Daily Archives: 17 septembrie 2020

Cheia de la lacăt

De obicei, nu comunicăm prin proprietăți similare ci exact acolo unde suntem opuși unul altuia. Așa sunt conectate piesele de puzzle: există o crestătură într-una, există exact aceeași proeminență în cealaltă iar apoi fiecare intră în cealaltă atașând minusul la plus și plusul la minus. Doar în această formă este posibilă conexiunea.

Prin urmare, unde văd un minus într-un prieten, vin acolo cu plusul meu. Și unde văd un plus într-un prieten, ar trebui să-mi văd minusul. Se dovedește că este un lucru bun faptul că Creatorul trezește în noi calități opuse. Nu trebuie să le schimbați; trebuie doar să cereți tuturor să le conecteze. Acesta este singurul lucru care lipsește și nu trebuie să schimbați pe nimeni.

Lăsați toate plusurile și minusurile să se adune unul în altul ca o cheie într-o încuietoare. Va deveni o forță vitală pentru noi. Vom putea înțelege ce este conexiunea, ce este un electron, un proton, un neutron și alte particule.

Există mai mult de patru sute de particule diferite într-un atom. De ce sunt atât de multe? Nu este suficient doar plus și minus? Nu, nu este suficient. În jurul lor trebuie să existe multe alte particule cu tot felul de proprietăți pentru a susține combinația de argumente pro și contra și a le aduce împreună într-un singur atom.

Din aceasta, vom înțelege ceea ce fizicienilor le lipsește încă pentru a înțelege cum funcționează materia.

Ne ridicăm deasupra înțelegerii și sentimentului noastru, deoarece principalul lucru este conexiunea, așa cum se spune: „Iubirea va acoperi toate păcatle”. Un prieten are un minus, eu am un plus, sau invers, el are un surplus și eu am o deficiență, indiferent de ce fel, principalul lucru este că există iubire, că suntem uniți într-un scop comun, că ne străduim pentru Creator care va domni între noi.

În interior, există un minus comun unul împotriva celuilalt, dar în exterior, Creatorul ne acoperă cu vălul Său, puterea unității.

Nu ar trebui să ne comportăm ca niște copii care taie colțurile puzzle-ului cu foarfeca în speranța că va fi mai ușor de asamblat. Nu se va putea conecta deloc așa. Și nu puteți încerca să forțați piesele greșite ale puzzle-ului, una în cealaltă. Trebuie să înțelegem că toate proprietățile create în noi de Creator sunt corecte sută la sută. Suntem absolut perfecți. Trebuie doar să găsim conexiunea corectă dintre noi și să-i cerem Creatorului să realizeze acest lucru.

Găsim deficiența dintre noi, adică în ceea ce nu ne putem conecta, minusul nostru comun care este faptul că nimeni nu se poate conecta la celălalt. Iar apoi apelăm la ajutorul Creatorului care vine și ne umple cu puterea Sa de dăruire, îl completează pe Malchut cu Bina și apoi totul funcționează.17

Din partea a 2-a a Lecției zilnice de Cabala 9/10/20, „Legea Arvut (garanție reciprocă)”

 

Toți într-o barcă

De la o zi la alta situația se înrăutățește peste tot în lume. Asta indică faptul că umanitatea nu se mișcă în direcția corectă și nu își îndulcește condiția.

În loc să urmeze calea luminii dorită în ochii creației și ai Creatorului, umanitatea, din cauza lipsei înțelegerii a ceea ce se întâmplă și a ceea ce trebuie să fie făcut, urmează calea suferinței, dezvoltarea naturală a evenimentelor, adică sub presiunea forțelor care ne obligă să avansăm. Așa că urmăm acea cale ca și cum nu este altă alegere.

Nu poate fi spus că este o conștientizare reală a răului, dar este clar că starea este rea și că ar putea să nu mai poată fi corectată ci doar se va deteriora tot mai mult. Criza afectează pe toată lumea, atât muncitorii obișnuiți cât și managerii. Mulți deja înțeleg că acesta nu este doar un virus ci un fenomen care ne va schimba întreaga viață. Asta devine mai evident în fiecare zi.

În același timp oamenii tot speră că dacă se găsește repede un leac pentru coronavirus, vor putea să se întoarcă la vechea lor viață. Nu înțeleg că virusul nu lovește sănătatea noastră ci mult mai adânc. Natura a început un tratament global pentru umanitate. Nu caută să ne limiteze la casele noastre și să ne distanțeze la doi metrii unul de celălalt, interzicându-ne să comunicăm, să sărbătorim nunțile împreună, să stăm cu prietenii într-un restaurant.

Natura a avut o intenție complet diferită: a vrut să ne ofere loc, spațiu liber, timp și oportunitatea să înțelegem și să simțim de ce s-au făcut toate acestea, cu ce scop. Asta nu este doar o epidemie ci un fenomen superior, integral, global și special. Este dificil să-l înțelegem imediat, însă umanitatea deja se apropie de asta.

