Observaţie: În Japonia, se închiriază copii, soți și soții, iar acum sunt închiriate familii întregi. Un bărbat merge la o agenție și comandă o familie. El poate alege oameni cu un anumit fizic, personalitate, caracter etc.

Aceasta este o muncă psihologică serioasă. Ca regulă, o persoană are nevoie de atenție.

Se spune că în secolul 21, familia nu este cel mai important lucru din viață pentru o persoană.

Comentariul meu:  Nu, nu că familia nu este importantă, ci nu este important să fii înregistrat oficial și obligat în funcție de un fel de înregistrare. Un bărbat încă vrea să fie conectat intern. El trebuie să se simtă atras, aşa încât chiar și o datorie să îi fie plăcută, așa cum se întâmplă de obicei cu copiii.

Pe măsură ce egoismul nostru evoluează constant, totul trebuie să treacă prin dorințele noastre. Adică vreau să fiu obligat, vreau să am grijă, vreau să mă atragă, să mă conectez cumva, să fiu implicat într-un anume fel, la fel ca atunci când oamenii joacă diferite jocuri și se leagă sau chiar se bat și se amenință .

Adică simți dependență, datorie și, alături de aceasta, atașament. Aceasta este ceea ce îi lipsește astăzi unei persoane pentru că nu știm să ne jucăm cu egoismul nostru.

Ȋntrebare: Așadar, poate ar trebui să ne oprim acolo și să lăsăm ca toată lumea, mereu, să închirieze o familie.

Răspuns: Și cum trăiește o familie modernă astăzi?

Observaţie: În cazul unei familii de închiriat, știm că există o anumită distanță între oameni și că este un fel de joc.

Comentariul meu: Nu, depinde de acord. Cred că nu este nimic special aici.

Desigur, japonezii au tradiții străvechi: geișele care au susținut într-adevăr atmosfera psihologică, conversația, participarea, jocurile, muzica etc. Adică, asta îi lipsea unei persoane. Televiziunea de azi nu poate înlocui acest lucru.

Acest lucru necesită și mai multă intuiție, deoarece egoismul nostru se dezvoltă și începe să-i vadă finețea, viciul și limitarea. De fapt, vreau astfel de senzații pe care nu le poți da altcuiva sau altcineva să ţi le dea ţie. Prin urmare, acesta este un aranjament foarte interesant.

Ȋntrebare: Ce este o familie? Un standard la care o persoană aspiră intern?

Răspuns: Familia este o preocupare clară, internă unul pentru celălalt, unde simți că fericirea ta constă în asigurarea fericirii altuia. Aceasta este familia.

Și pot fi alți oameni, micul tău câine, sau chiar să-ţi iei un crocodil acasă, nu are importanţă cine sau ce. Principalul lucru este că simți că te bucuri că împlinești pe cineva.

Ȋntrebare: Poate este normal ca acum să se facă căsătorii între persoane de același sex?

Răspuns: Nu știu cum să o numesc: căsătorie sau nu. Toate acestea sunt foarte arbitrare. Cel mai important este că o persoană simte plăcere în a avea grijă de cineva.

A da altuia se transformă în propria împlinire. De aceea există atât de multe animale de companie și diverse cluburi în care oamenii interacționează cumva și fac ceva.

Este adevărat că acest lucru depășește simplul sex, deoarece nu împlinește o persoană. Chiar dacă durează destul de mult timp, de multe ori pe zi, el începe să simtă că, în general, acest lucru nu îl împlinește.

Ȋntrebare: Există o diferență: o familie pentru o femeie și o familie pentru un bărbat? De ce este importantă familia pentru un bărbat?

Răspuns: Pentru o femeie este mai important atașamentul fizic, apartenența la cineva. Pentru un bărbat, apartenența spirituală este mai importantă – ca grija spirituală pentru celălalt.

O femeie își vede realizarea în îngrijirea fizică a unui bărbat. Un bărbat își vede realizarea în grija spirituală pentru o femeie.

Îmi este greu să explic acest lucru, deoarece în principiu, asta nu sună așa cum este cu adevărat.

Ȋntrebare: Cum poate fi implementată grija spirituală într-o familie de închiriat?

Răspuns: Și ce înseamnă să închiriezi sau să nu închiriezi? Când ne căsătorim, nu ne închiriem singuri? Nu ne vindem singuri pentru un anumit preț?

