Daily Archives: 5 ianuarie 2021

Grupul de zece este noul eu

Anularea și subjugarea sunt atât de importante în munca spirituală, deoarece simbolizează trecerea de la autoritatea egoismului la autoritatea forței de dăruire, iubire și unitate cu Creatorul.

Există două autorități: înclinația bună și înclinația rea; de fiecare dată când trecem de la una la alta, cădem și ne ridicăm, astfel încât noi ne regăsim în conexiunea noastră, în comparația dintre ele, în evaluarea uneia în raport cu cealaltă.

Locul nostru nu se află în înclinația rea, dar nici în înclinația bună, pentru că am dispărea în acestea. Prin urmare, trebuie să stăm în mijloc pentru a fi un individ independent. Acest lucru este posibil doar prin integrarea în grupul de zece. În grupul de zece, avem ocazia să ne afirmăm statutul, să devenim ființe umane și să dobândim independență și imaginea lui Adam.

Prin garanția reciprocă dintre noi, devenim asemănători Creatorului, starea în care avem dreptul să fim numiți oameni.

Prin urmare, pe măsură ce avansăm în spiritualitate, ne simțim din ce în ce mai puțin încrezători, avem din ce în ce mai multe îndoieli cu privire la ceea ce simțim sau înțelegem. Spre deosebire de această lume în care fiecare stă ferm pe propria opinie, omul care tânjește după spiritualitate se simte confuz, neajutorat, ca un copil pierdut. I se pare că este pierdut în lumea mare și și-a tăiat legătura cu realitatea.

De fapt, acestea sunt momente fericite pe calea spirituală, deoarece începem treptat să vedem că existăm în grup, în grupul de zece. Mi se pare că salvatorul a venit și El mă scoate din neputință și disperare, din golul din mintea și inima mea.

În această stare disperată, ne amintim brusc că avem un grup. Acesta este modul în care Creatorul ne dă direcția corectă, de parcă ar spune „Vrei să fii bărbat, vrei să crești? Te rog, iată următoarea ta imagine, următoarea ta formă. ” Te simți pierdut chiar acum și este bine. Noul tăueu  este grupul de zece. Integrează-te în el, dizolvă-te în el și acolo te vei regăsi, vei simți lumea.

Nu este nimic în afara grupului de zece.

În măsura în care îți simți prieteni și intri în starea corectă, vei intra într-o lume nouă, o dimensiune spirituală. În această perioadă, traversăm această joncțiune între lumi, granița dintre lumea precedentă, veche, individualistă și lumea integrală, perfectă.

În lumea anterioară, un singur cabalist ar fi putut dezvălui forța superioară, dar acum trebuie să ne conectăm în grupuri de zece. Altfel, nu avem nicio șansă să dezvăluim spiritualitatea. Numai conectându-ne cu prietenii găsim un scut, un volan și mijloace corecte pentru a avansa spre obiectivul care apare la capătul unei căi line. Întregul drum este printr-o conexiune tot mai mare în grupul de zece. Astfel, ies dintr-o stare lipsită de speranță, pierdută.

Când îmi dau seama că întregul meu progres se face numai prin conexiunea din grup, totul îmi devine clar și se deschide un drum dreapt. Nu este necesar decât să ne conectăm cu prietenii pentru a simți încrederea în conexiunea noastră, care vine de la Creatorul care este ascuns acolo. Creatorul se apropie treptat și se dezvăluie pe Sine, pentru că eu vizez conexiunea.

De aceea sunt atât de fericit de dependența mea de grupul zece, de acest cerc mic. Întreaga cale devine foarte simplă: trebuie doar să mă anulez înaintea grupului de zece și în această măsură voi avansa spre scop. Implementarea este clară și este în mâinile mele.

Mă simțeam disperat, ca un copil pierdut, un zero complet și dintr-o dată constat că am totul, totul este în fața mea. Nu este nimic în afară de prieteni și voi găsi totul în ei.

Dacă sunt în afara grupului, mă simt complet neajutorat, înecându-mă în egoism și întrebări care nu au răspuns. Toată încrederea și bucuria, fericirea și împlinirea sunt în conexiunea mea cu grupul de zece. Numai acolo, în direcția din interiorul acestuia, îmi găsesc viitorul bun.