Loviturile sunt cea mai sigura cale de a ajunge în mințile și inimile noastre și să ne facă să fim conștienți de condiția noastră. Noi trebuie să încercăm să explicăm oamenilor de ce natura ne face asta. Natura este un mecanism integral, global care acționează asupra noastră și gradual ne avansează pe parcursul căii evoluției, adică programul creației. Noi ne dezvoltăm în conformitate cu un plan superior.

Știința Cabala ne explică ce fel de program este și prin ce pași trebuie să trecem. Este imposibil să scăpăm de acest program. Voi puteți să schimbați doar metoda progresului nostru spre unificare, scopul dezvoltării, de la rău la bine.

În același fel, în creșterea copiilor, dacă un copil ascultă de părinții lui atunci el este tratat bine și dacă nu vrea să asculte atunci tu trebuie să pui presiune pe el și chiar să îl pedepsești. Este spus că “cine cruță nuiaua își urăște fiul” (Proverbe 13:24). Scopul este deja subliniat de la început și noi trebuie să ajungem la el.

În curând vom rămâne fără bani, fără mâncare. Cu cât explicăm mai curând adevăratul motiv cu atât mai puține lovituri vom primi, care sunt menite să ducă o persoană la o ordine nouă, corectă a vieții.

Nu putem să așteptăm ca acest lucru să fie făcut prin forțele naturii care ne bat și par lipsite de compasiune și sentimente. Ele nu vin după ce nu am ascultat de avertizările naturii și nu am făcut un efort să mergem pe o cale bună.

Este necesar să explicăm la toată lumea că nu este o epidemie sau un virus care este de vină. Este pur și simplu o forță care acționează foarte aspru și este forțată să pună presiune pe noi ca un părinte asupra unui copil neastâmpărat. Noi trebuie să ne dezvoltăm, nicio îndoială în legătură cu asta.

Însă noi putem să alegem o cale bună, ușoară, frumoasă și rapidă dacă ne direcționăm inimile și mințile spre scopul la care ne conduce natura: la unificarea noastră și la organizarea vieții aici pe acest pământ într-o formă simplă și bună. Pe partea materială tu trebuie să păstrezi ce este necesar. Principalul lucru este să te direcționezi pe tine însuti spre dezvoltarea spirituală, adică spre conexiunea de la inimă la inimă.

Oamenii se simt mai nefericiți de la o zi la alta deoarece ei nu pot vedea imaginea viitorului la care ne conduce natura. Ei cred că este doar o boală și că într-o zi își vor reveni. Haideți să cheltuim bani pe ea, unii se vor îmbolnăvii, alții chiar vor muri, dar într-un final epidemia se va încheia și noi ne vom întoarce la viața normală.

Fiecare țară se luptă să se întoarcă la viața sa obișnuită. Fiecare politician ne convinge că el are o soluție ca mâine să ne întoarcem la calea veche. Acest lucru este cunoscut și dorit de toată lumea deoarece noi înțelegem cum să trăim în el.

Dar este imposibil de inversat procesul evoluției. Vedem din istorie că trecem de la o stare la alta și mergem mai departe la următoarele etape. Acum natura ne cere să mergem la o nouă etapă unde umanitatea trebuie să devină apropiată unul cu altul în mod simțit. În plus, trebuie să avem grijă de casa noastră, de planeta noastră și împreună să avem grijă de viitorul nostru.

Până la urmă, în asta, depindem cu toți unul de celălalt. Nu putem să facem distincții între oameni, țări, trebuie să ne gândim la starea globală.

Lasă pe fiecare din noi să fie un egoist care se gândește doar la el însuși, căruia nu îi pasă de nimeni altcineva în lume, dar dacă vrem să supraviețuim, trebuie să ne gândim la toată lumea. Până la urmă suntem toți într-o barcă.

Din prima parte a lecției zilnice de Cabala 8/19/20, Scrierile lui Baal HaSulam, “Arvut (Garanția reciprocă)”

O boală care se vindecă

De ceva timp ne aflăm într-o criză pe scară largă care afectează toate domeniile vieții noastre. Toate modurile de viață obișnuite s-au prăbușit în fața ochilor noștri și acum trebuie să construim o realitate nouă.

Nu suntem încă capabili să oprim această criză și să o transformăm în schimbări pozitive. Nu putem nici să ne întoarcem la vechiul stat, nici să mergem mai departe către un nou viitor bun. Nu avem deloc control asupra acestei situații și, prin urmare, este foarte devreme să vorbim despre sfârșitul acestei crize.

Până acum, nu suntem conștienți de ceea ce trecem. Deși întreaga omenire trăiește în condițiile pandemiei coronavirusului de șase luni, încă nu înțelegem de ce s-a întâmplat, de unde a venit sau cum poate această lovitură să fie înmuiată sau chiar eliminată. Încă nu este clar cum va fi noua lume a erei post-coronavirus.

