Coronavirusul ne-a omorât fundamentul egoist și ne aduce mult mai aproape unul de celălalt. Ne-a condus pe toți la aceeași stare: toată lumea stă acasă, fără serviciu și nu știm ce se va întâmpla mâine sau ce ne va aduce ziua de azi.

Întreaga lume, întregul glob, miliarde de oameni, se află într-o singură stare în ceea ce privește prezentul și viitorul.

Coronavirusul ne plasează pe toți într-o singură comunitate, un singur sistem. Acesta nu este doar un virus, ci un spirit special, care își are rădăcina în mintea și simțurile noastre și scoate noroiul din noi. Deodată începem să ne înțelegem și să ne simțim reciproc, să simțim apropierea dintre noi. Este ușor pentru noi să vizualizăm orice afecțiune ce s-a manifestat la alţii.

Uite ce a făcut acest virus, cât de abil funcționează. Într-o singură clipă, în doar câteva săptămâni, a construit o nouă umanitate din noi. Desigur, încă sperăm să ne întoarcem la ce a fost, crezând că această pandemie se va încheia, dacă nu azi, mâine.

Dar carantina s-ar putea să dureze încă câteva luni, iar când vom ieși din ea, ne vom găsi într-o lume nouă, într-o nouă umanitate, printre oameni noi cu o mentalitate diferită, percepție diferită și atitudine diferită.

Totul va fi diferit.

Acest virus ne va spăla, ne va curăța toate prostiile din cap, ne va întoarce la familiile noastre. Ne va învăța să rămânem acasă în loc să ne mutăm din loc în loc. Ne vom obișnui cu o viață nouă. Trebuie să mulțumim virusului pentru că a făcut această treabă.

Desigur, vedem că, coronavirusul aduce moarte și suferință. Dar la scara întregii omeniri, se realizează astfel de schimbări utile în societate, care anterior păreau posibile doar cu prețul loviturilor și al războaielor teribile. Când vom rezuma modificările aduse de virus în viețile noastre, vom înțelege că acesta este un mesager de sus.

Pentru prima dată în istorie, un virus minuscul face astfel de schimbări simultan în întreaga lume, în întreaga umanitate. Și face asta în ciuda întregii noastre dezvoltări moderne, comunicare globală, înțelegere și cunoștințe. Dar uitați-vă cum s-a ocupat de noi. Într-o clipă, toată lumea s-a predat și a acceptat termenii săi. Există vreo altă forță în natură capabilă de asemenea acțiuni?

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala 4/1/20, Lecția privind subiectul Pesah

Filed under: Coronavirus, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

O viață nouă # 1209 – Rădăcina diviziunilor sociale în Israel

 Dr. Michael Laitman în conversație cu Oren Levi și Nitzah Mazoz

Diviziunea socială este mai puternică în Israel, deoarece fiecare israelian se simte liber, egal cu ceilalți și are o dorință din ce în ce mai mare de a primi, un ego mare. Israelienii sunt un popor cu gâtul dur, care nu se tem de pedeapsă. Cei mai mari dușmani ai noștri suntem noi din cauza urii dintre noi. Conform rădăcinii noastre, nu putem exista decât dacă atingem o tendință de conectare. Dacă nu avem grijă de diviziunea periculoasă dintre noi, națiunea se va dezintegra și ne vom împrăștia în toate direcțiile.

Din  programul de pe KabTV„O Viața nouă # 1209 – Rădăcina diviziunilor sociale din Israel”, 3/3/20

Filed under: Munca spirituala - Niciun comentariu→

Anul acesta, din cauza pandemiei de coronavirus, nu vom putea ține Seder Pesah cu o mie de invitați ca în anii precedenți. Sper că acest lucru este foarte asemănător cu starea poporului Israel când a părăsit Egiptul, care era și el în întuneric, în timp ce erau deconectaţi unul de celălalt.