Am nevoie de grup pentru că acolo este sufletul meu. Toate stările negative apar numai din deconectarea de grupul de zece, și toate stările pozitive pot fi doar în conexiunea cu el, astfel încât nu m-aș imagina fără grupul zece, așa cum este scris: „căci sunt bolnav de iubire”.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala din 01.01.2021, „Anulare și subjugare”

Independent de bine și de rău

De ce a creat Creatorul egoismul, înclinația rea? Nu ar fi putut să ne creeze asemănători cu El, în calitatea de dăruire? Dar dacă am exista doar în calitatea de dăruire, nu am fi ființe create.

Chiar și acum, când existăm doar în primire, nici aici nu suntem considerați ființe create. Este imposibil să existăm ca o creatură independentă într-o singură dorință.

Creația este ceva care se află în afara Creatorului, opusul Lui. Prin urmare, trebuie să se construiască din contrarii: întuneric și lumină, mândrie și subjugare.

Este scris că „Oricine este mai mare decât prietenul său, înclinația lui este mai mare decât a acestuia” și, depășind-o, construiește o înclinație bună deasupra ei. O clipă mai târziu, înclinația rea ​​se trezește din nou și trebuie să ceară ajutor de sus pentru a o învinge și a construi înclinația bună. Acesta este modul în care omul se construiește pe sine descoperindu-și în mod constant egoismul.

Dacă omul nu are două înclinații, atât rea cât și bună, atunci nu este încă o persoană spirituală. Spiritualitatea începe atunci când o persoană dezvăluie răul din sine și descoperă că aceasta este natura creației create de Creator și îi lipsește doar forța bună, pe care o cere de la Creator, astfel încât „iubirea să acopere toate păcatele”.

Dacă nu ar exista rău, atunci nu ar exista nimic deasupra căruia să construiască binele, să-l stabilească pe Creator ca conducător asupra întregii creații. Prin urmare, există un motor interior în natură care dezvăluie în mod constant necazuri, rău, egoismul nostru, opoziția noastră față de Creator, deconectarea și ura față de fiecare dintre noi. Mai presus de aceasta, ne întoarcem către Creator, cerem forța supunerii, legăturii, iubirii și astfel ne deplasăm între aceste două forțe.

Întunericul nu poate exista fără lumină sau lumina fără întuneric.

Starea spirituală trebuie să includă ambele forțe, întuneric cât și lumină, astfel încât să putem prefera adeziunea și conexiunea, numită lumină, deconectării și distanțării, numită întuneric.

Prin urmare, este bine dacă ne găsim într-o dispoziție proastă – înseamnă că am primit-o de la Creator pentru a o corecta și a o transforma într-una bună. Dacă nu avem nicio dorință de spiritualitate, nu este nici un lucru rău – înseamnă că trebuie să cerem să primim putere de sus pentru a ne conecta. Trebuie să fim în mod constant preocupați de completarea contrariilor, percepând în mod egal și binele și răul, și rămânând pe linia de mijloc.

Dacă nu există întuneric și lumină, atunci nu mă pot stabili în mijloc sub forma de om, Adam. La urma urmei, omul constă întotdeauna în două forme opuse. Prin urmare, trebuie să existe binele și răul în mine, lumina și întunericul, în toate variațiile posibile. Construiesc doar linia de mijloc, atitudinea corectă, echilibrul corect între ele și exist exact în punctul acestui echilibru.

Dacă invit în avans stări proaste, întuneric, pentru a-l echilibra cu lumina, este ca și cum mi-aș controla calul cu ambele frâie, pe măsură ce înaintez spre țintă. Nu există întuneric dăunător. Totul depinde doar de pregătirea mea, de modul în care eu însumi trezesc întunericul pentru a dezvălui lumina cu ajutorul ei.

Dacă am masa pusă ​​în fața mea, atunci sunt fericit că mi-e foame, am pofta de mâncare și pot aprecia masa. Prin urmare, tot ce avem nevoie este să găsim lipsa, nevoia de lumină și o vom descoperi.

Subjugarea nu înseamnă ștergerea egoismului nostru. Egoismul rămâne, dar deasupra putem construi calitățile opuse, un Partzuf spiritual, capacitatea de a lucra cu dorința de a primi pentru a dărui. O dorință este capabilă să dezvăluie lumina tocmai pentru că este opusă ei prin restricție, ecran și lumina reflectată.

