Rațiunea nu ne obligă să lucrăm în dăruire. Constatăm că suntem complet nepregătiți să o cerem, nu suntem pregătiți pentru dăruire și unitate. Încă trebuie să creștem această dorință în noi înșine pentru că inițial suntem doar egoiști și nu diferim în acest sens de animale.

Dacă vrem să descoperim punctul din inima noastră, partea dumnezeiască de sus, germenul dăruirii, trebuie să depunem mult efort și să ne ajutăm reciproc în grup. Cultivăm puterea de dăruire în noi ca dintr-o picătură de sămânță încorporată în noi, până la măsura sa deplină, care se numește suflet.

Creatorul nu este revelat ca și cum ar fi fost undeva departe și în cele din urmă am mers acolo și L-am găsit. Trebuie să simt Creatorul în mine, să simt această calitate în mine. La un moment dat vreau să primesc pentru mine și apoi vreau să dau – aceste calități sunt dezvăluite în interiorul unei persoane.

Creatorul este „aproape” de mine sau „departe” – asta înseamnă că eu vreau să fiu sau nu ca El, că vreau sau nu calitatea de dăruire să mî conducă.

Din prima parte a lecției zilnice de Cabala 22.11.2020, „Lucrați cu credința deasupra rațiunii”

Filed under: Educatie, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Baal HaSulam scrie că numai după ce societatea dorește să obțină o stare integrală, devine autosuficientă și independentă din punct de vedere economic, oamenii pot deveni garanți unii pentru alții. Deci, fiecare trebuie să aibă mai întâi materialul minim necesar?

Răspuns: Cu siguranță. Nici nu se pune problema. Dar de fapt este posibil să se realizeze o stare materială ideală dacă, în același timp, avem o stare de reciprocitate.

Comentariu: În plus, Baal HaSulam adaugă că atunci când societatea celor care doresc să obțină garanția reciprocă este influențată de oameni iresponsabili, iubitori de sine, asigurarea nevoilor necesare nu poate fi garantată. Chiar dacă o singură persoană încă se îngrijește de sine, toți ceilalți nu vor putea ajunge la garanție reciprocă.

Răspunsul meu: Firește pentru că integritatea este încălcată.

Întrebare: Dar cum se poate ca într-o societate în care tuturor le pasă unul de celălalt, o persoană încetează să mai facă asta?

Răspuns: În principiu, acest lucru este teoretic imposibil și cu atât mai mult în practică. Deoarece toată lumea va începe să se influențeze reciproc, pur și simplu nu va fi loc pentru o astfel de persoană. El nu va putea rămâne așa, deoarece sub influența mediului va fi obligat să lucreze pentru alții în mod voluntar, conștient.

Din „Abilități de comunicare” KabTV, 21.08.2020

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Să spunem că eu sunt ministrul sănătății și tu ești ministrul finanțelor. Într-o oră trebuie să luăm o decizie dacă închidem țara pentru carantină sau nu. Este clar că vom avea opinii diferite. Deci, tu ar trebui să-ți anulezi părerea iar eu pe-a mea?

Răspuns: Nu. Niciunul dintre noi nu-și poate anula opinia. Nu va face niciun bine. Aici trebuie să creăm un sistem complet diferit de luare a deciziilor, dar cu siguranță nu din cabinetele miniștrilor.

Trebuie să adunăm un grup care vrea să se ridice deasupra opiniilor lor egoiste. Nu pentru a lua partea unuia sau a altui egoist, ci pentru a se ridica deasupra lor înșiși. Acest lucru este posibil numai atunci când fiecare dintre noi se anulează în fața celorlalți.

Grupul de zece (Minyan) este suficient pentru asta. Dacă fiecare din cei zece începe să se anuleze în fața celorlalți, atunci putem simți comunitatea, simțim ce înseamnă că ne-am anulat pe noi înșine.

