau evreii. Evreii sunt gata să trăiască acolo în mod normal, ei încă strigă la Moise: “Ce vrei de la noi? Uite ce bine este aici! Nu am trăit niciodată așa. Faraon ne protejează, ne păzește, ne dă o oportunitate să trăim în cel mai fertil loc din Egipt, ținutul Gosen. Unde ar trebui să ne ducem?!”

Îmi amintesc când am venit în Lituania în anii 70 pentru a merge în Israel de acolo. Mulți oameni au putut să plece de acolo dar nu din alte părți ale Rusiei. Mi s-a spus: “Unde te duci? De ce ai nevoie de asta? Uite cât de bine poți trăi aici!”

Întrebare: Cum diferențiază omul în el partea care vrea să urmeze legile naturii, să urmeze Creatorul care determină aceste miracole sau comploturile?

Răspuns: Sunt unii oameni mai degrabă ciudați, ca mine, care s-au ridicat și au început să plece. Și eu am fost în negare. Acesta este așa numitul “punct din inimă” care îl face pe om să fie separat de toți aceia care se împotrivesc și se opun. Tânjește să fie liber.

Întrebare: Câtă timp va trebui ca umanitatea să se confrunte cu aceste catastrofe globale?

Răspuns: Încă mai avem al treilea și al patrulea război mondial înaintea noastră. Așa că, încă mai este vreme.

Întrebare: De unde vine această resursă interioară pentru a nu renunța?

Răspuns: Vine din egoismul nostru. Până la urmă este o forță a naturii, o mare forță a naturii. Este doar natura cea pe care o observăm și vedem acum. Tot ce vedem în jurul nostru, toate galaxiile, toate stelele, toate distanțele infinite vaste, totul este de fapt în noi, în interiorul nostru. Este doar marea noastră forță.

Înțelegi ce înseamnă că noi includem cu adevărat toată energia stelelor, tot acest pretins vacum cosmic, împreună cu toate supernovele? Ai vreo idee ce este această forță? Și asta este doar în noi, în interiorul nostru, în oameni. Noi o vedem ca și cum ar fi în afară, totuși este reflecția noastră. Iar asta este doar o mică parte care este în noi.

Mai mult, există de asemenea lumi întregi. Lumile spirituale sunt de asemenea în noi, în interiorul nostru. Nu ai nicio idee ce este în om. Când le adunăm pe toate împreună, vom descoperi că noi suntem Creatorul.

Întrebare: Ce trebuie să adunăm împreună?

Răspuns: Toată energia noastră, toate calitățile noastre, trebuie să adunăm totul împreună pentru a ne face conectați în mod integral. Apoi vom avea un sistem numit “Adam”.

Întrebare: Ce ar trebui să facă oamenii din Africa care suferă de invaziile de lăcuste, în Europa unde au loc uragane și incendii și în China, care în prezent se luptă cu coronavirus?

Răspuns: Să se gândească la cum să echilibreze natura. Chiar și cu asemenea exemple mici, ca de joacă. Toate aceste inundații nu sunt cosmice pe scală. Prin urmare noi trebuie să înțelegem că putem face asta, așa cum spun ei: “cu pierderi puține”.

Ființele umane nu sunt creaturi mici. Ele sunt enorme. Ele sunt dinozauri care prind, devorează și înghit stelele, întregul univers, totul – cea mai rea forță a naturii.

Întrebare: Ce va motiva o persoană? Este frica sau o dorință pentru ceva mai mare, mai bun ca acum?

Răspuns: Suferința va motiva persoana. Noi vedem asta pe toate etapele anterioare ale dezvoltării noastre, doar suferința împinge înainte o persoană.

Există două tipuri de suferință: fie suferința simțită în corpul animalic ori suferință pe care o simțim în mintea noastră. Adică atunci când ne imaginăm unde ne ducem și cum tot ar trebui să ne ridicăm în picioare, să ne întoarcem în direcția corectă și să ne ducem.

O persoană trebuie să înțeleagă că singurul lucru care o afectează este forța superioară a naturii, care îi cere să interacționeze corect cu toți ceilalți astfel încât să echilibreze toate forțele naturii prin acțiunile dintre ea însăși și semenii săi.

