Noul meu articol pe Linkedin “Este prea târziu pentru evreimea americană?”

Evreii americani obișnuiau să creadă că antisemitismul în America exista doar la marginea Dreptei. Dar în prezent, găsiți mai mulţi din Stânga. După toate probabilitățile, însă, Stânga și Dreapta se vor uni în jurul singurului lucru pe care îl au în comun: ura pentru evrei. Evreii americani se trezesc, dar până când își vor da seama că retrăiesc zilele dinaintea Holocaustului, s-ar putea să fie prea târziu.

Un sondaj recent al AJC a evidențiat două puncte care indică faptul că evreii se trezesc, în sfârșit, din iluzia siguranței: 1)„Peste 93% dintre democrați, 87% dintre independenți și 75% dintre republicani spun că antisemitismul infectează națiunea. Cel puțin 80% dintre evreii din toate confesiunile … indică creșterea antisemitismului, la fel ca cel puțin 86% dintre evreii de toate vârstele”. 2) 31% dintre evreii americani „spun că și-au băgat pandantivul Steaua lui David în bluză, și-au scos kippot-ul [yarmulke] și au evitat să poarte sau să afișeze în mod public alte lucruri care ar putea ajuta oamenii să-i identifice drept evrei”. În plus, „Un sfert dintre respondenți spun că evită anumite locuri, evenimente sau situații, din motive de îngrijorare pentru siguranța lor.”

Antisemitismul s-a strecurat în America de la margini spre centru de câțiva ani, dar ritmul a crescut în ultimul an sau doi, și anticipez că după alegeri va deveni „la modă” să urăşti evreii. Când se va întâmpla acest lucru, progresiștii și liberalii din Stânga vor găsi brusc un punct comun cu neo-naziștii din Dreapta, și toată lumea va fi de acord că nu trebuie să lupte între ei, deoarece evreii sunt sursa tuturor necazurilor lor, evreii sunt cei care-i separă, și de aici înainte vor ști ce să facă.

Dacă evreii se așteaptă ca guvernul, orice guvern, să-i protejeze, mai trebuie să aştepte. Nu există niciun sens politic în sprijinirea evreilor: dacă limitează antisemitismul, atunci jumătatea națiunii care a pierdut alegerile se va întoarce împotriva guvernului. Dar dacă pot identifica că problemele națiunii vin de la evrei, atunci ce modalitate mai bună există de a uni națiunea? Aceasta este exact aceeași stratagemă pe care Hitler și numeroși conducători dinaintea lui au folosit-o pentru a uni națiunea și a redirecționa criticile guvernului către o minoritate vulnerabilă pe care oricine o urăște și o invidiază oricum. Evreii, din nou, vor deveni ţinta.

Spre deosebire de Germania din anii 1930, evreii americani, amintindu-și de Holocaust, sunt foarte activi în rezistența la antisemitism. Ei protestează, înființează organizații de apărare și fac lobby pe Capitol Hill. Dar nimic nu va ajuta. Evreimea americană a ajuns să simbolizeze capitalismul în cea mai proastă formă a sa, în care banii sunt tot ceea ce contează și, când îi ai, „faci lumea să se învârtă”. Atât timp cât aceasta este imaginea evreilor din America, aceștia nu au nicio șansă împotriva antisemitismului.

Evreii ar trebui să se angajeze într-un singur și numai un singur lucru: conectarea între ei. Trebuie să se conecteze între ei pentru a fi un exemplu pentru restul lumii. Evreii au dat lumii cel mai important motto dintre toate, simbolul altruismului: „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”. Dar dacă nu acţionează conform acestuia sau chiar să încerce să se deplaseze în acea direcție, lumea nu are nevoie de ei și va opta să continue fără ei.