Eu dau, tu iei; tu dai, eu iau. Și toate acestea se bazează pe legi clare care pot fi stabilite în mod clar. Da, există o gamă uriașă de sentimente umane în asta! Dar, în principiu, totul este foarte simplu.

Ȋntrebare:  Ai spus odată că, dacă o femeie își pierde familia sau soțul din diverse motive,ea poate totuși ajunge la o vârstă înaintată, să se descurce singură, lucru care este mult mai dificil pentru un bărbat. De ce?

Răspuns: O femeie este organizată în așa fel încât în cadrul acestei lumi este bine stabilită, destul de ciudat. Ne-am putea întreba: cum este posibil fără un bărbat ?! Dar de fapt, este invers. Un bărbat fără o femeie este ca și cum ar fi fără adăpost.

O femeie, potrivit Cabalei, este numită „acasă”. Nu un bărbat, ci o femeie, pentru că este în natura ei să creeze o casă, o familie, un loc, pereți, acoperiș. Iar un bărbat, dacă nu are pentru cine să o facă, nu o va face singur.

Observaţie: Este ca un copac fără rădăcini. Bărbatul este un copac, iar femeia reprezintă rădăcinile.

În multe cupluri, când cineva este invitat să fie partener temporar, acea persoană începe să aibă sentimente pentru acest partener.

Comentariul meu:  Natural. Chiar mai mult! Tocmai pentru că nu se conectează reciproc, nu sunt obligați. Astăzi, un partener cu care am trăit multe luni sau poate am coexistat mai mult timp, poate spune: „Știi…? astăzi s-a încheiat contractul nostru!” Sună groaznic! Și îţi pare că acesta este sfârșitul vieții, sfârșitul lumii! Cum se poate asta?! Am uitat că aveam un contract. Am uitat că mă joc! Am uitat că se joacă cu mine! Si asta e.

Iar mâine dimineață, își va lua valiza și va pleca calm, pentru ca în câteva ore să aibă un alt contract, o altă familie. Și am rămas singur și nici nu m-am gândit la viitorul meu. Cum pot ieşi din ceea ce am acum? Este foarte interesant.

Ȋntrebare: Poate merită să creezi o relație contractuală, astfel încât oamenii să poată construi o familie?…aşa încȃt să nu se încheie contractul?

Răspuns: Cred că de îndată ce vor schimba contractul în căsătorie, aceasta va fi sfârșitul contractului. Prin urmare, cel mai bun lucru în această situaţie este să spunem: „Contractul s-a încheiat. Dacă vrei să rămânem împreună, va trebui să trăim ca soț și soție adevăraţi, cu toate responsabilitățile. Deci, ai timp să te gândeşti la asta până mâine”.

Observaţie:  Dar de multe ori se transformă într-o dramă, deoarece o persoană se obișnuiește cu această relație, iar pentru cealaltă rămâne un loc de muncă/ o datorie. Oamenii se obișnuiesc de fapt cu simpatia, afecțiunea.

Comentariul meu:  Cu siguranță că se obișnuiesc cu asta. Vedem asta chiar și în actorii care joacă anumite roluri. Ei nu pot să nu se obişnuiască cu rolurile și să continue să joace în viață la fel ca pe scenă.

Observaţie:  Așa apar astfel de drame, atunci când intri în acest fel de relație.

Comentariul meu:  Dar acesta este profesionalism, nu puteți face nimic în acest sens.

Ȋntrebare:  Ce fel de familie vom avea în viitor? Familii de închiriat?

Răspuns:  În principiu, cred că umanitatea va ajunge atȃt de departe încȃt să foloseacă, dur vorbind, serviciile reciproce, pentru a atinge un nivel mai înalt decât unitatea familială sau prietenia, și vor folosi acest lucru pentru a obține un nivel mai înalt al interacțiunilor reciproce.

Adică va fi interacțiunea unor oameni care vor să atingă următorul nivel spiritual. Se vor conecta între ei pentru a se ajuta reciproc psihologic și spiritual, astfel încât fiecare dintre ei, prin intermediul celuilalt, să poată atinge o conexiune cu o cauză superioară.

Ȋntrebare: Este posibil să transformăm acest viitor minunat, în prezent?… să încercăm să îl implementăm în mediu, acum?