Au înțeles că trebuie să se conecteze, dar încă nu au găsit puterea în ei înșiși pentru asta. Și suntem în aceeași stare și sper cu adevărat că, deoarece toţi stau în colțul lor, fiecare va simți că o forță superioară ne-a despărțit și ne-a zdrobit. Suntem foarte depărtaţi și nu ne simțim unul pe altul.

Virusul acționează pentru a ne explica cine suntem cu adevărat, astfel încât să ne putem ridica deasupra acestui virus cu ajutorul forței superioare. Creatorul ne va uni și ne va corecta, și vom merge înainte către pământul liber, ferit de dorința noastră egoistă. Acolo ne vom uni toți, împreună cu Creatorul, într-o singură contopire: Israelul, Tora și Creatorul sunt unal. Să sperăm că se va întâmpla asta

Lumea exterioară și calitățile interioare sunt din ce în ce mai apropiate unele de altele: bărbați, femei, copii – toţi ies din Egipt. Sper cu adevărat că o vom face în această seară. Pregătiți-vă interior, pentru exod.

Și nu contează ce avem pe masă, principalul lucru este în inimile noastre: cât de mult vrem să ieșim din egoismul nostru, să ne ridicăm deasupra lui și să unim ceea ce am scos din Egipt, astfel încât să ne adunăm sufletul strălucitor. Vă doresc Pesah fericit, adică drumul măreţ de a ieși împreună din egoism.

Din partea a doua a  Lecţiei zilnice de Cabala 4/8/20, Scrierile lui Baal HaSulam, „Introducere la cartea Zohar”

Filed under: Coronavirus, Sarbatori - Niciun comentariu→

Întrebare:  Care este diferența dintre explicația Cabalistă a lumii noastre și a sărbătorii de Pesah, față de opiniile obișnuite?

Răspuns:  Există mai multe niveluri de explicație a existenței ei, a creării ei,  adezvoltării, a scopului și sarcinii umane din ea. De exemplu, putem spune că sărbătoarea de Pesah este:

1. perioada istorică a sclaviei oamenilor din Egipt,
2. vorbește de „sclavia” omului în egoismul său, Egipt, Faraon,
3. vorbește despre dezvoltarea creației, a dorinței, sub influența Creatorului, lumina și absența ei, sub influența întunericului, a Egiptului, a Faraonului.

La diferite niveluri puteți spune că este vorba despre:

1. performanța mecanică a ritualurilor, care sunt denumite în mod obișnuit porunci,
2. împlinirea psihologică a poruncii „iubește-ţi aproapele tău, ca pe tine însuți”, ca o regulă generală (klal) a Creatorului, care include toate celelalte reguli, așa cum se spune în Tora: „Iubirea aproapelui tău este legea generală a Torei“,
3. efectul Cabalist al luminii superioare asupra lumilor și prin ele asupra sufletelor care trec prin etapele dezvoltării lor spirituale, ale corectării.

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Sarbatori - Niciun comentariu→

Pesah marchează exodul din egoismul nostru, legea naturii pământești, materiale, a Faraonului nostru. Faraonul deține întreaga persoană sută la sută, cu excepția unui singur gând, singurul punct din inimă care ne conectează cu Creatorul.

Trebuie să ne îndreptăm către Creator prin acest punct și să-i cerem să ne tragă cu celălalt capăt al frânghiei din puterea Faraonului.

Pandemia coronavirusului, carantina în casă, condițiile extreme experimentate de un individ astăzi, aceasta este tocmai perioada anterioară exodului din Egipt și, ne pregătim să părăsim sclavia egipteană pentru a ieși din puterea dorinței de primire, cea care ne desparte, spre unificare.

Când începem să ne simțim unitatea, înseamnă că am părăsit Egiptul și am ajuns în țara lui Israel, spre o dorință îndreptată direct către Creatorul, Isra-el (Iașar-El).