Întrebare: Dacă ne întoarcem la imaginea descrisă în Tora: au fost evreii, a fost poporul Israel, a fost Faraon, a fost Creatorul și de asemenea au fost rezidenții Egiptului. Cu ce ar trebui să se asocieze oamenii în acest joc?

Răspuns: Ce face Faraon? Unde duc toate acestea? Faraon este o forță mare aparent negativă a naturii. El împinge evreii să fie de acord să se adune împreună și să iasă din Egipt.

Egipt este egoismul. Toată umanitatea este în interiorul egoismului său. A  ieși din el, a te ridica deasupra lui, înseamnă a ieși din Egipt. Cu ajutorul tuturor plăgilor egiptene noi suntem forțați să fugim de egoism.

Cel mai important lucru este ca noi să vrem. Umanitatea ar trebui să realizeze că trebuie să se ridice deasupra egoismului. Înseamnă a ieși din Egipt.

Întrebare: Ce împiedică pe o persoană, sau din contra, să o angajeze astfel încât să spună: “Da, vreau o relație nouă, o lume nouă”?

Răspuns: Sunt doua forțe: nuiaua și creierul. Unde lovește nuiaua, creierul trebuie să se întoarcă spre el și să întrebe: “De ce sunt lovit?” Noi atunci putem să evităm următoarea lovitură de fiecare dată. Dacă ne folosim creierul și începem să vedem dezvoltarea noastră cauză și efect și încotro duce, noi putem să evităm suferința viitoare.

Cu toate acestea, capul nostru nu lucrează pentru a analiza și evita suferința viitoare ci pentru a ieși din ea. Lucrează pentru a încerca să iasă de sub nuia și așa cum a fost, să continuam să existăm cum ne dorim pentru încă puțin timp.

Evreii astfel se riuneaza pe ei înșiși. Ei folosesc exclusivitatea lor dată lor de natură pentru a ieși din egoism și să traga după ei pe ceilalți pentru a rămâne în egoism. Ei vor să rămână în Egipt încă puțin timp. Până la urmă, nu este atât de rău acolo.

Întrebare: Forța naturii intenționat declanșează atât egoismul cât și a doua forță care conectează pe toată lumea. Ea face totul. Ce ar trebui să facă o persoană?

Răspuns: O persoană ar trebui să aleagă calea corectă și să ceară naturii (Creatorului) sprijin pe această cale. Calea corectă este doar în conexiunea dintre noi prin relațiile bune. Israel și umanitatea se vor conecta atunci și vor crea un asemenea sistem de relații între ei încât Creatorul va fi revelat în el.

De pe KabTV “Știri cu Michael Laitman”, 2/11/20

“Brexit este bun pentru Europa şi întreaga lume” (Newsmax)

Articolul meu din Newsmax: “Brexit este bun pentru Europa şi întreaga lume

Relația dintre Regatul Unit (Marea Britanie) și Uniunea Europeană a fost întotdeauna şubredă. Acum au divorțat oficial.

Brexitul s-a întâmplat în sfârșit și există motive întemeiate pentru sentimente de ușurare și bucurie care răzbat recent din toată Marea Britanie.

În mod obişnuit predau  despre nevoia de unitate între oameni, așa că poate părea ciudat că aplaud Brexit-ul. Cu toate acestea, orice formă de unitate de durată are nevoie de o educație consecventă, bazată pe învățarea și punerea în aplicare a legilor naturii, în timp ce unitatea construită în Europa nu a ținut cont de o astfel de bază.

Acum, suntem martorii zdruncinării inevitabile a unei astfel de uniuni.

Este scris: „Sa fim împrăștiați: pentru cei răi este un beneficiu, pentru ei și pentru lume, dar pentru cei drepți este rău, pentru ei și rău pentru lume. Sa fim împreună: pentru cei răi este rău pentru ei și rău pentru lume, dar pentru cei drepți, este benefic pentru ei și benefic pentru lume. ” (Mishnah Sanhedrin, 8: 5)

La prima vedere, Uniunea Europeană (UE) părea pozitivă, dar era osândită din start.