Răspuns:  Nu cred că astăzi există o nevoie pentru astfel de conexiuni. Poate cu generațiile mai tinere. Nu se ivesc, deoarece oamenii nu sunt încă angajați în practici spirituale reale. Deci, nu văd realizȃndu-se astfel de relaţii.

Dar se apropie încet. Poate că totuşi vom vedea astfel de familii care apar pentru a se completa reciproc și pentru a-L dezvălui pe Creator între ei.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 1/28/20

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Motivul pentru toate problemele noastre, de la dezastrele naturale la coronavirus, este lipsa echilibrului în societatea umană dintre dorința de a primi de la societate și dorința de a dărui?

Răspuns: Da, societatea umană se violează pe ea însăși și totul din jurul ei. Dacă noi am fi fost cu adevărat în echilibru între noi, corectați, nu egoiști, dacă am fi echilibrat egoismul cu conexiune și iubire, noi am fi văzut cum toată natura ne-ar urma.

Întrebare: A echilibra aceste două tendințe într-un om este o întreagă știință. Este asta în puterea omului?

Răspuns: Asta este datoria unei persoane. Trebuie să reveleze toate legile sale și ale naturii înconjurătoare și să aducă toate acestea la o interacțiune absolută, integrală, deplină. Asta este sarcina omului nu numai aici și acum, ci în general, o sarcină cosmică.

Din programul TV “Era post-coronavirusului”, 4/16/20

Filed under: Coronavirus, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Știm că astăzi oamenii sunt imersați în internet; parcă n-ar mai avea nevoie de nimeni, doar de un gadget și de acces la internet. Recent, s-a organizat un experiment în care trebuia să petreci cinci zile într-o celulă plăcută, izolată și fără internet.

Răspunsul meu: Este o experiență care simulează moartea.

Întrebare: A avut loc în Marea Britanie, la televiziune, Channel Five a lansat emisiunea numită „În închisoare: Experimentul anti-social.” Fiecare participant ocupa câte o celulă, una confortabilă, cu un pat moale, condiții igienice și mâncare îndestulătoare, timp de cinci zile.

Principala condiție a fost însă solitudinea absolută. Oamenii puteau doar desena, citi și vorbi singuri. Și în doar câteva ore au intrat în panică.

Fiecare s-a confruntat cu panica sa în mod diferit: unul a apăsat butonul de panică, altul a început să vorbească cu camerele de supraveghere, iar al treilea s-a stricat la stomac. Doar o singură persoană a rezistat, o bloggeriță care și-a dorit ca astfel să scape de obiceiurile ei. Ea și-a adus creioane, culori și foarte multă hârtie și a desenat tot felul de imagini fără noimă.

Care a fost concluzia experimentului? Cercetătorii au observat că o ființă socială cum este omul suferă din cauza singurătății dar un cetățean al lumii moderne care are acces permanent la internet, nu realizează pe deplin acest lucru, până când nu este complet izolat.

Umanitatea și singurătatea, sunt compatibile aceste două concepte?

Răspuns: O persoană care a fost inclusă în lume și dintr-o dată descoperă că este detașată de ea, simte un gol imens. Obișnuia să lucreze în ritmul acestei lumi, ziua, noaptea, știri, etc, cu toate aceste programe și întâlniri și brusc nu mai are acces la ele. Desigur că se confruntă cu un vid uriaș.

Oamenii trăiesc astfel, în acest gol. Mi-aduc aminte de copilărie și tinerețe, până în anii nouăzeci. În 1995 am creat primul website kabbalah.info. Cum trăiam înainte? Aveam ziare și televiziune. Înainte de televiziune, la care am avut acces în 1955, aveam doar ziare și cărți.

Întrebare: Ce s-a schimbat în om în doar 50 de ani încât nu mai este capabil să stea singur?

Răspuns: Omul are o conexiune cu lumea și nu poate trăi în lipsa ei. Nu e vorba despre o rețea informatică; este rețeaua de conexiuni dintre noi care se revelează acum. Nu mai putem exista fără să-i simțim pe ceilalți. Dar noi umplem această senzație cu gânduri total diferite, știri și tot felul de lucruri inutile. În general însă, am descoperit rețeaua de conexiuni dintre noi.