Este prea devreme pentru a vorbi despre viitor dacă nu înțelegem prezentul, care nu aduce bucurie, ci mai degrabă aduce noi restricții și lovituri. Dacă le-am putea înțelege, am vedea o lumină la capătul tunelului. Cu toate acestea, nu există încă niciun semn de lumină. Nici nu înțelegem întunericul în care ne aflăm.

Chiar înainte de coronavirus, lumea era în criză și s-a vorbit despre un război mondial iminent sau despre dezastre de mediu. Situația a fost foarte problematică, la urma urmei, nu am știut ce să facem cu tânăra generație, cu șomerii. Au fost o mulțime de probleme și nu era clar unde mergea totul, ca o persoană care nu știe ce boală are, dar reușește să injecteze analgezice și să existe cumva.

Prin urmare, nu am recunoscut încă răul situației noastre suficient pentru a putea ieși din ea. Suntem ca o persoană care suferă de durere, dar nu știe încă ce este în neregulă cu el, care este cauza bolii sale și cum poate fi vindecată.

Trebuie să colectăm toate datele disponibile, să analizăm tot ceea ce face omenirea de mii de ani și să încercăm să înțelegem ce se întâmplă societății, oamenilor, țării și întregului Pământ în general. Unde putem găsi, dacă nu o soluție, atunci măcar o explicație a ceea ce se întâmplă?

Virusul ne lovește la nivel biologic și, de asemenea, la nivelul societății și al familiei. Prin urmare, trebuie să încercăm să înțelegem tendința: de ce ne tratează natura astfel și ce putem face pentru a nu ne ascunde de acest tratament, ci pentru a ne vindeca pe noi înșine.

Care este scopul coronavirusului care a lovit societatea atât de greu , familiile, copiii și toate sistemele noastre și a paralizat jumătate din lume? Pentru a găsi o soluție, trebuie să știți de unde a apărut virusul, în ce scop și ce să faceți pentru a atenua această lovitură și a-i vindeca consecințele.

În fiecare boală, există o parte din recuperare, fiecare boală vindecă. Trebuie să vedem la ce ne conduce coronavirusul și să încercăm să ajungem noi înșine la această stare sănătoasă. Cu toate acestea, pentru a face acest lucru, trebuie să înțelegem această lovitură la toată profunzimea sa pe toate scările. Există o forță în spatele ei care nu vrea doar să ne bată, ci vrea să ne vindece de o boală gravă.

La urma urmei, chiar înainte de coronavirus, lumea aluneca treptat în prăpastie și nu era clar cât timp îi mai rămăsese. Era evident că natura ne pregătea o lovitură serioasă. Pur și simplu nu mă așteptam să fie un virus, ci mă așteptam la un fel de răsturnări sociale, la dezastre naționale sau de mediu sau la un cutremur care să zguduie întregul pământ. Sau globul ar putea să se abată ușor de la traiectoria sa în spațiu și să pună în pericol toată viața.

Situația ar fi putut fi mult mai gravă decât o epidemie de coronavirus. Comparativ cu ceea ce s-ar fi putut întâmpla, coronavirusul este ca o răceală ușoară. Din fericire, natura și Creatorul nu au folosit metode mai rigide. La urma urmei, natura are un scop – să ne conducă la conexiunea corectă. Trăim într-o perioadă în care Tora trebuie implementată în mod clar în fața tuturor oamenilor.

Coronavirusul este cea mai mică lovitură care vine din dragoste și îndurare pentru oamenii care nu își înțeleg viața. Trebuie să înțelegem de ce am ajuns la astfel de lovituri. De ce nu auzim primul avertisment al unui părinte, precum copiii buni, pentru a ne schimba comportamentul și a trăi bine, pentru a primi cadouri în loc de pedeapsă?

Nu auzim avertismentele naturii că ar trebui să fim mai integrați și să ne tratăm bine. Prin comportamentul nostru, determinăm comportamentul naturii, îl împiedicăm să devină un sistem global și să intre în echilibru. Aruncăm natura dezechilibrată și, prin urmare, este clar că omul este destinat să sufere mai mult decât oricine altcineva. Într-adevăr, vine lovitura; acesta nu este încă sfârșitul pandemiei și nici nu este începutul ei.

Natura nu va da înapoi. Trăim o nouă eră de corectare generală. Astfel, nu ni se va permite să trăim în pace câteva zeci de mii de ani. Zi de zi, vom dezvălui că continuăm să coborâm în jos. Natura ne arată cât de mult ne opunem, ne urâm reciproc și ne respingem. Toată lumea se gândește doar la sine și nu putem continua așa!