Egiptul este starea noastră actuală în care fiecare se află în egoismul său. Dar există țara lui Israel, o dorință îndreptată direct către Creator. Trecerea de la Egipt la țara lui Israel, de la o dorință la alta, se numește exodul din Egipt și constă în mai multe acțiuni.

Să sperăm că vom face această tranziție în curând și că dorința noastră va fi îndreptată către Creatorul din interiorul vasului numit suflet, așa că vom fi demni să vedem, să simțim și să trăim într-o altă etapă a vieții – pe cel mai înalt pământ.

Fiecare dintre noi vrea să iasă din Egipt, din egoismul său, pentru a părăsi vechea abordare a vieții, care ne obligă să ne gândim și să ne pese doar de noi înșine. Până la urmă, aceasta este natura mea, m-am născut și am trăit cu ea. Dar punctul din inima care se trezește în mine mă cheamă să abandonez egoismul.

Întâi vreau să părăsesc o lume și să intru în alta doar ca să pot face lucrurile mai bune pentru mine. Dar pe drum încep să înțeleg că trecerea de la o lume la alta, de la Egipt la țara lui Israel, este o ascensiune de la un nivel la altul.

Egiptul înseamnă grijă pentru sine iar Israel înseamnă grijă pentru Creator, oferindu-i „plăcere”. Și pentru ca eu să mă duc într-adevăr la Creator și să nu întorc totul în favoarea mea, Creatorul îmi dă un semn: Dacă mă gândesc la binele celorlalți, atunci sunt direcționat către Creator.

Creatorul a rupt intenționat în multe părți dorința pe care El a creat-o, pentru a ne arăta că fiecare dintre noi se gândește doar la sine. Dar, dacă vreau să aspir către Creator, trebuie să mă gândesc la ceilalți și, gândindu-mă la ei voi ajunge să mă gândesc la Creator.

Atunci voi deveni precum Creatorul, asemănător cu El: Creatorul se gândește la mine sută la sută, iar eu, printr-un procent din dorințele mele, mă gândesc la El. Pe măsură ce acest procent crește, mi se revelează Creatorul și încep să Îl simt, să mă apropii de El și mă unesc cu El, între noi apare o legătură.

Pe măsura legăturii mele cu umanitatea, cu societatea, mă orientez mai bine către Creator și Îl. Acesta este întregul proces de ieșire din Egipt. Pe această cale parcurgem multe schimbări, multe puncte de control, despre care vorbește în Tora.

Metodologia științei Cabala constă în călăuzirea unei persoane prin toate aceste etape de la egoismul său primordial, de bază, până la asemănarea sută la sută cu Creatorul, ceea ce se numește sfârșitul corecției.

Ne îndreptăm deja pe această cale. Într-adevăr, la început nu am înțeles deloc că suntem în strânsoarea egoismului, dorința noastră de plăcere. Dar treptat am avansat și astăzi simțim deja că grupul de studiu este un mijloc de găsire a Creatorului și că egoismul, care se numește Faraon, ne domină.

Pentru a transforma egoismul în dăruire, trebuie să evadăm din el și asta se numește exodul din Egipt, ieșirea se face cu ajutorul Luminii Reformatoare, Tora.

Când dorința se transformă de la primire la dăruire, înseamnă că fac trecerea mea din Egipt în țara lui Israel. Pe parcurs sunt multe schimbări, multe stații intermediare.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala din 31/03/20 – „Pesah (Trecerea)”

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Munca spirituala, Sarbatori - Niciun comentariu→

Coronavirusul ne transmite faptul că nu toate activitățile noastre sunt realmente necesare și că toată viața noastră a fost orientată în direcția greșită. Educația pe care am primit-o și pe care o transmitem azi copiilor este incorectă. Trebuie să înțelegem că lumea este obligată să existe într-un mod nou: pe baza unificării.

Putem ajunge acolo folosind metoda cabalei. Forța superioară ne transmite în mod intenționat diverse obstacole pentru a ne abandona activitățile artificiale și a începe să ne construim o viață nouă în care să nu existe nicio diferență între lumea aceasta și cea spirituală. O viață în care dispare diferența dintre viață și moarte, cu alte cuvinte, în care nu va mai exista moartea. Moartea va mai exista doar pentru dorința de a primi – astfel o vom percepe.