Simt că sunt conectat la ea și nu pot exista fără ea. Este ca aerul pentru mine. Sunt conectat și mă hrănesc din ea; primesc această hrană informațională și ea mă menține activ. Fără ea nu simt că trăiesc.

Întrebare: Dacă dai deoparte straturile de informații primite de o persoană, ce mai rămâne important pentru ea în această rețea de comunicații?

Răspuns: Uite ce se întâmplă la știrile de seară de la televizor, sau la emisiunile sportive. Dansează, strigă unii la alții, se ceartă. Toate acestea se numesc „lumea de azi” sau „lumea noastră.”

Dacă am opri totul, îți dai seama ce s-ar întâmpla cu lumea? Ar plonja direct în Evul mediu. Evul mediu! Oamenii ar simți o lipsă acută a informației. Nu au nevoie de ea și pot în principiu supraviețui fără ea, dar nu vor fi capabili să o facă. Sunt oameni diferiți.

Poate că treci în revistă știrile așa cum îți sunt prezentate și din 100 de știri alegi una sau două care sunt suficient de interesante pentru a le deschide și citi, de restul nu ai nevoie. Dar nu poți exista fără ele.

Comentariu: Cercetătorii au observat că toată această informație în care se scaldă omul îi provoacă stres pentru că este excedentară.

Răspunsul meu: Dar nu poate exista în absența stresului.

Întrebare: Cu ce ai umple tu aceste programe?

Răspuns: Pot alege conținutul, dar este nevoie și de oameni complet diferiți. Trebuie să-i educăm pe oameni. Este necesar să-i educăm pe oameni iar ei să descopere sursa vieții, a lumii, cum o pot atinge și nu să se piardă în aceste știri compuse special pentru ei.

Orice persoană are nevoie de o conexiune bună, Simte nevoia unei comunicări bune! Și internetul nu creează conexiuni. Este doar o pânză de păianjen.

Întrebare: Ce este o rețea de comunicații bune?

Răspuns: Apare atunci când fiecare se gândește cum îi poate face bine celuilalt.

Comentariu: Dar dacă cineva este izolat undeva?

Răspunsul meu: Această rețea va acționa oricum asupra lui pentru că toți ceilalți se vor gândi la el.

Întrebare: Și pentru asta nu ai nevoie de gadgeturi?

Răspuns: Nu este nevoie de nimic! Doar intențiile bune îi vor conecta pe oameni. Oamenii vor fi conectați astfel încât fiecare va simți intențiile bune ale celorlalți și nimic altceva nu va mai fi necesar. Toți vor fi satisfăcuți, vor simți aici scopul existenței, faptul că se pot ridica peste „eul ” lor, etc. Este ceva necesar.

Nu am nici o îndoială că vom reuși.

Din emisiunea KabTV “Știrile cu Dr. Michael Laitman,” 3/3/20

Filed under: Criza, globalizare, Diseminare, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă sunt 800 de tipuri de frică, câte tipuri de bucurie există?

Răspuns: Doar una. Este o bucurie din revelarea, dobândirea și simțirea Creatorului.

Uită-te la cât de multe filme, melodii și la toate celelalte lucruri pe care umanitatea le-a inventat pe subiectul tristeții, suferinței și a tuturor felurilor de conflicte în lumea noastră.

Și cât de multe filme bucuroase avem? Câteva filme nesemnificative. Nu sunt multe fațete sau experiențe în ceva bun, dulce și vesel.

Și asta pentru că noi existăm în egoism și manifestările sale sunt amare și dureroase , pentru că sunt atât de multe nuanțe în el.

Întrebare: Este bucurie în relațiile cu ceilalți, de exemplu în iubirea pentru un bărbat, o femeie, părinții și copii, calea către Creator? Sau este doar egoism?

Răspuns: Nu, este egoism pur.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei”, 4/26/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Toată lumea ar trebui să înceapă să lucreze la egoism cu ei înșiși, dar este foarte dificil. Se pare că te gândești la tine tot timpul. Cum încetează oamenii să fie egoiști?

Răspuns: Asta se întâmplă gradual. Nu-ți fă griji; ți se va întâmpla și ție. Va trebui să treci prin multe feluri de gânduri, frământări, schimbări și activități cu noi, dar ca rezultat tu vei vedea că totul se reduce la transformarea interioară a unei persoane.

Omul începe să simtă lumea ca fiind diferită – conectată, integrală, eternă și perfectă – și pe el însuși în acest sistem.