În primul rând, trebuie să înțelegem această cerință a naturii. Trebuie să ne educăm pentru a deveni mai apropiați unul de celălalt până ajungem la unitatea completă: în țară, în familie, între părinți și copii. Trebuie să învățăm să ne conectăm și, dacă nu, natura nu va înceta să ne bată.

Din „Femeile în lumea nouă” KabTV, 30.08.2020

Sfârșitul erei consumului

Întrebare: Economia este o reflectare a relațiilor sociale dintre oameni. Prin urmare, criza economică poate fi numită o criză a relațiilor noastre, o criză a încrederii.

Economia modernă este construită pe premisa „celor mai multe beneficii cu cel mai mic efort”. Astfel, câștigul cuiva se transforma în pierderea altcuiva.

Într-o lume integrală în care toată lumea este interconectată și inițial inegală provoacă o inegalitate și mai mare. Este posibil să schimbi cumva această formulă?

Răspuns: Numai prin educație. Totul se poate schimba dacă arătăm și creăm condiții pentru ca oamenii să lucreze pentru binele societății, chiar dacă aceasta le contrazice natura. Pentru binele societății!

Așadar, o parte din plata pentru munca lor pe care nu o primesc fizic, ar primi-o moral. Adică, societatea ar recompensa oamenii care lucrează pentru binele societății cu atitudinea sa specială față de ei.

Observație: Economia actuală se bazează pe o creștere constantă a consumului. Anterior, muncitorii și țăranii erau obligați să lucreze timp de 10 până la 12 ore, iar apoi exploatatorii lor aveau o idee: „De ce ar trebui? Lasă-i să lucreze 8 ore și îi vom plăti pentru ca ei să meargă să cumpere. ” Așa a apărut o societate de consum în care oamenii câștigă unul de la altul.

Dar această societate se prăbușește astăzi. S-a întâmplat ceva și dacă nu cumpăr de la tine și tu nu cumperi de la mine, economia va cădea.

Comentariul meu: Deoarece economia actuală nu se bazează pe producerea necesităților, ci pe câștigurile reciproce, am trecut la un nivel complet diferit de comunicare: bani – bunuri – bani.

Întrebare: Ce poate servi drept combustibil sau motivație pentru a lucra într-o societate în care oamenii nu mai cumpără și fac schimb de servicii?

Răspuns: Nu au nevoie de ele. Vor opri instinctiv, automat, pentru a nu cumpăra ceea ce au deja. Lumea este plină de bunuri complet inutile.

Întrebare: Adică, vor rămâne doar necesitățile?

Răspuns: Depinde de educația oamenilor, dar, în principiu, da. Și dacă nu, atunci va veni un alt virus. Natura ne va corecta. Nu vom mai putea să plecăm în vacanță pe insule îndepărtate, să zburăm în jurul lumii cu avioane și să călătorim.

Începem să ne îndepărtăm cumva de asta. Se naște o nouă generație cu nevoi diferite. Nu vor să alerge în jurul lumii așa cum au făcut părinții lor. Nu sunt interesați să călătorească prin orașele lumii, să viziteze temple, să viziteze obiectivele turistice.

Tânăra generație nu are nevoie de asta. Mă uit la ei și sunt surprins de calmul lor interior. Când vizitez diferite orașe ale lumii, mă așez lângă ei pe treptele clădirilor antice, vorbesc cu ei și văd că nu contează deloc cine a construit acele pietre, acei pereți, cine a pictat acele tablouri. Și nu este faptul că nu știu sau nu vor să știe, pur și simplu nu se potrivește cu interesele lor.

Din „Era post-coronavirus” KabTV, 04.06.2020

Vor pierde oamenii dorința de a fi bogați?

Comentariu: Mass-media este în mâinile oamenilor bogați și, prin urmare, schimbă opinia publică. Dacă astăzi vând bunuri și servicii de uz casnic, în viitor vor vinde produse și servicii de natură socială și vor profita în continuare de pe urma lor.

Răspunsul meu: De ce trebuie să profite? Nu vor simți nicio împlinire din aceasta. Ei bine, ce fel de lucruri necesare pot cumpăra?

Dacă le oferim o dezvoltare normală, ei nu se vor mai bucura de aceste câștiguri. Să presupunem că o persoană cumpără un castel. Ce va face acolo? Să te plimbi și să prinzi fantome?

Totul depinde de dezvoltarea unei persoane. Dacă îi oferi educația potrivită, el nu va avea astfel de nevoi. Va avea nevoie de o comunicare normală într-o societate normală. Nimic altceva.

Întrebare: Dar înainte de a ajunge la etapa de educație adecvată, cineva trebuie să înceapă să pună în aplicare această educație. Cine?

Răspuns: Noi, cabaliștii.

Comentariu: Dar, deocamdată, toate fondurile sunt în mâinile oamenilor bogați. Nu cred că și-au pierdut dorința de a fi bogați.