Sunt sigur că vom reuși. Principalul lucru este să progresăm în fiecare zi prin înțelegere, cunoaștere, o conexiune bună între noi și să ridicăm la Creator dorințele umanității. Chiar dacă cererile lor vin din teama de coronavirus, le vom absorbi dorințele, le vom ridica la Creator și-I vom cere Lui medicamentul.

Pentru mine nu contează ce medicament va dărui Creatorul, nu-I spun ce leac ar trebui să fie: nici pentru virus și nici pentru egoismul nostru. Vom descoperi că este unul și același medicament – în afară de egoismul nostru, nu mai există nicio altă pestă. Doar că astăzi apare în fața noastră sub forma unui virus.

Din partea a treia a Lecției zilnice de cabala 3/31/20, “Arvut”

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Diseminare, Diseminarea Cabalei, Educatie, Educatie integrala, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Astăzi, este nevoie de o mare solidaritate și garanție reciprocă între oameni pentru ca ei să înțeleagă situația.  Oamenii își transmit coronavirusul unii altora, uneori fără să realizeze acest lucru, pentru că nu au simptome.

Cum ajungem la o asemenea solidaritate? Guvernul cere acest lucru de la noi, dar cu toții suntem diferiți, fiecare are propriile sale principii.

 Răspuns: În societate apar astăzi fenomene foarte interesante, pe care nu le-am mai observat până acum. Înțelegem că ar trebui să stăm departe unul de celălalt, să nu ne infectăm, să nu tușim, să nu vorbim și să nu ne apropiem decât la doi metri unul de celălalt. Înțelegem că oamenii au nevoie de spațiu liber și că ar trebui să stăm în camere sau apartamente separate.

Toate aceste stări, practic, nu sunt foarte logice și nu sunt naturale pentru lumea noastră în care suntem obișnuiți să fim constant în mișcare, în metrou, tramvaie, autobuze, să ne amestecăm pe străzi etc.

Dar astăzi, dacă o persoană se apropie la câțiva metri de mine, imediat am o senzație de teamă. În general, vedem cum starea oamenilor s-a schimbat, nefiind impusă de nimeni și de nimic. Ce se întâmplă dacă vă contaminați cu acest virus? În principiu, nu aveți de ce să vă faceți griji. Oare oamenii mor din asta? Sunt cazuri. Dar mor și de gripa obișnuită.

Rezultă că a apărut o atitudine complet diferită față de starea actuală. Este ca și cum nu ar fi controlată de fenomenele din lumea noastră. Doar că oamenii au devenit diferiți. Ei o percep ca pe o stare de război chimic.

Din „TV Coronavirus se schimbă realitatea”, de la KabTV, 19/03/20

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Munca spirituala, Perceptie - Niciun comentariu→

Ne înecăm împreună în mare sau în râul care ne poartă spre un hău adânc. Ne-a rămas foarte puțin timp să ne agățăm de frânghie sau să ne ținem de barca noastră comună, sau de un buștean pe care stăm astfel încât să nu ne răsturnăm și să ajungem în abisul care se deschide în fața noastră.

Ce este această de frânghie de care ne ținem ca să ne salvăm? Frânghia apare atunci când ne ținem unul de celălalt și, astfel, ne ținem de Creator. Creatorul este prezent, dar Îl putem înțelege numai dacă ne sprijinim reciproc. Sprijinindu-ne unul pe celălalt, descoperim faptul că acum suntem capabili să ne ținem de Creator. Dacă facem acest lucru împreună, vom ieși fără îndoială din furtună și vom ajunge în ape calme și totul va fi în regulă.

Nu există altă soluție și nicio altă muncă decât să ne conectăm între noi, să cerem Creatorului să ne conecteze. Când El ne va ajuta, vom găsi legătura cu Creatorul în unitatea noastră.

