Stresul: boala sau obicei

Întrebare: Există trei etape principale ale stresului. Primul este stadiul anxietății. Se spune că este unul pozitiv, deoarece mobilizează forțele de apărare ale corpului pentru a combate stresul.

A doua etapă este adaptarea. Dacă corpul persoanei la nivel psihologic sau fiziologic nu se adaptează la această presiune, stresul trece în a treia etapă, stadiul de epuizare a resurselor corpului și persoana începe să se îmbolnăvească.Esti de acord cu asta?

Răspuns: În general, da. Cu toate acestea, faptul este că o persoană se obișnuiește atât de mult cu această stare, încât nu se mai imaginează funcționând în afara sentimentului de stres. Are nevoie de ceva care s-o înveselească, s-o pună la locul sau și s-o agite. Prin urmare, stresul devine ca și cum este necesar, însemnând o parte a vieții, un obicei.

Comentariu: Se dovedește că stresul din primele etape determină o persoană să țintească să atingă un anumit scop. Când nu-l atinge, o face deprimata. Se spune că toate bolile sunt cauzate de nervi.

Răspunsul meu: Este absolut corect. Nervii reglează întregul organism. Starea diferitelor sisteme ale corpului, munca lor reciprocă, bine coordonată. Prin urmare, ele provoacă toate bolile.

Întrebare: O persoană care suferă de stres poate fi considerată bolnavă?

Răspuns: Stresul nu este o boală pe termen lung. Poate fi scurt și impulsiv. Cu toate acestea, este, desigur, o boală.

Întrebare: Stresul este legat de dezvoltarea bolilor psihosomatice sau este cauza bolii într-o altă zonă?

Răspuns: În principiu, stresul depinde doar de lipsa de încredere. Dacă încrederea dispare, atunci există stres.

Din emisiunea KabTV,  „Abilități de management” 25/06/20

Filed under: Depresie, Diseminare, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Comentariu: Se știe că mass-media influențează dezvoltarea personală. Cu toate acestea, veștile proaste, adică orice acte de violență, ciocniri militare sau dezastre naturale, primesc în mod constant mult mai mult timp pe ecran decât relatările despre persoanele care se tratează bine, se ajută reciproc sau încearcă să prevină brutalitatea. Iar telespectatorul este mai atras de acestea.

Răspunsul meu: Sigur. Dacă urmăresc un program la televizor care vorbește despre ororile războiului, confruntările, conflictele din guvern sau între oameni, mă preocupă mai mult pentru că pot fi implicat în astfel de evenimente și pot fi rănit.

În timp ce programele bune care vorbesc despre oameni care se adună, vorbesc, cântă sau lucrează împreună, ajută în spitale etc., nu reprezintă niciun pericol pentru mine. Astfel, le tratez cu nonșalanță și pot avea o anumită atitudine disprețuitoare în legătură cu acest aspect.

Comentariu: Trebuie să notez că au existat încercări de a difuza doar știri pozitive, dar acestea nu au fost deloc populare.

Răspunsul meu: Firește. Nu dă probleme unei persoane. O persoană se hrănește cu știri negative, suferințe și tragedii. Chiar și în muzică și artă, toate operele semnificative sunt întotdeauna tragice iar comediile sunt luate în derâdere. Oamenii au o apreciere ocazională a lor.

Din „Post-Coronavirus Era” de la KabTV 30/04/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Societatea ne afectează în totalitate. Întâi de toate ea promovează consumul fără rețineri, iar individul nu are nicio libertate de alegere. El trebuie doar să tot cumpere.

În al doilea rând, opinia publică afectează mintea oamenilor. De exemplu, au fost experimente unde oamenilor le-a fost dat vin ieftin, dar le-a fost spus că a fost scump, costând câteva sute de dolari și ei s-au bucurat de el.

Ești de acord cu afirmația că întâi noi formăm mediul nostru și apoi el ne formează pe noi?

Răspuns: Întrebarea este, conturăm noi mediul nostru? Până la urmă sunt mulți alți factori în jur precum familia, prietenii, societatea și timpul. Totul fără excepție împinge o persoană spre o anumită alegere.

Cu toate acestea, în general, dacă este libertate de alegere, este doar în alegerea mediului. Prin urmare, noi trebuie să educăm oamenii ca ei să înțeleagă cum să folosească această alegere.

Întrebare: În viața noastră, totul este determinat de scala de valori acceptată de societate. Aceste valori, în schimb, sunt determinate de dorințele noastre.