Am avertizat evreii americani de aproape două decenii că soarta lor va fi oribilă dacă nu se vor uni și vor deveni un exemplu de solidaritate. Am scris două cărți despre consecințele dezbinării și rolul său esențial pentru poporul Israel, Ca un snop de trestii: De ce unitatea şi garanţia reciprocă sunt chemarea zilei, şi Alegerea evreiască: Unitate sau antisemitism, Fapte istorice despre antisemitism  Am publicat sute de articole și eseuri și am susținut zeci de prelegeri, în direct și prin internet, în SUA și Canada. În ciuda tuturor dovezilor istorice pe care le-am prezentat și în ciuda tuturor citatelor în care am arătat că înțelepții noștri de-a lungul secolelor au avertizat că unitatea este singura noastră speranță, aproape nimeni nu a ascultat, cu atât mai puțin să îmbrățișeze unitatea, ca soluție pentru problemele noastre.

Acum, în sfârșit, evreii americani acceptă că există antisemitism, dar totuși refuză să creadă că au o soluție. Ei cred că antisemiţii pot alege să nu urască evreii, și nu își dau seama că ura lor unul față de celălalt este cea care stârneşte ura lumii față de ei. În momentul în care își vor da seama că tot ce le trebuie este să nu se urască reciproc, lumea ar putea fi prea preocupată în acuzarea evreilor, prea entuziasmată de descoperirea cauzei necazurilor ei. Mă rog să mă înșel, deși istoria, mi-e teamă, că este de partea mea.

Filed under: Antisemitism, Diseminare, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Omenirea se clatină între rai şi iad”

Suntem într-o nouă etapă a „relației” noastre cu pandemia. Recunoaștem că va rămâne cu noi mult timp, poate pentru totdeauna, și suntem frustrați. Toți sunt epuizați de virus; nervii sunt întinși la maaxim și se pot rupe în orice moment. Această tensiune se manifestă diferit la diferite persoane, dar practic întotdeauna negativ – violență crescută, depresie, intoleranță, extremism politic și religios și proteste violente.

O societate este mult mai puternică decât un individ. Ne poate oferi tot ce avem nevoie și multe altele: securitate, întreținere, educație, divertisment, timp liber, distracție și jocuri, sprijin atunci când suntem slabi și liniște sufletească cu privire la viitor. Ce ar trebui să facem în schimbul acestor beneficii? Ar trebui să facem pentru ceilalți ceea ce fac ei pentru noi. Reciprocitatea este cheia oricărei relații de succes și același lucru este valabil și pentru relația noastră cu societatea.

Dacă problemele continuă să evolueze în această direcție, ele pot duce cu ușurință la tulburări civile sau chiar la război civil. Într-o stare în care oamenii nu văd niciun viitor, atunci când sunt lipsiți de speranță, sunt capabili de orice, inclusiv de cea mai extremă violență, doar pentru a ieși din trista apatie care îi trage în jos. Dacă ne lăsăm să mergem pe această cale, viața va fi un iad pe pământ.

Dar există o altă cale. Într-o stare atât de gravă, sub o amenințare clară pentru viața tuturor, poate ne vom da seama că cel mai rău și singurul inamic al nostru este propriul nostru egoism. Nu numai al meu, nici al lui, nici al ei, ci al tuturor, ca un colectiv. Noi, ca societate, suntem foarte egoisti și idolatrizăm indivizii egoisti, care se prezinta ca fericiti datorita egoismului lor. Când admirăm indivizii egoisti, admirăm egoismul și, și mai rău, îi facem pe toți ceilalți să-l admire.

Prin definiție, o societate este opusul egoismului. Dacă vrem să fim individualiști, ar trebui să ne retragem într-un loc retras, să trăim singuri și cine supraviețuiește, supraviețuiește. Dar dacă vrem să trăim ca o societate, trebuie să ne comportăm ca părți ale acesteia, și anume nu individualist, ci social. Dacă vrem să trăim într-o societate, şi totuși ne comportăm ca și când am fi singuri și doar noi contăm, societatea va exploda. Asta ne facem nouă înșine chiar acum. Dacă suntem de acord că oamenii sunt ființe sociale, trebuie să acționăm. Este de bun simț.