Creatorul, ca regulă general, vine la final. Când noi și Creatorul ne vom ține unii pe alții, cu siguranță vom atinge obiectivul. Acest obiectiv este legătura din grupul de zece și conexiunea dintre acest zece și Creatorul.

Din partea a 2-a a Lecției zilnice de Cabala 26/3/20, Lecția despre subiectul „Construirea societății viitoare”
Ne înecăm împreună în mare sau în râul care ne poartă spre un hău adânc. Ne-a rămas foarte puțin timp să ne agățăm de frânghie sau să ne ținem de barca noastră comună, sau de un buștean pe care stă astfel încât să nu ne răsturnăm și ajungem în abisul care se deschide în fața noastră.

Ce este această de frânghie necesară să ne salveze viața? Frânghia este atunci când ne ținem unul de celălalt și, astfel, ne ținem de Creator. Creatorul este prezent, dar Îl putem înțelege numai dacă ne sprijinim reciproc. Sprijinindu-ne unul pe celălalt, descoperim faptul că acum suntem capabili să ne ținem de Creator. Dacă facem acest lucru împreună, vom ieși fără îndoială din furtună și vom ajunge în ape calme și totul va fi în regulă.

Nu există altă soluție și nicio altă muncă decât să ne conectăm între noi, să cerem Creatorului să ne conecteze. Când El ne va ajuta, vom găsi legătura cu Creatorul în unitatea noastră.

Creatorul, ca regulă general, vine la final. Când noi și Creatorul ne vom ține unii pe alții, cu siguranță vom atinge obiectivul. Acest obiectiv este legătura din grupul de zece și conexiunea dintre acest zece și Creatorul.

Din partea a 2-a a Lecției zilnice de Cabala 26/3/20, Lecția despre subiectul „Construirea societății viitoare”

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Vom părăsi carantina și vom intra într-o lume nouă, cu o economie diferită, cu priorități și perspective diferite, cu alte limitări și oportunități. Cu cât înțelegem asta mai bine acum, cu atât mai ușoară va fi aclimatizarea noastră.

În ciuda dramei pe care mass-media o adoră atât de mult, experții și oamenii de gândire care analizează stadiul actual de dezvoltare nu regretă trecutul și așteaptă viitorul cu speranță.

Numitorul lor comun este incontestabil: progresul științific și tehnologic așa cum îl știam, a încetinit cu mult timp în urmă plasând lumea în fața amenințărilor globale. Mai simplu spus, mergând pe calea anterioară ne-am distrus, risipind fără milă resurse și introducând în mintea oamenilor paradigma de a consuma.

Cronicarul The Guardian, Denny Dorling, consideră că acest coronavirus a devenit o alarmă, o frână de urgență, care va ajuta umanitatea să se trezească și să o ia pe alt drum.

Ni s-a spus că ne îndreptăm către o lume strălucitoare, iluminată, culturalizată, civilizată, dar am fost conduși în realitatea întunecată a corporațiilor internaționale, a capitalului internațional: muncă fără sfârșit, șomaj fără speranță, o criză permanentă a mediului.

Tendințele actuale se destramă, cu sau fără voia noastră.

Viitorul bate la ușă și nu este ceea ce am văzut în trecut. Dacă respingem și ignorăm acest lucru, lumea riscă turbulențe serioase, în comparație cu care coronavirusul va părea un joc de copii. Prin urmare, este necesar să răspundem la acest semnal de alarmă chiar acum.

Conform înțelepciunii Cabalei, fiecare nouă etapă include cinci pași. Mai întâi, se naște o situație, apoi apare în realitate, începem să-i acordăm atenție, apoi rezistăm schimbărilor cu care ne confruntăm și în final le acceptăm, din lipsa unei alte alternative.