Care este calea de schimbare a valorilor sociale dacă totul depinde de dorință și dorința depinde de natură și de perioada în care noi trăim?

Răspuns: Eu pot cu toate acestea să aleg o anumită societate, un grup în care eu mă voi dezvolta și el va fi foarte diferit de alte grupuri.

De exemplu, sunt oameni care obțin o anumită profesie și lucrează asupra lor conform cu un anumit program, dar ei toți sunt foarte diferiți unii de alții. Până la urmă societate e cuprinsă din multe mini societăți fractale uneori în totalitate fără să fie în legătură una cu alta.

De pe KabTV “Era post-coronavirusului” 5/7/20

Filed under: Criza, globalizare, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Oamenii sunt un virus. Aceasta este opinia uneia dintre puținele mișcări pentru salvarea naturii, pentru salvarea mediului, care se numește “Eco-fascism”.

“Încălzirea globală amenință umanitatea. Economia industrială distruge diversitatea speciilor. Corporațiile au prea multă putere. Albii ar trebui să se pregătească pentru un război rasial”, mișcarea aderă la acest slogan.

Ei cred că este necesar să izolezi oamenii de natură și este de dorit ca virușii precum coronavirusul și alte epidemii să distrugă pe unii dintre oameni. Și va rămâne partea din umanitate care se poate dezvolta activ, sprijini natura, ecologia și consumul rezonabil.

Răspunsul meu: Eu nu cred că aceste mișcări sunt vrednice de atenție.

Oamenii sunt un virus? Da, oamenii în starea de astăzi sunt o forță negativă, egoistă a naturii. Ei tot timpul au avut-o, însă astăzi s-a dezvoltat într-o asemenea stare unde ei înșiși nu pot să o suporte. Prin urmare, această stare devine deja relativ pozitivă, așa numita conștientizare a răului naturii sale. Prin urmare în societatea umană apar tot felul de mișcări opuse de natura lor.

Eu respect umanitatea pentru faptul că se uită după răspunsul la: ce ar trebui să facem cu noi înșine? Suntem atât de dăunători, răi, suntem atât de teribili, dar unde putem apela, ce putem face cu noi înșine?

Trebuie să ajungem la o concluzie serioasă și reală că din toți aceia care există pe planeta Pământ, noi suntem singurii dăunători. Nu deoarece noi mâncăm natura inanimată, vegetală, animalică, ci din cauză a ceea ce facem cu noi înșine.

Întâi, prin distrugerea naturii minerale, vegetale și animalice, noi aducem daune enorme mediului. Însă în același timp noi ne facem nouă înșine daune mari deoarece noi ne mâncam pe noi, vorbind la figurat, din interior.

Omul este singura creatură care posedă energie negativă, o proprietate negativă numită “egoism”, care este gata să omoare totul și pe toată lumea. Nu pentru propriul tău beneficiu, ci doar astfel încât nimic altceva să nu existe în apropiere. El vrea să se vadă pe el însuși ca fiind singurul în centrul lumii și să nu fie deloc alții în această lume.

Întrebare: Ai vorbit despre căutarea pe care o persoană o conduce, căutarea pentru o cale de ieșire, căutarea pentru o soluție pentru situația prezentă și în general schimbarea în paradigma întregii vieți a întregii umanități. Cum poate el să găsească acest punct rădăcină al răului pentru a-l eradica și începe o nouă mișcare?

Răspuns: El nu poate să îl găsească. Chiar dacă el vede cum ceva poate fi schimbat, el nu are puterea să o facă. Are nevoie de o implementare clară a programului naturii – cum o persoană se poate schimba. Acest lucru este inerent în înțelepciunea Cabala.

Ea arată cum ar trebui să se unească oamenii între ei pentru a extrage din natură forța pozitivă care îi unește și cu ajutorul unei asemenea unificări, pentru a canaliza această forță prin ei înșiși către întregul mediu.

Noi trebuie să ne inversăm natura și să devenim altruiști în loc de egoiști.

Schimbarea corectă a naturii umane la bunătate absolută, la iubirea aproapelui, ar trebui să fie la inima eticii și triumfului uman.

De pe KabTV “Știri cu Michael Laitman” 7/1/20

Filed under: Antisemitism, Coronavirus, Diseminarea Cabalei, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→

Michael Laitman, On Quora: „Este Dumnezeu legile naturii?”