Răspunsul meu: Nu contează, treptat le va trece. Acest lucru este inevitabil. Aceasta este legea naturii. Conform planului naturii, trebuie să ajungem la o stare de conexiune complet armonioasă cu acesta, adică să devenim o comunitate integrală.

Întrebare: Ce este egalitatea relativă în societate și cum să nu ajungem la egalizare?

Răspuns: Nu ar trebui să existe o astfel de egalitate în societate ca aceea de sub regimul sovietic, când toată lumea a fost condusă la această fericire cu bățul.

Întrebare: Într-adevăr, fiecare are propriile nevoi. Cum se poate determina acest lucru?

Răspuns: Trebuie să oferiți unei persoane ceea ce are nevoie. Și apoi ea își va reduce nevoile la nivelul necesar datorită educației pe care o primește.

Din KabTV „Era post-coronavirus”, 04.06.2020

Educația pe viață

Întrebare: Aspectele familiei sunt nașterea descendenților, satisfacerea nevoilor sexuale, susținerea emoțională reciprocă și creșterea copiilor.

Aproape o treime din viața noastră este dedicată educației lor. Care este motivul unei perioade atât de lungi? La urma urmei, acest lucru nu se observă în lumea animalelor. De ce este așa aranjat?

Răspuns: Omul este o ființă foarte complexă. O persoană trebuie să fie crescută astfel încât să nu se poată menține doar la nivel animalic, ci să fie și o ființă socială și să obțină abilitățile de a interacționa cu propria sa categorie.

Acestea nu sunt doar abilități într-un pachet care dictează în mod clar regulile de comportament de la o vârstă fragedă și care sunt înțelese de toți. Există o adaptare diferită a omului la mediu. El trebuie să înțeleagă starea psihologică, internă, mentală și spirituală a celorlalți pentru a fi în echilibrul corect cu ei.

Întrebare: Cu cât o societate se dezvoltă, cu atât este nevoie de mai mult timp pentru a dezvolta comunicarea între oameni. Dacă acum câteva mii de ani 5 până la 10 ani erau suficienți pentru acest lucru, atunci astăzi sau în viitor va fi necesar să educăm oamenii pe viață?

Răspuns: Sigur. De ce nu? Vom învăța și vom lucra asupra noastră toată viața și toată viața ne vom schimba pe noi înșine și lumea din jurul nostru.

Din KabTV „Era post-Coronavirus”, 21.05.2020

O viață nouă nr. 1276 – Folosirea puterii ca mijloc pentru a aduce schimbări

O viață nouă nr. 1276 – Folosirea puterii ca mijloc pentru a aduce schimbări

Dr. Michael Laitman în conversație cu Oren Levi și Yael Leshed-Harel

Puterea pumnului nu va reuși să producă rezultatul dorit, deoarece merge împotriva naturii. Folosirea forței este un punct mort de distrugere și rău pentru toată lumea, inclusiv pentru nivelurile naturale, vegetative și animate ale naturii. Natura nu acționează conform ego-ului sau regulii banilor. Mai degrabă, echilibrul dintre două forțe stăpânește în natură. Natura cere ca umanitatea să participe intelectual și emoțional cu aceeași abordare.

Trebuie să educăm umanitatea cu privire la modul de gândire și de comportament în noua eră. Împreună, trebuie să învățăm unde este libera noastră alegere și cum să lucrăm cu dorințele noastre pentru a construi o societate echilibrată. Pe măsură ce ocuparea forței de muncă crește, oamenii vor trebui să fie plătiți de guvern pentru a învăța și a studia acasă, astfel încât toată lumea să facă ceea ce societatea le cere și să primească orice le poate da societatea.

Din „Noua viață 1276 – Folosirea puterii ca mijloc pentru a aduce schimbări” KabTV 17.08.2020

“Dacă pacea cu UAE (Emiratele Arabe Unite) şi Bahrain este bună, unde sunt surlele şi trâmbiţele?” (Medium)

Medium a publicat noul meu articol “Dacă pacea cu  UAE (Emiratele Arabe Unite) şi Bahrain este bună, unde sunt surlele şi trâmbiţele?

.

La mai puțin de o lună după acordul de normalizare cu Emiratele Arabe Unite (EAU), Bahrain s-a alăturat și ea trenului păcii. Sunt cu totul pentru asta; pacea și normalizarea sunt întotdeauna mai bune decât războiul și animozitatea. Dar, sincer să fiu, nu văd că restul lumii este atât de încântat de asta și cred că acest lucru arată cât de izolați suntem în lume. În ciuda faptului că Israelul a stabilit legături cu țări care anterior ne erau dușmani, nimeni nu se bucură, nimeni nu sună din surle şi trâmbițe. Pentru ca toate eforturile noastre să fie acceptate, Israelul și evreii (deși s-ar putea ca ei să nu o recunoască), sunt excluși din familia națiunilor.