În acest algoritm de maturizare, coronavirusul în sine nu este un declanșator decisiv. Ne scoate din trecut într-o oarecare măsură, dar nu ne permite să ne obișnuim cu viața nouă pentru că nu se dezvăluie și nici nu se clarifică prin rațiunea noastră tradițională.

Dar procesul a început și vom vedea că nu vom putea uita tot ce a fost, ca pe un coșmar.

Atunci ne vom gândi cum să ne construim viețile viitoare și va trebui inevitabil, să bâjbâim prin ceață.

Esența situației actuale constă în faptul că este necesară schimbarea relațiilor socio-economice și adoptarea unei noi abordări privind alocarea bugetului. Din 2008, a devenit clar că în perioadele de criză, oamenilor va trebui să li se asigure o viață decentă.

Acum începem să înțelegem: viața nu ar trebui să fie numai tolerabilă pe plan economic, dar și semnificativă, integrală, să ne îmbogățească la nivel uman.

Perioada de izolare ne aduce la o altă înțelegere a lucrurilor, iar lumea nu poate aștepta sfârșitul acesteia. Acum, din lipsă de speranță, ne privăm de bucuriile noastre anterioare, deoarece înțelegem că fiecare om este responsabil pentru toată lumea. Dar suntem responsabili unul pentru celălalt chiar și în absența virusului!

Aceasta este lecția cheie și nu trebuie să o pierdeți!

Societatea viitoare este una mai uniformă, plină de grijă și interconectată. Totul trebuie restructurat treptat în această direcție: școli, profesii, sisteme și puncte de vedere.

La început, toate acestea vor părea artificiale, crude și incomode. Ce poți face? Încălțămintea trebuie să fie purtată, fructele trebuie crescute, copiii trebuie educați. Dar acest lucru va permite lumii să intre într-o nouă eră, una inevitabilă, lipsită de tensiunile provocate de împotrivirea noastră fără rost.

Și iată că noi, poporul Israel, avem un rol decisiv de jucat.

De ce? Pentru că am fost întotdeauna deschiși la nou. Nu doar l-am acceptat, ci l-am abordat și l-am modelat. Surprinzător, în noi trăiesc două atitudini opuse: un angajament ferm față de fundamentele noastre originale și o pregătire fantastică pentru schimbare, adaptabilitate fără precedent, căutare veșnică și impuls etern.

Din păcate, nu vrem să ne înțelegem pe noi înșine, de unde provenim și ce rol avem. Dar timpul nu așteaptă; ne demonstrează clar că aceste calități au o importanță deosebită. Suntem capabili să înțelegem și să acceptăm noul, fiind un exemplu pentru toți.

Între timp, în timp ce dormim în carantină, națiunile lumii ne urăsc din ce în ce mai mult. Ele nu cunosc adevăratele cauze ale acestei uri, dar simt că le facem rău. Astăzi suntem acuzați de această pandemie dar, în același timp, se așteaptă vaccinuri de la noi.

În realitate, lumea așteaptă de la evrei un leac pentru principala boală a omenirii – egoismul. Și până când îl vor obține, antisemitismul va înflori. La urma urmei, această atitudine a fost impregnată în umanitate încă de când evreii au devenit o națiune, la poalele Muntelui Sinai.

Prin urmare, un singur lucru ne fi de ajutor: trezirea Israelului din hibernare. Aceasta este o altă lecție a coronavirusului. Oricât de mult am ridica din umeri, nu va ajuta. Omenirea așteaptă ajutor de la noi chiar și atunci ne stigmatizează și ne acuză de păcate complet delirante.

Ce putem da lumii?

Ce va accepta lumea de la noi cu recunoștință sinceră și admițând că „ne-am achitat datoriile”?

Comunicare. Putem oferi lumii o legătură umană care să rezolve toate problemele. Putem forma o societate care să răspundă provocărilor vremurilor.