Acest lucru se datorează faptului că a fost construită pe conexiuni bazate pe ego.

Aparent, ţările europene se puteau angaja cu ușurință și flexibilitate în schimburi și în comerț.

Cu toate acestea, ascunsă sub poleiala cooperării pândea concurența internă care a eliminat forța uniunii, aşa încât nicio țară nu a câștigat în cele din urmă din uniune.

UE, inițiată de Germania și Franța, s-a născut dintr-un calcul rece, pentru viabilitate financiară. Nu a existat niciodată vreo dorință reală de a construi relații noi îmbunătățite și unitate socială pozitivă între țările europene.

Statele membre şi-au conectat doar resursele economice, băncile și industriile.

Cu alte cuvinte, Uniunea Europeană a fost construită din interesul propriu înnăscut al ego-ului uman, care este separator prin natură, deoarece caută doar conexiuni care, în final, promit beneficii proprii.

Astfel, Uniunea Europeană se înclina spre prăbușire, încă de la începuturile sale.

Acum, ne putem bucura de împlinirea cu succes a Brexit-ului, ca o mișcare pozitivă, deoarece bazele machiavelice ale UE au fost dezvăluite pentru toată lumea.

Este absolut posibil ca dizolvarea să prevină doar un război major care ar fi ieşit din fricțiunile încordate dintre țările europene legate împreună cu astfel de fire fragile egoiste.

În ceea ce privește viitorul Europei, acesta atârnă de un fir. În prezent se consideră că UE pendulează în mod precar, pe un fir subțire, fiind tras de Statele Unite de o parte și de Rusia de cealaltă parte.

Marea Britanie s-a înclinat acum spre partea SUA, unde s-au simțit întotdeauna mai confortabil. Presiunile cresc în țările Europei de Est pentru a decide, de asemenea, dacă să se retragă din UE sau să se asocieze mai strâns cu Rusia, încă o dată.

În timp ce tensiunile economice erodează iluzia unei conexiuni autentice între țările UE, efectele imigrației amenință să le sărăcească cultural și financiar, din interior.

Luminile Europei de Vest se estompează încet, pe măsură ce țările europene continuă să-și schimbe fața: Parisul devine un oraș african, Berlinul se transformă într-un Orient Mijlociu, iar Londra se transformă într-un oraș indian vibrant.

Complexul lingvistic și cultural european combinat cu istoria sa controversată, care a fost întotdeauna predispusă la lupte și conflicte, au afectat atât UE, cât și supraviețuirea Europei, așa cum am cunoscut-o.

Lipsa educației care îmbogățește conexiunea, egoismul uman înnăscut și dorința sa exagerată de a profita în detrimentul altora, blochează speranța pentru orice formă durabilă sau benefică de unitate în Europa.

Într-un fel sau altul, se pare că Europa va trebui să mai suporte înca multe crize. Măsura problemelor europene va depinde de cât de curând se vor trezi la faptul că unitatea bazată pe ego este fragilă și nesustenabilă, din start.

Conexiunile fructuoase durabile se pot produce atunci când unitatea este prioritară, deasupra diferențelor. O atmosferă unificatoare pozitivă, care nu se bazează pe economie, ci pe legile naturii, ar trebui să fie principala preocupare a fiecărei țări în parte și a tuturor țărilor europene în ansamblu, dacă acestea vor depăși tendința egoistă, care crește în fiecare locuitor de pe continent, de la o zi la alta.

Informați printr-o cunoaștere aprofundată a legilor naturii, care dezvoltă tot ceea ce există în universul nostru, inclusiv oamenii, din moment în moment spre stări mai mari de unificare, popoarele incredibil de diverse ale Europei vor putea să dea un exemplu despre cum să ne adunăm în unitate, pe o bază care „este benefică pentru ei și benefică lumii”. (Mishnah Sanhedrin, 8: 5).

Să percepi grupul de zece ca pe un loc în care locuiește Creatorul

Nu putem atinge echivalența de formă cu Creatorul concentrându-ne doar asupra Lui. Creatorul este înșelător și inaccesibil percepției noastre personale. Dar, acordându-ne percepția la iubirea mutuală din grupul de zece, ne direcționăm către Creator.