Acest punct de anulare va fi punctul de plecare al dezvoltării noastre spirituale, care este fundamentul gradului Bina – gradul unei noi cunoașteri. Ar trebui să începem cu asta.

Întrebare: Înseamnă că, chiar dacă vom ceda unul altuia și vom găsi ceva la mijloc, oricum nu vom ajunge nicăieri? Soluția se află la un alt nivel?

Răspuns: Da. Din păcate, acest nivel este încă neclar, deoarece este cu adevărat special și unic.

Comentariu: Vorbești despre sentimente care sunt imposibil de înțeles.

Răspunsul meu: În acest caz, omenirea va trebui să sufere ceva mai mult înainte de a închide ochii și de a accepta acest lucru de la oamenii care au deja acest sentiment.

Din „Abilități de comunicare” KabTV, 25.09.2020

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Comentariu: Există durere în lume. După cum tot spui, această pandemie nu este sfârșitul ei. ONU a acceptat deja că am pierdut această luptă cu peste un milion de morți și peste 30 de milioane de infectați și că trebuie să ne unim. Dar cum? Cum ne putem uni? Deodată Karabakh! Națiune pe națiune! Se revarsă o astfel de ură care nu exista înainte. Ce se întâmplă în Belarus ?! Ce se întâmplă în America ?!

Răspunsul meu: Lumea, desigur, a coborât …

Întrebare: Dar Israelul? Guvernul nu poate lua decizii de bază. Se pare că nu am fost băgați în apartamente, în camere, virusul nu ne-a speriat.

Răspuns: Pretențiile reciproce sunt cele mai puternice.

Întrebare: Este uluitor! Ce fel de natură este aceasta ?! Cum putem lucra cu el?

Răspuns: Aceasta este următoarea stare a egoismului. Faptul că acord din ce în ce mai puțină atenție consecințelor care ar fi amenințate. Sunt amenințat, alții sunt amenințați, nu contează, nu îl simt. Ce pot sa fac?

Întrebare: O persoană nu are nicio responsabilitate. Ar trebui să existe o schimbare de minte sau o schimbare de inimă?

Răspuns: „Ceea ce mintea nu face, face timpul”, spune Biblia.

Încercăm să grăbim acest proces al revelației răului. Pentru ce? Pentru ca omenirea să-și spună ego-ul: „Gata! Nu mă mai stăpânești! Mă despart de tine! Aceasta ești tu, și eu sunt eu. ”

Ce pot face pentru a realiza că mă ghidează tot timpul? Mă trezesc dimineața și simt că mă îndrumă: „Ridică-te, du-te acolo, fă asta, așează-te așa, așa …” Îmi comandă tot timpul.

Întrebare: Ar trebui să recunosc că sunt sclavul ei?

Răspuns: Nu recunosc. Încep să înțeleg acest lucru și încep să mă răzvrătesc pentru că văd că, în principiu, nu pregătește nimic bun pentru mine.

Trebuie să ne ridicăm deasupra, astfel încât natura noastră pământească să nu ne ghideze. Nu mai putem continua să trăim așa.

Întrebare: Putem vorbi despre egoism și om, despre faptul că egoismul ne transformă, ne împinge, ne învârte și, în principiu, ne împinge în prăpastie. Poate o persoană obișnuită să raționeze așa sau nu?

Răspuns: Dacă îi explicați toate acestea tot timpul, el va putea vedea în cele din urmă, pe de o parte, explicația și, pe de altă parte, loviturile sorții.

Explicațiile trebuie să fie întotdeauna în fața ochilor lui. Și nu le-a văzut, nu le-a citit sau altceva. Dar vine timpul, primește lovituri și apoi vede brusc. Sau începe să caute frenetic: „Ce să fac ?! Cum scap de problema ?! ” Și apoi începe să vadă, să asculte.