În secolul nostru, acest lucru este numit prin termenul peiorativ „socialism”, dar nu mă tem de acest cuvânt. Da, socialismul este urmașul nostru. Într-adevăr, pe el stăruiește pata experimentului sovietic, în care au fost impuse cu forța relații pentru care nici oamenii nu erau pregătiți și nici circumstanțele, coapte.

Acest lucru a fost cel mai bine descris de Mark Golansky, doctor în economie, care în 1987 a vorbit despre prăbușirea iminentă a URSS ca și cum ar fi văzut-o cu proprii ochi: „Timpul capitalismului”, scrie el, „este perioada modernă a dezvoltării, iar timpul socialismului este perioada viitoare de maturitate. Aceste două sisteme sunt de fapt două etape succesive ale existenței omenirii și este mai bine ca ele să nu se intersecteze în timp.

Capitalismul nu va fi potrivit pentru o societate matură. Pentru a menține nivelul de trai atins, societatea are nevoie de un sistem mai rezistent la tulburările de mediu și mai puțin sensibil la rentabilitate. O astfel de concluzie fără echivoc indică momentul transformării capitalismului în socialism, atunci când va exista un nivel atât de ridicat de integrare a sistemului capitalist mondial încât acesta va deveni unul și indivizibil. ”

Ne apropiem acum de această etapă.

Iar coronavirusul este de fapt doar una dintre problemele de mediu cu care se confruntă umanitatea.

Cabala adaugă un alt strat care leagă totul împreună: astăzi, suntem în față nu cu natura, ci cu noi înșine. Natura nu este spontană, este mama noastră și întotdeauna ne satisface nivelul de dezvoltare. Astăzi, presiunea exercitată de natură este cauzată de faptul că a venit timpul să creștem și să ne schimbăm. Lumea este aproape coaptă. Și cine o va ajuta să realizeze ce se întâmplă, dacă nu noi?

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Diseminare, Diseminarea Cabalei, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie, Israel, Istorie, Iubire, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Coronavirusul va ajuta umanitatea să înceapă să se gândească la viitorul său, în loc să se gândească ce să cumpere și cum să se distreze. Virusul și-a făcut deja treaba și ne-a limpezit gândurile.

Acum trebuie doar să ne dăm seama încotro mergem. Nu trebuie să explicăm nimănui că viața noastră nu valorează nimic, căci virusul ne-a explicat deja totul. Dar rămâne întrebarea: către ce ar trebui să năzuiască această viață?

Către construirea unui grup, a unui Partzuf spiritual, care este precum construirea unui templu, a casei Creatorului, în care să poată locui calitatea dăruirii, forța iubirii care ne unește, adică forța superioară.

Dar văd că ieri m-am străduit să am o astfel de atitudine și m-am gândit la asta, iar astăzi nu vreau nimic. Mă trezesc dimineața fără nicio dorință de a vedea pe cineva. Am o întâlnire cu prietenii la prânz dar nu vreau să mă duc. Ce ar trebui să fac?

Este scris că în fiecare zi ar trebui să construim din nou templul. Este un lucru bun că dispare; este un semn al progresului dacă toate realizările de ieri dispar, ca apa în nisip și trebuie să începi din nou.

Apoi lucrez din nou și din nou la construirea templului, a grupului de zece, pentru a include pe cât posibil, întreaga lume, unde toată lumea acționează în dăruire și iubire reciprocă. În acest templu, forța iubirii și dăruirii, care se numește Creator, va domni și va umple toate dorințele unite prin iubire.

Să nu credeți că toate acestea sunt departe de noi. Cine și-ar fi putut imagina că va veni coronavirusul și va schimba întreaga lume, întreaga noastră viață? Fabrici uriașe, bănci, corporații, miliarde de dolari, armate, tot ceea ce umanitatea a construit timp de mii de ani, dispare acum. Nu va mai rămâne nimic. După dispariția virusului acestea nu vor mai putea continua să funcționeze. Virusul ne va schimba întreaga viață, ștergând tot ce este vechi.