Pentru început, aș dori să citiți un extras al Kabbalistului Yehuda Ashlag (Baal HaSulam) din articolul său „Pacea”:

Este cel mai bine pentru noi să ne întâlnim la jumătatea drumului și să acceptăm cuvintele Kabbaliștilor, că natura (הטבע – HaTeva) are aceeași valoare numerică (în ebraică) ca și cuvântul Dumnezeu (אלה-ים – Elohim) – optzeci și șase. Atunci voi putea numi legile lui Dumnezeu poruncile naturii și invers, deoarece acestea sunt una și aceeași, și nu trebuie să o discutăm mai departe.

Problema cu societatea de astăzi este că urmăm legi opuse legilor naturii. Natura umană, care este egoistă, adică, preocupată doar de beneficiul personal, este o forță distructivă care se opune naturii.

Cu alte cuvinte, în timp ce legile naturii sunt legi ale dragostei și dăruirii, care se conectează armonios între toate părțile naturii și consideră beneficiul întregului, ego-ul uman exploatează divizibil alți oameni și natura pentru câștigul personal.

Prin urmare, în loc să urmăm legile naturii, am inventat propriile legi – etică, civilă și religioasă – și am descoperit peste 200 de legi fizice.

Este ca și cum am încerca să ne găsim drumul în întuneric și să alunecăm, să ne rănim pe obiecte ascuțite, să ne lovim unul de celălalt și să dărâmăm din greșeală mobilierul. Adică intrăm în crize din ce în ce mai mari, cu cât ne dezvoltăm mai mult, fără conștientizarea legilor naturii.

Ce înseamnă, așadar, să obții conștientizarea legilor naturii?

Înseamnă să învățăm și să exersăm cum să ne conectăm pozitiv în societate, astfel încât să existe un înveliș de dragoste și grijă în relațiile noastre. Cu alte cuvinte, conectându-ne ca un întreg în societatea umană, ne potrivim cu totalitatea naturii și apoi experimentăm armonie nouă, fericire, încredere și pace care ne umple viața.

Mai ales în vremurile noastre actuale, deoarece experimentăm o înăsprire a interdependenței în întreaga lume, avem nevoie de legile naturii sau de poruncile lui Dumnezeu – legi ale iubirii – pentru a deveni revelate între toți și toate. Trebuie să vedem o astfel de atitudine ca ceva în afara atingerii noastre actuale și pe care trebuie să le învățăm și să le implementăm pe noi înșine, dacă dorim să experimentăm vieți mai bune. În caz contrar, ne putem aștepta la dureri și suferințe din ce în ce mai nefericite pentru a ne duce la aceeași concluzie inevitabilă: că trebuie să învățăm și să exercităm iubirea unii pentru alții.

De aceea, eu și organizația mea, Institutul de Educație și Cercetare Bnei Baruch Kabbalah, investim atât de mult în răspândirea mesajului de conectare pentru lume. Oferim cursuri și un întreg cadru de studiu și comunitate pentru oricine dorește să studieze aceste legi ale naturii la un nivel mai profund. Cu toate acestea, chiar întâlnirea unor mesaje precum articole scurte, videoclipuri și alte mijloace de comunicare online are valoare pentru a adăuga conștientizarea atât de necesară a umanității despre legile naturii din vremurile noastre.

Sper că o astfel de conștientizare în creștere va scuti umanitatea de multă suferință viitoare și că, în locul ei, vom descoperi o lume a dragostei și legăturii pozitive, echilibrate cu natura.

Filed under: Criza, globalizare, Diseminare, Diseminarea Cabalei, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→

The Times of Israel a publicat noul meu articol “Un tratat de pace este măreţ, acum însă avem nevoie de pace”

La 40 de ani de la tratatul de pace cu Egiptul și la 26 de ani de la tratatul de pace cu Iordania, Israelul a semnat un alt tratat de pace cu o țară arabă: Emiratele Arabe Unite (UAE). Spre deosebire de fostele două tratate, acest tratat pare pregătit să creeze o relație caldă cu o țară pregătită și dispusă să conducă relații diplomatice și comerciale complete și calde, cu ambasade, investiții în tehnologie și turism. Și în absența disputelor teritoriale și legate de refugiați, drumul pare pavat către implementarea cu succes a acordului.