Creatorul este ascuns; El există doar ca impresie în vasul nostru spiritual, în grupul de zece. Grupul are grijă să-L mulțumească pe Creator prin membrii săi. Rezultă că, pentru a-mi bucura prietenii și a-L mulțumi pe Creator, mă ridic peste egoism, peste grija de sine și această preocupare ajunge la Creator. Grija față de prieteni se transformă într-un vas (Kli), îmbrăcând grija mea pentru Creator.

Creatorul se îmbracă în grija mea pentru prieteni, pentru grupul de zece. Nu pot construi o relație directă cu El, dar dacă sunt gata să mă îngrijesc de prieteni, Creatorul se îmbracă în această grijă. Rezultă că am posibilitatea de a face o muncă practică pentru a-I permite Creatorului să se îmbrace în grup.

De aceea, s-a spus: „De la iubirea pentru ființele create la iubirea pentru Creator” și iubirea pentru Creator este realizată în interiorul iubirii pentru creaturi. Doar în acest fel poate fi realizată comunicarea cu Creatorul.1

Scopul meu este Creatorul. Vreau să am grijă de El în aceeași măsură în care El are grijă de mine. Dar nu am de ce să mă agăț, pentru că nu știu cine este Creatorul și risc să-mi imaginez diverse lucruri despre El, să construiesc idoli. Inițial, Abraham a procedat în acest fel, construind idoli. Ulterior a văzut că nu este posibil de atins în acest mod revelarea forței superioare care guvernează în întregime realitatea.

De aceea, Abraham a spart idolii și a început să aspire la Creatorul lipsit de statui, imagini și orice altceva în fața căruia să te închini. Îmbrăcămintea sub care ne putem imagina sau forma Creatorul este grupul de zece. Așa s-a ajuns ca Abraham să adune oameni în jurul său, chemându-i astfel: „Cine este de partea Creatorului să vină la mine!” „Iubește-ți vecinul ca pe tine însuți” și „Iubirea acoperă toate păcatele.”

Conexiunea dintre oameni este vasul în care se revelează Creatorul. Conexiunea corectă, în care fiecare se îngrijește de ceilalți, acesta este singurul „idol” care ne este permis să-l construim și în care poate intra spiritul superior care umple grupul, pe cei zece Sfirot. Grupul de zece care a atins conexiunea corectă se transformă într-o îmbrăcăminte în care locuiește Creatorul. Trebuie să percep grupul ca pe un loc, un vas în care locuiește spiritul superior.2
Din partea întâi a Lecției zilnice de cabala 1/21/20, A-I da mulțumire Creatorului
1 Minutul 16:20
2 Minutul 23;2

Rupeți zidul dintre inimile noastre

Să sperăm că în timpul congresului vom genera o putere atât de mare încât să putem rupe zidul care ne separă de Creator, de lumea spirituală, peretele dintre inimile noastre.

O dată pe an, la Congresul Mondial de Cabala din Tel Aviv, stau în fața unui public uriaș, de câteva mii de oameni. Cum simt această mare de oameni? O acopăr cu ecranul meu și îl transform într-un vas spiritual la care fac apel. Nu văd oameni în fața mea, dar văd o dorință care este în schimbări interne, în căutare, în speranță. Nu fac distincție între fețe. Simt pentru ce corecție este creat acest Kli, cum abordează corectarea, cum acționează Creatorul în ea și se bucură. Este ca un bebeluș care urmează să se nască și îl așteptăm cu nerăbdare. Așa simt această stare.

Sper că vom intra în procesul nașterii la convenție. Pregătirea a fost deja făcută, trebuie doar să inducem durerile de muncă – avem nevoie de presiune internă din partea noastră și presiune externă a Creatorului. Și atunci se va întâmpla.