De exemplu, dacă mă trezesc dimineața cu o dispoziție proastă, atunci ar trebui să fiu fericit pentru asta, deoarece aceasta este forma corectă de trezire. Așa dezvăluim o nouă etapă, o nouă oră, următorul minut, ca o lipsă, ca întuneric. Conform modului în care definesc acest întuneric, avansez.

Esența dorinței egoiste este mândria. Trebuie să o reatribuiți Creatorului, așa cum este scris: „Și inima lui era înaltă în căile Domnului”. Mândria de sine este trezită în mine și o atribui scopului creației, completez forța negativă cu una pozitivă. Forțele răului și forțele binelui sunt egale, dar eu prefer forța de dăruire față de forța de primire.

Cu toate acestea, nu anulez linia stângă, deoarece mă ajută să subliniez și să măresc și mai mult linia dreaptă. Întunericul este necesar pentru ca lumina să poată fi văzută mai clar din el.

Prin urmare, sunt fericit să văd că în mine se trezește mândria. Înseamnă că am un loc de muncă pentru a echilibra cele două înclinații opuse și a-l dezvălui pe Creator între ele. La urma urmei, totul este dezvăluit în acest contrast al lucrurilor opuse. Prin urmare, mândria și dorința de a conduce sunt condițiile prealabile potrivite pentru ascensiunea spirituală.

Cel mai important este să mă construiesc ca un expert necorupt, independent față de bine și de rău, și să construiesc din mine imaginea Creatorului din aceste două forțe date de sus. Îmi restricționez dorința de a primi, așez un ecran pe ea și o transform într-o forță de dăruire, în lumină.

Astfel, din întunericul creat de Creator ca o amprentă negativă, inversă a luminii, mă întorc înapoi la original, la pozitiv, construind din mine imaginea Creatorului și apoi sunt numit om, Adam.

Omul ar trebui să fie propriul său psiholog, ca față de un străin, raportându-se la sine ca un medic la un pacient bolnav. Acesta nu este „eu”, ci ceea ce construiesc din mine. Dacă mă poziționez în acest fel, atunci vizez linia de mijloc.

Principalul lucru este să ne obișnuim să percepem stările negative ca o pregătire dată de sus pentru relații pozitive, pe care trebuie să le imaginăm și să-i cerem Creatorului să le aducă la viață. Binele și răul se pot echilibra doar de linia de mijloc. Nu știm ce este, dar, apelând la Creator, putem acoperi toate păcatele cu iubire. Tot ceea ce ni se cere este răspunsul corect la trezirea primită de sus.

Dacă fiecare din grupul de zece încearcă să se anuleze față de centrul grupului, atunci vom dezvălui foarte repede forța superioară care ne trezește din centrul grupului de zece.

Din prima parte a lecției zilnice de Cabala din 30.12.2020, „Anulare și subjugare”

Tratament pentru virus

Remarcă: Spui că leacul pentru viruși este conexiunea dintre oameni. Însă noi vedem, din contra, că leacul constă în a păstra distanța, până la carantină.

Răspuns: Carantina nu este leacul pentru virus. În schimb, tratamentul pentru virus îl reprezint o conexiune călduroasă între oameni, atunci când noi prevenim virusul să se interpună între noi, între sentimentele noastre, între relațiile noastre.

Însă acum noi suntem într-o stare tranzițională. Asemenea stări ne învață ce este bine și ce este rău, fie că ești de acord cu schimbarea sau nu, ce se va întâmpla dacă tu faci un lucru sau altul. Aici încă nu putem să tragem concluziile corecte.

Dar nu este nicio îndoială că în viitorul apropiat, umanitatea va începe să înțeleagă că vindecarea societății constă în relațiile personale corecte dintre oameni.

Din emisiunea de pe KabTV „Abilități de comunicare” din 30.10.2020

Unificarea este un trend al naturii

Întrebare: Pe plan intern, ne îndepărtăm constant unul de celălalt. Vedem că gândirea egocentrică crește tot timpul și se manifestă în diferite situații.

Am ajuns la punctul final al distanțării sociale sau vom continua să ne distanțăm unul de celălalt înainte de a începe să ne unim? Care este tendința naturii?