Dar, pentru toate meritele unui tratat de pace, există o mare diferență între pace și un tratat de pace. Un tratat de pace va dura doar atât timp cât părțile au interesul să îl păstreze. Se bazează pe calcule înguste, care s-au acumulat între țări, suficient pentru a semna un accord, din care va beneficia de aceste interese. Dar, atunci când interesele nu vor mai exista, nimic nu va menține pacea.

Cuvântul ebraic pentru „pace” este shalom, din cuvântul shlemut (integralitate). Acest lucru este interesant, deoarece integralitatea nu implică lipsa urii, ci mai degrabă includerea ei sub guvernarea iubirii. Ne putem gândi în acest fel: nu putem dori nici măcar să ne unim cu cineva, înainte să simțim durerea despărțirii de acea persoană. La fel, pentru a construi iubirea cu cineva, trebuie să o dorim și nu putem ajunge să o dorim decât dacă simțim mai întâi că urâm persoana respectivă și dorim să scăpăm de ură, și să o transformăm în iubire.

Când se trezește pentru prima dată un sentiment pozitiv pentru cineva, încă nu este iubire; este încântare. Prin natură, încântarea este intensă, dar de moment. Dacă dorim să continuăm să simțim iubire după ce s-a stins farmecul, trebuie să lucrăm asupra ei și să ne ridicăm deasupra dezamăgirii și a altor sentimente negative care apar în noi spre persoana admirată anterior. Dacă vom reuși, acesta va fi începutul iubirii. De aici înainte, evoluția sau involuția iubirii va depinde de dorința noastră de a transcende stări recurente de ură și respingere, prin construirea unei iubiri mai puternice decât ura manifestată.

Se dovedește că intensitatea iubirii depinde de intensitatea urii care o precede. Când ați ajuns într-o stare în care ura dintre voi s-a expus la maxim și tot ați reușit să o acoperiţi cu iubire, atunci ați obținut o stare de shlemut, și anume integralitatea, pacea. Ai simțit cea mai intensă ură și totuși ai ales iubirea peste ea. De aici înainte, nimic nu poate divide pe cei care se îndrăgesc; au atins shalom, pacea.

Iar ceea ce este adevărat pentru oameni este la fel de adevărat și pentru națiuni. Tratatul de pace cu Emiratele Arabe Unite nu are motive să eșueze. Așa cum am spus mai devreme, avem interese economice comune și nu avem motive de dezacord. Însă pentru a obține o pace adevărată, solidă și de durată în Orientul Mijlociu, națiunile vecine vor trebui să se ridice peste ura uriaşă.

Știu că în final, pacea va câștiga. Toată creația se îndreaptă către o unitate crescândă, astfel încât în cele din urmă toate națiunile vor trebui să-și transcendă ostilitatea și să aleagă pacea. Singura întrebare este câți oameni nevinovați vor trebui să sufere până se va întâmpla asta.

Oamenii cred că pentru a face pace este nevoie de concesii. Nu cred asta. Dacă faceți concesii, vă veți aștepta mereu rândul pentru a prelua totul. Dar pacea, așa cum tocmai am spus, înseamnă integralitate, iar integralitatea înseamnă că fiecare persoană trebuie să se simtă pe deplin mulțumită. Acest lucru este posibil numai dacă toți oamenii simt că împărtășesc un obiectiv comun, care este mai mare decât ambițiile lor individuale: obiectivul unității.

În timp ce fiecare persoană rămâne în religia sau credința sa, oamenii vor dori să se unească peste aceste diferențe. Și la fel cum ura mai mare formează baza unei iubiri mai mari între oameni, o diviziune mai mare constituie baza pentru o mai mare unitate între națiuni. Atunci când națiunile își împlinesc integral obiectivul cel mai mare, ele învață să își pună în valoare atât perspectivele individuale, cât și capacitatea de a se uni cu alte perspective, pentru a crea un întreg comun. Atunci, și numai atunci va fi pace. Iar când se va întâmpla asta, cea mai puternică conexiune va fi cu cei care sunt în prezent cel mai mare dușman.

Filed under: Criza, globalizare, Munca in grup - Niciun comentariu→

Mediuma a publicat noul meu articol “The End of the Ego Era”

Egoul a fost măreţ atât timp cât ne-a servit. Dorința de putere, cunoaștere și bogăție a determinat civilizația să inoveze, să creeze și să conteste propriile limite. Datorită ego-ului, acum trăim mai mult, ducem vieți mai ușoare și ne angajăm mult mai mult în realizarea viselor noastre decât în supraviețuire.