O societate este mult mai puternică decât un individ. Ne poate oferi tot ce avem nevoie și multe altele: securitate, întreținere, educație, divertisment, timp liber, distracție și jocuri, sprijin atunci când suntem slabi și liniște sufletească cu privire la viitor. Ce ar trebui să facem în schimbul acestor beneficii? Ar trebui să facem pentru ceilalți ceea ce fac ei pentru noi. Reciprocitatea este cheia oricărei relații de succes și același lucru este valabil și pentru relația noastră cu societatea.

Dacă realizăm că ego-urile noastre ne-au orbit față de acest adevăr evident, ne vom face viața rai pe pământ. Aici putem ajunge, dacă alegem să o facem împreună. Adevărul simplu este că nu există nimic mai lipsit de sens și mai distructiv decât să ne gândim la noi înșine, și nimic mai inteligent și mai încurajator decât să ne gândim unul la celălalt.

Filed under: Coronavirus, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Evreii pot fi cheia unităţii americane”

Și-ar putea imagina cineva ziua în care evreii din America ar trebui să-și ascundă religia și trecutul cultural? În America – țara libertății și a oportunităților nesfârșite, vasul de topire în care oamenii din toate categoriile sociale ar putea converge și coexista în respect reciproc – așa cum au conceput-o părinții fondatori. Cum putem ajunge acum la un acord cu faptul că 24% dintre evreii americani spun că evită să poarte un pandantiv Steaua lui David, kippa și orice alt simbol evreiesc în public, din motive de grijă pentru siguranța lor? Aceasta este realitatea tulburătoare dezvăluită de cel mai recent sondaj privind atitudinile evreilor americani cu privire la antisemitism. Material pentru o analiză serioasă.

„Anxietatea profundă în rândul evreilor din SUA, și lipsa de conștientizare a publicului larg cu privire la severitatea antisemitismului din SUA” este dezvăluită în raportul din acest an, realizat de Comitetul Evreiesc American(AJC). Lansarea sondajului coincide cu cea de-a doua aniversare a atacului sinagogii Arborelui Vieții. Rănile de ură care încă sângerează împotriva evreilor sunt evidente în atacurile în curs asupra campusurilor universitare și în infracțiunile de ură comise în toată țara. De fapt, aproape nouă din zece respondenți consideră că răspândirea antisemitismului este o problemă îngrijorătoare în SUA.

Încercarea de a evita identificarea ca evrei ne-ar ajuta să evităm de a fi ținta antisemitilor? Nu, pentru că numărul celor care ne urăsc se va înmulți. Diviziunea, ciocnirile și ostilitatea crescândă în cadrul societății americane sunt terenul de reproducere al unei crize profunde la toate nivelurile. America este o națiune foarte dinamică. Efectele pandemiei au afectat și destabilizat economia. Sănătatea publică și instabilitatea socială sunt doar câteva dintre preocupările care afectează publicul american. Mass-media din SUA este puternică și foarte influentă în încălzirea mediului. Toate aceste elemente se combină pentru a crea o situație instabilă, în care nervii oamenilor sunt atât de fragili iar circumstanțele atât de volatile, încât orice problemă ar putea aprinde butoiul cu pulbere într-o clipită.

În astfel de condiții incerte, este pe deplin posibil să vedem în viitorul apropiat, acordul unanim al întregii populații americane, că evreii sunt de vină pentru loviturile severe pe care le suferă națiunea, atât în arena politică cât și în spectrul socio-economic. Tendințele actuale indică faptul că protestele și pogromurile de pe stradă ar putea să nu fie o întâmplare rară. Pare din ce în ce mai puțin înțeles că un nou Holocaust se profilează la orizont. Spun asta cu toată seriozitatea. Cu siguranță, unii ar putea fi într-o stare de negare, la fel cum a fost în Germania când majoritatea evreilor au refuzat să creadă că soluția finală este iminentă.