Răspuns: Tendința naturii este îndreptată spre unificarea absolută a tuturor oamenilor; prin urmare, ne obligă să ne apropiem unul de celălalt tot timpul. Indiferent cât de mult am dori să ne distanțăm unul de celălalt prin egoismul nostru, natura, dimpotrivă, ne va împinge împreună și ne va obliga să ne apropiem, până când vom înțelege că această mișcare trebuie să fie sinceră.

Întrebare: Există două tendințe aici. Pe de o parte, natura, care încurajează egoismul în noi, ne înstrăinează unul de celălalt. Pe de altă parte, aceeași natură ne împinge spre unificare. Are natura, așa cum a fost, două forțe?

Răspuns: Firește. Acestea sunt forțele egoiste care stau la baza lumii noastre, iar forța altruistă este forța atracției, a  iubirii reciproce și a dăruirii, care se află la baza lumii spirituale. Ambele forțe, în special în timpul nostru, se manifestă din ce în ce mai mult în noi.

Este bine dacă înțelegem unde conduc toate acestea și începem să păşim împreună cu natura. În acest caz, nu am simți contradicții, probleme sau lovituri ale sorții.

Dacă nu vrem acest lucru și acționăm numai în conformitate cu forța noastră egoistă, atunci vom avea multe probleme, inclusiv tot felul de războaie, probleme cu viruși, ca acum, și așa mai departe.

Din  emisiunea de pe KabTV “Abilităţi de comunicare”  din 30.10.2020

Energia care ne hrănește

Întrebare: Omul face parte dintr-un sistem complex. În mod natural, noi avem nevoie de energie internă și putere pentru a menține relații sistemice. Care este sursa de energie care ne hrănește?

Răspuns: Aceasta este împlinirea egoistă la toate nivelurile: mineral, vegetal, animal și uman.

Dacă vrem să ajungem la nivelul următor, atunci trebuie să folosim această energie pentru a ne hrăni corpurile doar în măsura necesară existenței lor și ne umplem „eu-ul” cu calitatea de dăruire și iubire pentru ceilalți. Apoi, vom începe să primim un nou tip de împlinire, umplându-ne cu dăruire. Acesta va fi un sentiment complet diferit de conștientizare a existenței.

Întrebare: Deci, de fapt, omul poate primi simultan două tipuri de energie?

Răspuns: Da. Obțin un animal de umplutură pentru corpul meu și absolut conștient, deoarece starea mea îmi dictează acest lucru. Cea mai înaltă împlinire este locul în care lucrez într-un mod complet diferit, în calitatea de dăruire și iubire pentru ceilalți.

Întrebare: De ce omului îi lipsește uneori energia?

Răspuns: El nu vede sursa acesteia și nu știe cum să o primească și cum să o folosească corect. Prin urmare, stările de neputință, lipsă de scop, detașare și nihilism sunt stări bune care îl conduc la o reevaluare corectă a valorilor proprii atât în ​​el însuși, cât și în lume, și apoi conduc omul la etapa următoare.

Comentariu: Din punctul de vedere al abordării sistemelor, lipsa noastră de energie nu este foarte bună pentru sistem, deoarece omul începe să se dezechilibreze în interiorul său.

Răspunsul meu: Acest lucru îl împinge înainte în căutarea sa. În această căutare, el se găsește în noi stări. Dacă nu ar avea acea nevoie, nu s-ar fi dezvoltat niciodată. După cum se spune, „Dragostea și foamea stăpânesc lumea”.

Întrebare: Cum se poate ca cineva să fie fericit și împlinit în orice situație dată?

Răspuns: Acest lucru depinde de scop. Dacă aceasta apare și simți unele calități, senzații și acțiuni neplăcute, acest lucru nu contează. Principalul lucru este că, în cele din urmă, vei obține ceva mai mult. Totul depinde de valoarea a ceea ce urmărești.

Din emisiunea de pe KabTV „Cabala Express”, din 07.12.2020

Să vezi în orice cel mai mare impact care există

Întrebare: Toate problemele ne sunt trimise de Creator?

Răspuns: Acestea nu sunt probleme, ci impacturi asupra mea. Poate doar eu le înțeleg greșit și, prin urmare, le consider inutile și dăunătoare. Trebuie să înțeleg că totul vine de la Creator, astfel încât să mă acordez corect în El, printr-o conexiune inversă, corectă.