Însă acum, când natura a demonstrat cum poate fi umanitatea, putem să ne ridicăm deasupra egoului și să punem capăt erei lui. O putem păstra ca o amintire a ceea ce putem fi dacă nu suntem conștienți, dar în loc de ego, este timpul să ne deschidem către era grijii reciproce.

Dar în ultimele câteva decenii, ego-ul uman şi-a depăşit limitele. Nu mai funcționează în favoarea noastră; a devenit toxic și nociv. Astăzi ego-ul ne face intoleranți la alte păreri, exploatăm alți oameni și întreaga natură și ignorăm ruina pe care o lăsăm copiilor noștri. De fapt, în unele țări, chiar și copiii devin oarecum o raritate, deoarece oamenii consideră creșterea copilului ca o sarcină nesatisfăcătoare.

Prin astfel de tendințe nefirești și prin concentrarea excesivă pe sine, ego-ul distruge planeta pe care trăim, societatea în care trăim și chiar propriile noastre corpuri. Egoul, într-un cuvânt, ne omoară.

Astăzi, ego-ul le spune multor persoane să nu poarte măști de față și să lupte pentru libertatea lor de alegere. Dar în timpul unei pandemii globale, ce ar putea fi mai dezastruos pentru noi și pentru ceilalți, decât să nu respectăm cerința minimă de a evita contaminarea? Cu toate acestea, egoismul ne orbește prin faptul că riscă viețile noastre și viața celor dragi, în numele libertății false atunci când, de fapt, egoul este stăpânul iar noi suntem sclavii lui.

Sau, luați naționalismul, de exemplu, un tip clasic de egoism. Demonizează o altă țară sau națiune și ne convinge că dacă distrugem, sărăcim sau cucerim acest monstru, viața noastră va fi roz. Ne invită să lansăm o campanie împotriva perceputului nostru dusman și atunci când îi punem capăt, lăsându-ldevastat și sfâșiat, ne spune că am fost folosiți din nou de politicieni oportuniști și de magnaţi fără inimă. Așadar, sfârșim dărâmați, asupriţi și lipsiți de speranță. Dar în spatele ecranului, ego-ul uman este cel care derulează emisiunea, râzând în spatele nostru, al tuturor.

Este timpul să punem capăt erei ego-ului. Este timpul să vedem că dacă ridicăm capul și ne privim reciproc, în loc să ne ocupăm de dorințele noastre, vom descoperi că nu avem dușmani. Fiecare persoană care este diferită de mine îmi arată ceva pe care nu l-aș putea vedea niciodată singur. Ne arătăm reciproc frumusețe, ne învățăm idei noi și introducem noi moduri de a gândi, doar prin a fi diferiți. Diversitatea face ca lumea în care trăim să fie frumoasă și diversitatea este cea care o face să avanseze.

Nu trebuie distruse nici chiar cele mai extremiste păreri. Sunt extreme, deoarece extrema lor opusă există de asemenea și, împreună, ne permit să exprimăm binele din rău, să alegem unitatea peste separare, grija deasupra nepăsării și conexiunea peste înstrăinare. Dacă nu ar fi extremele, nu am fi capabili să ne dezvoltăm noi înșine.

De fapt, dacă încercăm să le anihilăm, acestea doar vor crește în profunzime și vor infesta întreaga noastră societate. Atunci este momentul în care devin periculoase, când nu le folosim pentru a cultiva unitatea, ci încercăm să le dezrădăcinăm prin forță.

Aceeași natură care conduce lumea în care trăim, creează cele mai bizare fenomene în umanitate. Și la fel cum nu greșește atunci când creează copaci, nu face greșeli atunci când creează oameni diferiți. Noi suntem cei care avem perspective greșite. Noi suntem cei care credem că o părere este bună, atât timp cât este a mea și nu putem vedea că, în natură, nimic nu este uniform, diversitatea guvernează și, datorită acesteia, putem prospera. Dacă natura ar face umanitatea uniformă, nu am ști că trebuie să ne schimbăm și am continua să ne ducem stilul de viață nesustenabil, până la sfârșitul nostru trist.

Însă acum, când natura a demonstrat cum poate fi umanitatea, putem să ne ridicăm deasupra egoului și să punem capăt erei lui. O putem păstra ca o amintire a ceea ce putem fi dacă nu suntem conștienți, dar în loc de ego, este timpul să ne deschidem către era grijii reciproce.

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→