Cum ar putea fi posibil un alt Holocaust? Istoria ne-a învățat calea grea, că atunci când lucrurile merg prost în societate, mai devreme sau mai târziu, evreii vor fi învinuiți și persecutați. Cu toate acestea, înainte ca situația să ajungă la aceasta, evreii au capacitatea și oportunitatea de a aplica un tratament preventiv special: să se ridice deasupra tuturor diferențelor și să se unească. Și acest lucru trebuie să aibă loc indiferent de orice preferință politică sau altă considerație. În loc să permitem politicii să ne împartă, trebuie să ne unim în solidaritate și coeziune. După cum este scris în cartea Maor VaShemesh, „Apărarea principală împotriva calamității este iubirea și unitatea. Când există iubire, unitate și prietenie în Israel, nicio calamitate nu poate veni asupra lor”.

Evreii americani din toate părțile scenei politice au devenit atât de înstrăinați unul de celălalt, încât fiecare facțiune simte că cealaltă se comportă împotriva intereselor poporului evreu și împotriva valorilor noastre de bază. În mod ironic, cea mai mare dintre valorile evreiești este unitatea deasupra diferențelor! Este cunoscut ca fiind cea mai mare lege a Torei: „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”.

Incapacitatea evreilor de a se ridica deasupra diferențelor de opinii arată clar cât de îndepărtați am devenit de adevărata noastră moștenire. Acest decalaj colosal trebuie reparat rapid nu numai pentru că este adevăratul nostru obiectiv ca popor, ci pentru că eroarea noastră de supraveghere ne pune în pericol grav și imediat. S-ar putea să avem opinii politice diferite, dar suntem cu toții evrei, iar pentru antisemiţi este suficient.

Înțelepciunea Cabalei explică faptul că scopul istoric al evreilor este să demonstreze unitate și să modeleze relații sociale corectate faţă de ceilalți. Am devenit o națiune, la poalele Muntelui Sinai numai după ce fiecare persoană prezentă a acceptat condiția de a fi „ca un singur om cu o singură inimă”. Evreii au practicat metoda care le-a permis să se ridice deasupra diferențelor lor și au trăit sub principii ale egalității adevărate și ale preocupării reciproce. Dar apoi au apărut ura și dezbinarea nefondate, provocând distrugerea Primului și celui de-al Doilea Templu. De atunci, am uitat că, dacă nu suntem în iubire și unitate frățească, suferințele vor continua să vină asupra noastră, până ne vom aminti și ne vom îndeplini misiunea.

Astăzi, pe măsură ce antisemitismul crește din nou, evreii trebuie să furnizeze în sfârșit modelul de coeziune social, pe care numai noi îl putem da. Vechea noastră chemare a devenit atât de presantă și relevantă în aceste timpuri precare încât ignorarea ei va avea consecințe oribile.

Amenințările față de evrei semnalează o schimbare imperativă care trebuie să se întâmple, o schimbare pe care evreii trebuie să o inițieze și să joace rolul decisiv în ea. Trebuie să vedem că adevărata noastră putere evreiască, atât pentru a ne proteja comunitățile, cât și pentru a contribui la lume, constă în capacitatea noastră de a ne uni mai presus de toate diferențele și că înțelepciunea modului de a face acest lucru este mai mult decât un simplu mecanism de apărare a amenințărilor și protejarea poporului nostru. Este adânc înrădăcinat în valorile și patrimoniul nostru principal.

Filed under: Antisemitism, Perceptie - Niciun comentariu→

Medium a publicat noul meu articol “O rază de lumină ieșită din pandemie”

Un nor uriaș și gros acoperă planeta și nu există niciun semn că va dispărea în curând. Așa se simt oamenii după atâtea luni de impact al Covid-19 asupra vieții noastre. Omenirea nu vede la orizont o ieșire și începe să se simtă obosită, epuizată și blocată în gânduri negative despre ceea ce ar putea urma. Perspectivele noastre asupra viitorului sunt incerte, iar nedumerirea a devenit un teren propice pentru disperare și depresie. Tot acest întuneric s-ar putea schimba rapid dacă am putea descoperi sursa împlinirii durabile către care criza actuală ne conduce să o descoperim.