Oriunde apare Israel, este diferit de orice altă țară, și așa este și în ceea ce privește prezența evreiască, oriunde. Este timpul să ne întrebăm de ce este așa; este timpul să înțelegem că felul în care lumea se raportează la noi depinde de noi și nu de ei.

Națiunile ne vor întâmpina când vom aduce în lume ceva ce noi nu considerăm că merită, ci ei consideră că merită. Până atunci, orice le-am oferi – tehnologie avansată, agricultură dezvoltată, inovații în medicină și romancieri, actori și regizori străluciți – lumea doar ne va urî mai mult. Nu vom primi un gram de recunoștință până nu le vom aduce ceea ce ei vor cu adevărat de la noi. Ei nu o exprimă, dar trebuie să o realizăm și să o facem totuși.

Iar acest lucru este clar de văzut: într-o lume spartă, împrăștiată de ură, noi – evreii și statul Israel – trebuie să aducem corectarea lumii, Tikkun Olam, prin unitate. Lumea nu va accepta nimic mai puțin de la noi.

Urâm ideea, dar noi nu suntem ca toți ceilalți. Dacă nu mă credeți, întrebați pe oricine nu este evreu și vă va spune că simte că există ceva special la evrei. Unii ne urăsc, alții ne plac, dar cei mai mulți simt că suntem diferiți și au dreptate. Nicio altă țară sau persoană nu trebuie să își justifice existența, dar noi, evreii, o facem ca națiune, ca țară și ca indivizi. Ar trebui să o recunoaștem, deoarece altfel națiunile ne-o vor spune, așa cum naziștii ne-au spus asta acum optzeci de ani.

Nicio națiune nu atrage mai multă atenție decât evreii, deoarece nu se așteaptă ca nicio altă națiune să dea un exemplu întregii lumi. Suntem judecați după un standard diferit, deoarece se așteaptă să fim mai virtuoși decât toți ceilalți, mai iubitori, mai atenţi unii cu alții și cu o mai mare responsabilitate reciprocă față de ceilalți, decât toate celelalte națiuni.

Pentru că am spus acest lucru, unii evrei m-au acuzat că sunt antisemit. Dar negarea nu ne duce nicăieri. În schimb, trebuie să ne suflecăm mânecile și să ne apucăm de treabă, pentru că întreaga lume așteaptă și devine din ce în ce mai nerăbdătoare.

Cererile națiunilor pentru poporul evreu nu sunt niște născociri ale minților bolnave; înțelepții noștri ne-au spus de-a lungul veacurilor că trebuie să fim o națiune model, „o lumină pentru națiuni”. Rav Kook, liderul sionismului religios înainte de înființarea statului Israel, a articulat acest mesaj în mod poetic și succint în cartea sa, Orot HaKodesh: „Întrucât am fost ruinați de ura neîntemeiată și lumea a fost ruinată cu noi, vom fi reconstruiţi de iubirea neîntemeiată, iar lumea va fi reconstruită împreună cu noi”.

Așa cum am spus, trebuie să ne unim nu de dragul nostru, ci pentru a da un exemplu lumii. În zilele dinaintea ruinării celui de-al Doilea Templu, a existat o perioadă în care eram atât de uniți încât oamenii din națiuni s-au adunat la Ierusalim pentru a vedea miracolul. Cartea Sifrey Devarim detaliază modul în care neamurile „vor urca la Ierusalim și vor vedea pe Israel … și vor spune:„ Merită să ne agățăm doar de această națiune”.”

În mod similar, Cartea Zohar (Aharei Mot) scria despre ura noastră unul față de celălalt și despre importanța unității noastre, pentru restul lumii:

„Iată, cât de bine și cât de plăcut este pentru frați să stea de asemenea împreună”. Aceştia sunt prieteni atât timp cât stau împreună și nu sunt separați unul de celălalt. La început, par oameni în război, care doresc să se omoare unii pe alții … apoi se întorc la iubire frățească. … Și voi, prietenii care sunteți aici, așa cum ați fost înainte în afecţiune și iubire, de acum înainte nu vă veți mai despărți unul de altul … și prin meritul vostru, va fi pace în lume”.

Cartea Kol Mevaser subliniază, de asemenea, importanța unității pentru poporul Israel: „Aceasta este garanția reciprocă pentru care Moise a muncit atât de mult înainte de moartea sa, pentru a uni copiii lui Israel. Tot Israelul este responsabil unul pentru celălalt, ceea ce înseamnă că, atunci când toți sunt împreună, ei văd numai bine”.

Prin urmare, trebuie să ne dăm seama că nu vom avea pace sau linişte sufletească, până nu vom face pace între noi. Până când nu ne vom ridica deasupra urii noastre profunde unul față de celălalt și nu ne vom uni pentru a servi drept exemplu pentru lume, națiunile ne vor trata ca paria.