Astfel, virusul creează un spațiu gol în umanitate, pe care trebuie să-l umplem cu iubire și grijă unul pentru celălalt, odată cu atingerea forței de dăruire care se manifestă între noi. S-ar putea să credem că nu putem face acest lucru, dar îl putem face. Tot ce trebuie să facem este să deschidem un spațiu mic, de dimensiunea unui vârf de ac și Creatorul ne va deschide poarta către o lume nouă.

Treptat, vom simți că întreaga lume este inclusă în grupul de  zece. Dacă vom încerca să influențăm lumea din grupul de zece, atunci toate forțele se vor concentra în grup. Drept urmare, grupul va conține toată realitatea, inclusiv pe Creator.

În primul rând, vă sfătuiesc să uitați tot ce a fost. Crizele financiare și alte probleme, toate sunt în trecut și nu există cale de întoarcere. Trebuie să înțelegem că lumea veche nu se va mai întoarce! Cum va arăta lumea nouă? Așa cum o vom construi.

Prin urmare, trebuie să ne oprim a ne mai lamenta pentru trecut; lumea veche nu mai există în natură. Nu există sisteme care să ne permită să revenim la starea premergătoare crizei și să funcționăm ca înainte. Mai mult, dacă vreunul dintre aceste sisteme rămâne în continuare, trebuie să scăpăm de el, pentru a curăţa locul.

Lumea va fi complet nouă, Doamne ferește să păstreze vechea formă! La urma urmei, lumea se afla în fața unei prăbușiri complete, a unui război mondial, fiind copleșită de dezastre naturale. Deci, de ce să regret ce a fost? Trebuie să construim o lume nouă!

Aceasta va fi construită oricum, dar este mai bine să fie construită în funcție de dorința noastră, trebuie să ne dorim această construcție și să o sprijinim. Aceasta se numește „croiește-ți dorința pe măsura dorinței Creatorului”. Este ceea ce trebuie să facem și atunci vom reuși. Și dacă nu, ne vom întoarce la obiceiurile rele și vom repeta aceleași greșeli?

Am construit un sistem în lumea noastră care ne-a deturnat de la viață. Sistemul ne-a impus să zburăm de la un capăt al lumii la altul, să lucrăm continuu și să ne trimitem copiii la diferite activități, aşa încât aceștia să nu sufere că părinții lor nu sunt acasă.

Am construit un sistem care ne-a înșelat, care a creat iluzia pe care o trăiam. Am devenit sclavi ai acestui sistem: noi l-am început, iar el ne-a legat. Nu ne este de-ajuns?

Sistemul nu mai poate continua să funcționeze. Priviți ce a devenit „Europa unită”, ce greșeli groaznice au făcut europenii aducând străini. Sunt multe alte exemple: America este sfâșiată de dispute între liberali și conservatori, Rusia și Ucraina, care au devenit dușmani, conflictul israeliano – arab, priviţi doar la ce-am ajuns!

Trebuie să ne gândim la o lume nouă. Virusul ne oferă această oportunitate, dar trebuie să-l ajutăm. Nu putem visa să ne întoarcem în lumea veche, nu putem decât să privim cu nerăbdare la noua lume. Noua lume ar trebui să fie o lume de dăruire, iubire și grijă reciprocă. Sper într-adevăr că virusul nu va trece fără urmări și că ne va conduce către o lume nouă. Cu toate acestea, acest lucru este posibil numai dacă ne dorim noua lume și cerem ca acest lucru să se întâmple.

Rugăciunea noastră este foarte importantă, deoarece, în afară de grupul nostru, Bnei Baruch, nu este nimeni care să ceară Creatorului să întărească forțele dăruirii. Aceasta este exact starea de Pesah, când „Și copiii lui Israel au suspinat din trudă și au strigat și strigătul lor s-a înălțat la Dumnezeu din muncă.” Să sperăm că se va întâmpla acest lucru.

Din partea a 2-a a Lecţiei zilnice de Cabala 3/19/20

Filed under: Coronavirus, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→