Doar atunci când ne conectăm pozitiv cu ceilalți, vom disipa norul care se apropie şi înceţoşează atmosfera actuală și vom transforma clima într-o realitate însorită și strălucitoare.

Pandemia a provocat întreruperi critice în serviciile de sănătate mintală în 93% din țările din întreaga lume, deoarece cererea de sprijin psihologic a crescut dramatic, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Între timp, oamenii de știință avertizează asupra a ceea ce pare a fi un nou val iminent al coronavirusului în iarna viitoare, combinat cu sezonul gripal. Am început să înțelegem că restricțiile privind stilul de viață vor rămâne cu noi pentru o lungă perioadă de timp, cel puțin până la găsirea unui vaccin dovedit și chiar și atunci, nu va exista nicio certitudine absolută cu privire la eficacitatea acestuia, deoarece pot apărea noi mutații ale virusului . Situația noastră schimbă modul în care percepem și ne abordăm viețile.

Unii încearcă să mențină un anumit sentiment de normalitate, merg la muncă – dacă sunt încă destul de norocoși să aibă încă un loc de muncă – și includ în programele lor zilnice exerciții pentru a rămâne în formă și sănătoși. Dar adânc, în interior, bucuria și entuziasmul pentru viață s-au estompat. Suferinţa interioară cauzată de criză, declanșează apatie și amărăciune.

Urmărirea aspirațiilor materialiste și-a pierdut o mare parte din relevanța pe care o avea în trecut, când aveam poftă de putere, bani și statut. Acum, nebunia competiției nesfârșite și căutarea continuă a plăcerilor au devenit preocupări secundare. Și întrucât viața nu mai oferă un scop clar, oamenii se simt copleșiți de oboseală. Unii se luptă să se ridice din pat, căzând în depresie și neputință, în timp ce alții reacționează cu izbucniri furioase împotriva restricțiilor legate de pandemie, blocaje și măsuri de prevenţie.

Aceste manifestări reflectă lipsa de perspectivă asupra viitorului în care nu reușim să vedem nicio compensare pentru suferința cu care ne confruntăm. În mod inconștient, omenirea se întreabă: „De ce trebuie să suportăm această situație? Cu ce scop?” Natura indică tocmai ce are nevoie umanitatea pentru a se schimba. Ne dezvăluie faptul că modul în care ne-am trăit viața până acum, conduşi de impulsurile și acțiunile noastre egoiste, nu mai este posibil. Lumea se dezvăluie din ce în ce mai mult că se comportă ca un sistem complex și mecanic de roți dințate, în care putem garanta funcționarea sa lină doar luând în considerare modul de plasare a angrenajelor complementare și corecte ale tuturor elementelor sale.

Prin urmare, trebuie să ne adaptăm la noua noastră realitate. Nu avem control asupra virusului, dar avem control asupra modului în care ne confruntăm cu consecințele sale, ca societate umană. Prin urmare, trebuie să ne ajutăm reciproc, să rămânem pe linia de plutire în timpul furtunii aduse de pandemie. Este imperativ să găsim modalități de a lupta împotriva stării de disperare generală și de a organiza sisteme de sprijin care să întărească indivizii, pentru a preveni căderea lor în neputință. Cu cât investim mai mult în bunăstarea generală acum, cu atât mai mult vom putea proteja atenția și spiritul bun al societății. Fiecare țară din lume ar trebui să depună toate eforturile posibile pentru a face comunitățile mai coezive, în care nimeni nu este lăsat singur, unde toată lumea are sprijin de grup ca o plasă de siguranță, angajare și opțiunea de a se angaja în activități fizice și sociale, cum ar fi grupuri de jocuri, muzică și sport.