“Supravieţuirea celui mai potrivit este o minciună cu care ne minţim singuri” (Medium)

Medium a publicat noul meu articol “Supravieţuirea celui mai potrivit este o minciună cu care ne minţim singuri

Cu fiecare zi care trece, trebuie să ne dăm seama că în ciuda tensiunilor crescânde, urâm inamicul greșit. Credem că dușmanul este acel bărbat care sprijină cealaltă parte, sau acea femeie care aparține celeilalte rase, sau acea persoană care este mai privilegiată într-un fel, care este mai bogat, mai inteligent, mai drăguț, mai norocos sau orice alt „mai” care aș vrea eu să fiu sau să am.

Nu va exista niciun câștigător în acest război, deoarece nu este războiul corect. Războiul corect este împotriva propriilor noastre ego-uri și le putem învinge numai dacă le înfruntăm, în mod specific alături de cei care sunt diferiți de noi, pe care nu-i placem și pe care îi dezaprobăm, deoarece aceasta este singura alianță pe care ego-urile noastre nu o vor susține niciodată.

Dar niciunul dintre ei nu este adevăratul meu dușman. Întotdeauna au existat oameni care au avut mai mult succes decât noi într-un fel, și vor exista întotdeauna astfel de oameni. Dar nu ei ne-au făcut să ne simțim rău și nici nu ne-au făcut să simțim că dorim ca ei să iasă din viața noastră și, dacă este posibil, din existență. Ei au fost mereu aici, dar noi eram diferiți. Am fost mai puțin autosuficienţi, mai puțin absorbiți de noi înșine sau, pur și simplu, mai puțin egoiști. Da, propriul nostru egoism este dușmanul nostru.

Nu îl putem controla; crește din interiorul nostru și face atât de mult parte din ceea ce suntem, încât nici măcar nu simțim că el este problema. Dar dacă nu învățăm cum să lucrăm cu ego-ul nostru, acesta ne va conduce la război civil, deoarece nu vom putea tolera existența nimănui, ci numai a noastră și a celor care gândesc ca noi și arată ca noi.

Nu va exista niciun câștigător în acest război, deoarece nu este războiul corect. Războiul potrivit este împotriva propriilor noastre ego-uri și le putem învinge numai dacă le înfruntăm, în mod specific alături de cei care sunt diferiți de noi, pe care nu-i placem și pe care îi dezaprobăm, deoarece aceasta este singura alianță pe care ego-urile noastre nu o vor susține niciodată.

Dar trebuie să fie o decizie comună, luată de întreaga societate, în toate facțiunile sale, altfel vom eșua. Și ar trebui să vă întrebați, ce îi va motiva pe oameni să coopereze cu cei pe care îi urăsc sau chiar să se raporteze pozitiv la ei? Răspunsul este că am rămas fără opțiuni. Dacă nu o facem, ne vom prăbuşi cu toții. Am ajuns într-o stare în care suntem total dependenți unul de celălalt și suntem dependenți cel mai mult de cei care ne displac mai mult.

De fapt, nu numai noi, ci toată realitatea constă din contrarii, care se completează reciproc. Nu se plac, dar sunt complet dependenți unul de celălalt, iar propria lor existență garantează și susține existența opusului sau „rivalului” lor. Gândiți-vă la „noapte” fără „zi”, „iarnă” fără „vară”, „uscat” fără „ud”. Sau când vine vorba de oameni, gândiți-vă la negru fără alb, republican fără democrat, liberal fără conservator. Vă puteți imagina o monedă care are o singură față? Atât de dependenți suntem unul de celălalt!

Credem că atunci când Darwin a descoperit principiul „Supraviețuirea celui mai potrivit”, el a vrut să spună că doar cei mai răi și mai războinici supraviețuiesc. Aceasta este o interpretare complet greșită a cuvintelor sale, pe care ne-o impun ego-urile noastre furioase. O carte recentă a lui Brian Hare și Vanessa Woods, intitulată Survival of the Friendliest (Supravieţuirea celui mai prietenos), scrie că „pentru Darwin și biologii moderni, „supraviețuirea celui mai potrivit” se referă la ceva foarte specific – abilitatea de a supraviețui și de a lăsa în urmă descendenți viabili. Nu este menită să meargă dincolo de asta”. Mai mult, ei adaugă că „Darwin a fost în mod constant impresionat de bunătatea și cooperarea pe care a observat-o în natură” și citează cartea sa Descendența omului, care afirmă: „Acele comunități, care includ cel mai mare număr de membrii empatici, ar înflori cel mai bine și ar crește cel mai mare număr de descendenți”.