Din partea a doua a lecției zilnice de Cabala 1/25/20, Scrierile lui Baal HaSulam „Introducere în studiul celor zece sefirot

Minutul 50:00

O viață nouă #1197 – A fi evreu

O viață nouă #1197 – A fi evreu

Dr. Michael Laitman în conversație cu Oren Levi și Yael Leshed-Harel

Rădăcina unui om evreu este diferită de a restului lumii. Rădăcina unui evreu este detașarea de ego. Poporul evreu ar trebui să se gândească în mod constant la cum să aducă beneficii pentru alții. A fi evreu înseamnă a-ți iubi aproapele ca pe tine însuți. Evreii au fost pregătiți prin natură pentru percepția integrală a întregii realități ca o singură forță. De pe vremea lui Abraham, evreii au fost învățați cum să se ridice deasupra diferențelor, a egoului și a urii și să obțină unitatea și iubirea. Toată umanitatea trebuie să se dezvolte în acest fel și să se simtă ca unul.

De pe KabTV “O viață nouă #1197 – A fi evreu”, 1/7/20

Prietenii mei, din inima mea

Ne putem imagina cum ar trebui să fie rugăciunea către Creator . Putem discuta în general. Dar de ce este atât de dificil să rostești aceste cuvinte care se adresează Lui? Trebuie să mă simt pe mine, iar pe mine, ca parte a grupului, să văd contribuția lor și impresia Creatorului, pe care o primesc prin ei. Adun toate aceste impresii în interior și le folosesc pentru a mă întoarce către Creator, prin grupul de zece.

Trebuie să pun totul prin inimă. Ori de câte ori inima nu este în măsură să facă munca, mă ajut cu mintea, cu gândurile mele. Cel mai bine este să fie lucrarea inimii, pentru ca mintea doar să sprijine inima, când nu îmi pot simți deloc mintea, lucrând exclusiv cu simțurile.

Așa trebuie să lucrăm pe parcursul zilei, în fiecare zi, adunând inspirație din partea tuturor prietenilor. Nici măcar nu trebuie să mă întâlnesc fizic cu ei, pentru asta. Prietenii mei sunt în inima mea și depun efort să-i simt, să devin inspirat și să simt Creatorul, comun nouă tuturor, în interiorul unei astfel de inspirații. Cu această inspirație de la Creatorul pe care îl primesc prin prietenii mei, întorc rugăciunea înapoi la El, MAN și, de asemenea, prin prietenii mei. Acesta este cercul muncii noastre.

Din prima parte a  Lecţiei zilnice de Cabala 1/29/20, “Dând multumire Creatorului”

Construirea societății viitoare, partea 11

Contururile societății viitoare

Baal HaSulam, “Construirea societății viitoare, capitolul 3, punctul 10: Dovezi de cinste trebuie să fie date conform religiei; cu cât este mai mare beneficiul cu care cineva contribuie la societate, cu atât mai mare va fi decorațiunea pe care o va primi.

În mod natural, ceilalți ar trebui să fie încurajați. Trebuie să iau și să pun medalii pe pieptul meu așa încât acei oameni care încă sunt mai interesați de onoare decât de iubirea apropiaților lor, atunci prin onoare ei vor fi atrași spre iubirea celorlalți.

Însă nu toată lumea este obligată să se angajeze în spiritualitate, ci doar oameni speciali, în funcție de nevoi. Să spunem, grupul Bnei Baruch din toate milioanele de oameni și grupul mondial din toate miliardele de oameni. Nu cred că acest lucru poate fi mai mult decât o sutime din unu la sută din totalul populației Pământului.

La fel cum există oameni care se angajează în știință mai sunt și aceia care folosesc în practică toate realizările științifice. Depinde de om, de înclinațiile și dorințele lui.

Va exista un fel de curte supremă. Aceia care vor vrea să își dedice munca lor pentru viața spirituală li se va permite să facă asta prin această curte.

Totul va fi determinat de guvernarea superioară deoarece sunt mulți care își doresc, așa cum este astăzi, de exemplu, în universități. Mulți oameni vor să fie oameni de știință, dar nu toți pot să devină unul și, prin urmare, este efectuată o selecție strictă.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei”, 2/7/19

Sensul vieții, partea 8

Vom ridica la Creator dorințele lor cu intenția noastră

Întrebare: Este posibil să revelezi Creatorul cu oameni care nu caută sensul vieții?

Răspuns: Nu.

Întrebare: Deci asta înseamnă că ar trebui să fie un grup de oameni cu un scop comun. Pentru ce sunt celelalte 8 miliarde?