O stare apare când persoanei nu îi pasă despre percepția lumii noastre în forma în care o simțim acum, dar ce este important este să fie în această lume ca partea integrală corectă. În acest caz, omul poate să aducă în această lume ceea ce nimeni altcineva nu poate. Rezultă că această lume depinde de asta.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei”, 4/19/20

Filed under: Educatie, Egoism, Evolutie, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum se poate ca regele naturii să fie capabil, din cauza ideilor iluzorii, să distrugă nu numai ce e străin lui, ci chiar și pe el însuși? Cum se potrivește acest lucru cu idealuri înalte, cultură, artă, principii morale și intelect puternic?

Răspuns: Trebuie să înțelegem că suntem făcuți așa. Este pur și simplu uimitor cum natura ne-a creat, pe de o parte, aparent rezonabili și, pe de altă parte, înzestrați cu un astfel de egoism, care nu ne poate socoti.

Dacă luați orice fiară și puneți un bol cu mâncare în fața ei, va simți dacă este bine sau rău pentru el. Dacă puneți un bol cu mâncare delicioasă în fața unei persoane, el o va mânca chiar dacă îi este rău.

Această problemă este cu toate trăirile noastre. Pe de o parte, dorim, iar pe de altă parte, nu înțelegem ce dorim. Adică nu ne putem controla dorințele. Ele ne comandă.

La animale, comandă instinctul. Bun sau rău este doar un instinct. Nu există atașamente, nici dragoste, nici ură, nici plăcut sau neplăcut, ci numai bune sau rele care sunt înregistrate în genele lor. La noi, nu este așa.

Întrebare: Aceasta înseamnă că omul este coroana naturii, dar numai în potențial?

Răspuns: Omul va deveni coroana naturii numai după ce trece la recunoașterea răului din el și la finalizarea corectării sale.

Din KabTv„Era Post-Coronavirus”, 16/04/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Remarcă: Baal HaSulam scrie că bucuria este un indicator al faptelor bune. Dacă acțiunile bune nu sunt făcute de dragul propriei persoane, atunci sunt revelate bucuria și veselia.

Răspuns: Bucuria în spiritualitate este rezultatul acțiunilor corecte în timp ce pe nivelul corporal poate să fie invers – tu furi și te bucuri.

Întrebare: Ce este o acțiune bună?

Răspuns: Acțiunile bune sunt acțiunile care sunt similare cu ale Creatorului.

Întrebare: Ce nivel de corecție a fiecărei persoane va fi suficient pentru ca anxietatea universală să fie înlocuită de bucuria universală?

Răspuns: Ca anxietatea să fie înlocuită de bucurie, noi trebuie să găsim sentimentul Creatorului. Sentimentul Creatorului este numit “credință”. Asta este ceea ce ne trebuie. Apoi toate anxietatile se vor schimba în bucurie.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei”, 4/26/20

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce înseamnă auto realizarea pentru majoritatea oamenilor? Ce potențial au pentru dezvoltarea morală, culturală și spirituală? Ce se poate face cu adevărat?

Răspuns: În primul rând, trebuie să înțelegem că dacă nu lucrăm cu un om, el se transformă din nou într-un animal, deoarece munca a făcut omul dintr-o maimuță. De fapt, așa este.

Dar pe vremea noastră, mergem, așa cum era, pe drumul de întoarcere. Prin urmare, trebuie să creăm condiții pentru o persoană, astfel încât să se poată dezvolta nu prin fabricarea de noi obiecte materiale pentru a le vinde, cumpăra și face ceva cu ele, ci pentru producerea unui complement spiritual la viața materială limitată.

Pentru aceasta, este necesar să organizăm întreaga umanitate în grupuri în care ii vom învăța și ei se vor dezvolta nu numai în cultură, muzică și literatură, ci în împlinirea noastră și construirea unei societăți, adică psihologia umană și societatea umană: cum ne putem îmbunătăți, care este cea mai bună condiție pentru noi și așa mai departe.

În afară de aceasta, dacă oamenii sunt interesați de unele științe exacte, atunci permiteți-le să studieze acest lucru. Prin urmare, instruirea ar trebui să fie principala noastră ocupație.

Din emisiunea KabTV  „ Somajul post-coronavirus” 30/05/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→