Noi ne îndreptăm în direcția opusă. Rupem țesătura noastră socială, ne rupem comunitățile și dezmembrăm țara. În astfel de circumstanțe, noi înșine nu vom supraviețui. Și singurul vinovat este ego-ul uman. Suntem acum într-un moment în care fie ne unim împotriva lui, fie ne ajutăm reciproc să îl depășim, încurajându-ne reciproc să ne conectăm și încercând să ne unim cu cei care nu se potrivesc cu noi, altfel ego-ul va câștiga și vom pierde totul, cu toții.

“Formatorii de opinie şi generaţia Z” (Medium)

Medium a publicat noul meu articol “Formatorii de opinie şi generaţia Z

Înainte erau autori, gânditori, filozofi și oameni foarte educați, care ne inspirau. Acum, vloggerii, vedetele reality show-urilor, modele Instagram abia îmbrăcate și celebrități de pe YouTube sunt modelele oamenilor. Rar mai citim. Oamenii devin formatori de opinie în funcție de numărul de abonați și urmăritori pe care îi au pe rețelele de socializare și nu îi adună cu cuvinte, ci cu imagini care sunt de obicei provocatoare, evocatoare și emană un aer de autosuficienţă.

Ar trebui să ne uităm la modelele tinerilor de astăzi nu cu dezaprobare, ci cu îngrijorare, că i-am lăsat să ajungă la un astfel de vid, că nu le-am dat obiective care să-i facă cu adevărat fericiți. Ar trebui să-i privim și să ne schimbăm pe noi înșine, așa încȃt și ei să se schimbe.

Cu toate acestea, pentru toată superficialitatea generației Z, nu este neapărat rău că oamenii au încetat să citească, pentru că există un motiv întemeiat: sunt mult mai puțin naivi decât noi. Ei nu cred în bunăvoința oamenilor; vor răspunsuri clare și sunt foarte sobri cu privire la viața din fața lor. Sunt deziluzionați și acest lucru este bun. Vor lua ceea ce îi ajută și vor respinge ceea ce nu, și depinde de noi, cei care am construit lumea în care ei trăiesc acum, să le oferim răspunsuri și soluții utile.

Tinerii de astăzi au puțin respect pentru titlurile academice, politicienii sau persoanele puternice și super-bogate. În cea mai mare parte, nu au nicio aspirație de a fi ca oricare dintre aceştia. Vor să se distreze astăzi și nu cred că titlurile sau statutul social îl fac pe cineva fericit. Au dreptate și sunt deștepți.

Cu toate acestea, sunt și deprimați, pentru că nu văd niciun viitor. Dacă tot ce trebuie să cauți este ceva distractiv astăzi, atunci de ce să nu te apuci de ceva și să uiți de mâine? Dar când cad, ei cad în deznădejde.

Deși suferă, această durere produce întrebări, întrebări reale și profunde despre sensul vieții. Poate că cea mai bună mărturie a intensității acestei întrebări este creșterea tendințelor suicidare în rândul tinerilor. Potrivit unui eseu publicat în Business Insider, „sinuciderea este a doua cauză de deces a Generaţiei Z și este cea mai gravă epidemie decât orice au înfruntat milenialii la această vârstă”.

Este sarcina noastră, să le oferim răspunsuri Milenialilor și Generaţiei X. Noi suntem cei care trebuie să le prezentăm beneficiile conexiunii umane, încrederea și securitatea pe care le putem găsi doar în rândul oamenilor în care avem încredere. Noi suntem cei care trebuie să le arătăm, prin propriul nostru exemplu, că este mai plăcut să ne ridicăm privirea de pe ecranul telefonului mobil și să ne uităm unul la altul.

Noi, părinții lor, trebuie să demonstrăm cum comunicarea și discuția despre unitatea socială,  creează o comunitate puternică și solidă, în care socializarea este distractivă. Noi suntem cei care trebuie să ne dăm seama că tensiunile pe care le simțim astăzi, ura dintre taberele rivale și furia pe care o degajăm liber, nu contribuie la nimic pozitiv pentru noi sau pentru copiii noștri. Dimpotrivă, ele ne distrug societatea și, fără o societate puternică, noi și copiii noștri nu avem viitor, nici măcar la nivel fizic.

Așadar, ar trebui să ne uităm la modelele tinerilor de astăzi nu cu dezaprobare, ci cu alarmă că i-am lăsat să ajungă la un astfel de vid, că nu le-am dat obiective, care să-i facă cu adevărat fericiți. Ar trebui să-i privim și să ne schimbăm pe noi înșine, așa încȃt și ei să se schimbe.

Ar trebui să-i învățăm că o persoană care nu este de acord cu mine nu este dușmanul meu, ci o parte inseparabilă a țesăturii societății și că doar dezacordurile mă ajută să-mi înțeleg propriile idei și sentimente. Ar trebui să dăm exemplu și să arătăm că numai atunci când îmbrățișăm diferenţele și ne prețuim diversitatea, construim o societate unită, care să fie un freamăt de a trăi și o bază solidă pentru viitor.