Putem realiza coeziunea dorită în societățile noastre printr-o schimbare fundamentală a valorilor: de la competiţie, individualitate și egoism la cooperativ, conectat și altruism. Când dorința noastră de a ne bucura este redirecționată, atunci când încetăm să ne îndreptăm spre a ne împlini individual și începem să ne îndreptăm spre a-i împlini pe ceilalți, vom găsi cheia fericirii nemărginite, deoarece vom fi liberi de preocuparea noastră de sine, înrobitoare. Doar atunci când ne conectăm pozitiv cu ceilalți, vom disipa norul care se apropie şi înceţoşează atmosfera actuală și vom transforma clima într-o realitate însorită și strălucitoare.

Filed under: Coronavirus, Educatie, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→

Confucius: “Nu sunt deranjat de faptul că nu sunt înțeles. Sunt deranjat atunci când nu îi cunosc pe ceilalți.”

Dacă oamenii nu mă înțeleg, mă supăr deoarece aceasta este a doua sarcină a mea, al doilea scop al vieții mele, ca oamenii să înțeleagă ce vreau să le transmit. Primul scop este, desigur, Creatorul, dar al doilea sunt oamenii.

Remarcă: Este cu adevărat important pentru tine ca oamenii să te înțeleagă.

Comentariul meu: Desigur. Altfel, care este valoarea vieții mele? Este vorba doar despre a transmite ceva oamenilor.

Întrebare: Este posibil să le transmiți ceva, doar dacă îi înțelegi?

Răspuns: Nu. Totul depinde doar de ajutorul de la Creator, bunăvoința Creatorului, ca El să le deschidă inimile și eu am să le spun ce să pună acolo. Creatorul nu o poate face. Are nevoie de intermediari.

Întrebare: Deci aproape toată viața ta este îndreptată spre a fi înțeles și auzit?

Răspuns: Nu eu. Ce vreau să le transmit. Este ca și cum construiesc un canal, un fel de conductă și ce vreau să transmit trece prin ea. Nici macar nu contează pentru mine că trece prin mine și cât de mult înțeleg ce vine prin ea. Principalul lucru este că le transmit lor.

Întrebare: Nu este important că ei vor spune “Am primit prin el”?

Răspuns: Absolut deloc.

Remarca: Nu ai făcut niciodată acest lucru secret și tot timpul ai spus că tu chiar ai apărat disertația ta de doctorat că poate cineva ar spune “O, are doctoratul, am să îl ascult.”

Răspuns: Desigur! Altfel pentru ce?

Remarca: Oamenii își apară disertațiile de doctorat nu numai pentru asta. Ei o fac pentru salarii, pentru respect, pentru studii academice și pentru CV-ul lor.

Comentariul meu: Nu am nimic din toate astea, și nu am nevoie de ele.

Întrebare: Totul este direcționat spre faptul că dacă mă ajută să fiu auzit, am să o fac?

Răspuns: Desigur. Doar pentru asta.

Întrebare: În linii mari, acum că ești cunoscut, oamenii au început să vorbească la fiecare colt: “Laitman! Laitman!”. Ai spune: “Asta este doar pentru a fi auzit”?

Răspuns: Așa cred, da. Pe lângă asta, stiu că va fi în măsura în care Creatorul are nevoie de asta. În această măsură El fie mă ridică ori mă coboară. Cred că ceea ce are nevoie o persoană, ea trebuie să experimenteze. Trebuie să trăiască prin asta, trebuie să îndure totul, să realizeze că este pentru beneficiul său. Nu este nicio alegere. Fiecare își realizează propria funcție. Cineva parcă distruge, cineva parcă repară, cineva parcă umple, cineva golește și așa mai departe.

Întrebare: Cum ai știut că ăsta este rolul tău, să spui lumii pentru ce trăiește, să diseminezi înțelepciunea Cabala? Cum ai știut că asta este viața ta?

Răspuns: Am simțit-o, deși nu am fost cu adevărat dornic să o fac. Și mai târziu, de la profesorul meu Rabaș, el m-a direcționat. Chiar mai mult decât asta, el m-a direcționat nu spre cele mai înalte dobândiri ci să rămân aproape de oameni, nu să mă izolez de ei, ci să diseminez.

De pe KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman” 7/27/20

Filed under: Diseminarea Cabalei, Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→