Din „Știri cu Dr. Michael Laitman” de KabTV 20.01.2020

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Cineva trebuie să schimbe cât mai multe dintre gândurile și dorințele sale deasupra limitelor, pentru a le atribui Creatorului, pentru a se lipi de forța superioară. Acest lucru se poate face prin intermediul grupului de zece, care servește ca un adaptor de conectare, care mă ajută să fiu în adeziune cu Creatorul.

Dacă stabilim corect grupul de zece, vom vedea forța superioară prin el, vom putea să o înțelegem și să ne adaptăm din ce în ce mai mult la ea, adică să ne adaptăm și mai mult dorințele și gândurile la conexiunea noastră și astfel vă apropiați de Creator.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 11/25/20, „Munca în credință deasupra rațiunii”

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Se crede că dacă nu te iubești pe tine, nimeni nu te va iubi. O opinie mai puțin discutată este să iubești pe ceilalți, trebuie să te iubești pe tine însuți. Și o opinie chiar mai puțin discutată, dar poate mai valoroasă: pentru a te iubi pe tine, trebuie mai întâi să iubești pe ceilalți.

Cum să te iubești?

Răspuns: Există o singură cale: încercați să faceți oamenilor ceea ce ei doresc sau ceea ce este cu adevărat important pentru ei. Arată oamenilor cum să găsească fericirea. Aceasta va fi fericirea voastră și fericirea tuturor; o persoană nu se poate deconecta de la ceilalți. Este nevoie să vă asigurați că arătând sau atrăgând oamenii spre fericire, vă vedeți fericirea în asta.

Întrebare: Adică să iubești pe alții, neatent la tine însuţi?

Răspuns: Da. Din aceasta veți înțelege că aceasta este iubirea de sine.

KabTV “Cabala Express” 11/6/20

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Exist în dorința mea, adică senzații și minte, minte și inimă. În interiorul lor, trăiesc și simt realitatea numită „această lume” și în ea se află universul, galaxiile, planetele, stelele, globul și umanitatea.

Dar, în afară de asta, trebuie să-mi imaginez că există o graniță a acestei senzații, urmată de o altă percepție, nu în raport cu forța egoistă în care trag totul spre mine, ci relativ la dăruire, atunci când mă îndepărtez de mine.

Aceasta este lumea inversă în care totul este opus: în loc de ură – iubire, în loc de a primi – dăruire, în loc de atracție – respingere. Trăim în acea altă lume, nu pentru a ne face bine  noua înșine, ci pentru a face bine celorlalți și pentru aceasta facem toate acțiunile.

Este ca și cum aș merge în spațiu într-un costum spațial. Ceea ce este în interiorul costumului este propria mea lume mică. Dar în afara ei este o lume foarte diferită pe care nu o cunosc. Nu mi se permite să fiu acolo în modul egoist în care mă aflu acum.

Dar dacă îmi pot adapta simțurile și mintea la condițiile acelei lumi, pot trăi acolo. Și acesta este ceea ce trebuie să facem: schimbarea utilizării inimii și a minții noastre de la egoista la in beneficiul altora. Și făcând acest lucru, îmi neutralizez „eu-ul” și nu mai am nevoie de un costum spațial special, nu trebuie să mă protejez.

La urma urmei, dacă nu acționez în beneficiul meu, ci doar în beneficiul altora, atunci nu trebuie să mă izolez de ei. Nu mă pot răni; dimpotrivă, pot folosi tot ceea ce este în afara acestui costum în beneficiul tuturor.

Trebuie să încercăm să ne imaginăm această diferență între a fi „în interiorul rațiunii”, adică a minții și inimii noastre egoiste actuale și „deasupra rațiunii”, în dăruire. În acest fel, vom începe treptat să ne apropiem de granița dintre „în interiorul rațiunii” și „deasupra rațiunii”, trecerea de la lumea materială la lumea spirituală.

Din prima parte a lecției zilnice de Cabala 25.11.2020, „Munca cu credința deasupra rațiunii”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→