Răspuns: Ceilalți vor simți gradual că nu au niciun sens în viață, că au nevoie de ceva, deși poate că nu este încă dobândirea Creatorului. Cu toate acestea, ei vor simți și vor descoperi tot felul de calități negative, de aspecte negative ale vieții lor, iar pentru a scăpa de ele ei tot vor trebui să se adune în grupuri care dobândesc Creatorul. Nu la acest nivel, ci la unul inferior.

Cu toate acestea, aspirațiile lor pentru anumite scopuri materialiste vor fi suficiente, deoarece ei vor intra în dorințele noastre chiar și cu dorințele lor egoiste și noi vom putea să le ridicăm dorințele la Creator cu intenția noastră.

Este suficient dacă ei doar știu că există un scop și că trebuie să te obișnuiești gradual cu el, să te adaptezi la el. Acest lucru este suficient pentru a face ca acest scop să se manifeste în mase chiar și fără ridicarea intențiilor lor la altruism. Este așa, deoarece noi le vom da intențiile noastre, iar ei ne vor da dorințele lor.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei”, 1/14/19

 

Construirea societății viitoare, partea 10

Potrivit sloganului iubirii

Întrebare: 98% din oameni cred în Dumnezeu și toți spun că Dumnezeu este iubirea. Pe de altă parte, noi vedem că vreme de sute de mii de ani oamenii s-au omorât între ei cu milioanele. De ce ne distrugem între noi din punct de vedere fizic în timp ce credem că Dumnezeu este iubirea?

Răspuns: Una nu se aplică la cealaltă. Oamenii doar spun “Dumnezeu este iubirea”, la fel cum repetă un copil.

Remarcă: Dar există oameni care se devotează Creatorului toată viața lor.

Comentariul meu: În același timp ei se distrug, se luptă între ei în numele Creatorului. Există asemenea teorii că prin a se omora între ei, tu îi oferi lui paradisul, ca și cum îl privezi de viața lui păcătoasă.

Uită-te de ce sunt capabili oamenii: să se ducă la moarte, să se arunce pe ei înșiși în aer alături de alți oameni și toate acestea în numele unei forțe superioare.

Întrebare: În același timp asta vine de la o singură forță, nu este nimic în afară de ea. La fel, faptul că oamenii se comportă în acest fel este un proces evoluționar?

Răspuns: Acesta este un proces al corecției.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei”, 2/7/19

 

Mâncare din gunoi

Resturile alimentare constituie a treia mare sursă de emisii cu efect de gaz de seră. Doar Uniunea europeană aruncă mai mult de 12 miliarde de tone de mâncare pe an. Pentru a preveni irosirea hranei, în Anglia a fost creat un proiect nou: cu puțin timp înainte ca alimentele să fie aruncate de restaurante și cafenele, acestea devin disponibile pentru livrarea la domiciliu. Oare ar putea o astfel de abordare să dea un exemplu demn de urmat, conducând la rezolvarea problemei distribuției hranei din întreaga lume?

Este adevărat, așa numita Pagpag (mâncare din gunoi) câștigă tot mai multă popularitate în lume. Totuși, are un impact minor asupra problemelor legate de asigurarea hranei, dacă ne concentrăm pe consecințele problemei nu îndreptăm rădăcina acesteia. Suntem în continuare înclinați să consumăm mai mult decât este necesar, să aruncăm tot felul de produse, în timp ce un mare număr de oameni rămân flămânzi, subnutriți, etc.

Care este soluția optimă?

Pentru a distribui hrana în mod corect, trebuie să învățăm să o consumăm în mod corect. Este necesar să creăm un mediu de educație socială în care, chiar dacă omul se trezește egoist în fiecare dimineață, să fie împins către înțelegerea faptului că este doar o părticică dintr-un sistem imens și că depinde de acest sistem în aceeași măsură în care sistemul depinde de el. Toate acestea trebuie explicate zilnic, cu fiecare ocazie, prin toate canalele de informație, pentru ca astfel să înțelegem cu toții modul în care influențăm lumea și să ne asumăm responsabilitatea de a o transforma într-un loc mai bun și mai fericit

.