Întrebare: Asta înseamnă că un cabalist crede că orice tulburare, de exemplu, o boală, poate fi privită ca influența pozitivă a Creatorului, și că asta îl face să avanseze?

Răspuns: Cu siguranță. Tot ceea ce face Creatorul este menit să ne aducă la El, pe fiecare dintre noi și pe toți. Aceasta pentru ca întregul mediu înconjurător, inclusiv mineralul, vegetalul, animalul și oameni, să nu fie un fel de obstacol care să mă împiedice să mă apropii de El.

Omul ar trebui să se obișnuiască să vadă doar un exemplu al influenței  Lui în absolut totul, și să încerce să reacționeze la în același mod în schimb. Metoda de a vedea o singura forță în spatele tuturor este știința Cabalei.

Din emisiunea de pe KabTV„Stări spirituale” din 04.02.2019

Semnele pentru începutul corecției

Întrebare: În Cabala sunt simboluri foarte importante  cum ar fi mâinile, gura și distanța. Acum, în timpul pandemiei, este necesar ca omul să își spele mâinile. În conformitate cu Cabala, mâinile sunt dorința de a primi. Este necesar să purtăm o mască astfel încât să nu răspândim diferitele lucruri urâte pe care ni le spunem unul altuia. Și, desigur, distanța este o restricție. Este o conexiune între aceste lucruri?

Răspuns: Nu. Abia începem să corectăm atitudinea noastră, unul față de celălalt involuntar prin tot felul de stări nu foarte plăcute, care încet, metodic ne învață cum să interacționăm în mod corect.

Sper că treptat, umanitatea va ajunge la acest rezultat. Nu aș vrea să văd asta ca pe o lovitură a sorții, o corecție prin războaie și tot felul de dezastre. Cu toate că nu este imposibil.

Să sperăm că nu numai virusul, ci toată natura ne va învăța cum să interacționăm corect și să fim împreună, în ciuda caracterelor și calităților noastre care provoacă respingere egoistă între oameni.

Întrebare: Am putea spune că acestea sunt semne care ne arată cum ne învață natura? Trebuie să îmi spăl mâinile, adică nu iau mai mult decât ar trebui de la societate, pentru propriul bine. Nu trebuie să bârfesc, așa că purtăm măști prin care ne este dificil să vorbim și să respirăm. Și, cel mai important, toată lumea trebuie să păstreze distanța. Nu sunt acestea semnele începutului corecției?

Răspuns: Nu. Acestea sunt acțiunile naturii așa că ele nu pot fi numite corecții. Corecția începe cu realizarea egoismului nostru.

Nu am început încă să lucrăm la egoismul nostru. Sper că în viitorul apropiat vom putea să explicăm acest lucru și oamenii vor începe să înțeleagă că problema este doar în egoismul nostru.

Faptul că tu îți speli mâinile și porți o mască, o faci pentru tine. Când o faci de dragul altora, deasupra egoismului tău, îți pui o mască astfel încât să nu îi infectezi pe alții, atunci va începe corecția.

Din emisiunea de pe KabTV „Abilități de comunicare” din 30.10.2020

Creatorul, toleranța și butonul roșu

Comentariu: Ziua internațională a toleranței a fost sărbătorită pe 16 noiembrie într-o lume, în care practic nu vedem toleranță. Răbdarea s-a epuizat.

În America, Europa și Asia, indiferent cum am numi-o, nu există toleranță. Uită-te la ce se întâmplă în Etiopia, în Belarus. Oriunde te uiți.

Răspunsul meu: Lumea atinge acum un vârf foarte periculos, o cădere.

Întrebare: Ce înseamnă pentru dvs. termenul „toleranță”?

Răspuns:  Toleranță este un cuvânt foarte util, o metodă foarte bună dacă știm cum să o aplicăm, dacă avem atitudinea corectă unul față de celălalt, că lumea există pentru toți în mod egal și în măsură egală, astfel încât să nu favorizăm pe nimeni în fața nimănui . Acest lucru trebuie învățat, nu ne naștem așa.

Creatorul i-a făcut pe toți diferiți. Iar noi trebuie să ne construim egali. Prin urmare, aici trebuie să mergem împotriva naturii, împotriva Creatorului. Și să ne gândim serios la ceea ce ne facem noi înșine.

Comentariu: Aţi spus că trebuie să mergem împotriva Creatorului. Creatorul ne-a creat în așa fel încât să nu existe răbdare, toleranță, iar dvs ne spuneţi că trebuie să rezistăm acestui lucru, spunând: „Vrem să avem răbdare”.

Răspunsul meu: Desigur! Însuși Creatorul spune: „Am creat înclinația rea. Iar voi trebuie să o corectați”.

Întrebare: Și cum facem asta?

Răspuns: Cereți Creatorului o altă forță, forța toleranței, puterea unității și a conexiunii, a răbdării și înțelegerii celorlalți ca parte integrantă a propriului sine.

Întrebare: În ce moment cer acest lucru?

Răspuns: Când văd că distruge totul, inclusiv pe mine, și nu sunt de acord cu asta! Când cineva înțelege că a întoarce spatele lumii orice se întâmplă, lăsând totul să se prăbușească, căzând cu ea, este cea mai ușoară soluție.

Este mult mai greu să trăiești, să te corectezi, să corectezi lumea și așa mai departe, în fiecare zi.

Comentariu: Daţi omenirii o slujbă pe care nu vrea să o facă.

Răspunsul meu: În acest sens este educația – ceea ce ar trebui să aducem unei persoane care acceptă să se autodistrugă: „Apăsați butonul și într-o clipă nu va mai rămâne nimic”. Este prea ușor.

Dar nu, trebuie să mă gândesc cum să-i scot pe toți din această mlaștină a lipsei de valoare, nesemnificaţiei, intoleranței. Trebuie să trag pe toți în sus, să ridice capul, să deschidă ochii și să înceapă să privească lumea într-un mod nou.

Întrebare: Eu ştiu unde îi duc?

Răspuns: Desigur.

Întrebare: Cum arată această lume mai bună?

Răspuns: Gândind bine unul despre altul. Nimic mai mult. Și atragem instantaneu forța bună a naturii, pe care nu am mai simțit-o până acum. În loc de forța malefică care înca ne guvernează astăzi, vom simți o forță diferită, o forță bună.

Ni se cere doar să vrem să fim sub puterea acestei forțe.

Comentariu: În ce moment vreau să fiu sub puterea acestei forțe și să încep să schimb ceva? La urma urmei, dacă totul este înclinația mea rea, pentru că așa este natura mea, aceasta doar va reveni să mă bântuie.

Să presupunem că fac ceva rău cuiva, trimit câteva gânduri negative și răul mi se întoarce de zece ori mai mare. Atunci te-aș putea înțelege. Atunci m-aş opri și m-aş gândi: „Uau, am gândit rău despre el și totul mi s-a întors în față”. Pot să înțeleg acest lucru dacă Creatorul ar face-o astfel încât să revină de zece ori, ca un bumerang.

Răspunsul meu: Atunci ai fi un animal! Nu ai face nimic greşit, dar nu ai avea alegere liberă, care se află exact între acțiuni bune și rele.

Întrebare: Da, aș urma bățul. Dacă bățul mă lovește, știu cum să scap de el. Este gresit?

Răspuns: Procedând astfel, ai transforma ființa umană într-un robot, ceea ce este complet împotriva intenției Creatorului.

Întrebare: Dar dacă nu se întoarce la mine ca un bumerang, dacă devin din ce în ce mai bogat prin suprimarea altora, așa cum se întâmplă, cum se va întâmpla acest gând?

Răspuns: Împrejurările te vor aduce acolo.

Întrebare: Prin suferinţă?

Răspuns: Da. Gândurile bune nu sunt declanșate de viața bună.

Întrebare: Unde este educația despre care vorbiţi mereu?

Răspuns: Nimeni nu o are.

Întrebare: Deci cine o va introduce?

Răspuns: Cred că numai cabaliștii pot. Ei trebuie să arate lumii sursele potrivite. Iar lumea ajunge încet la asta.

Întrebare: Credeţi că, mai devreme sau mai târziu, oamenii vor veni la cabaliști și vor cere această instruire educativă?

Răspuns: Da, pentru a-i învăța această metodă.

Întrebare: Deci, după toate încercările de a aranja ceva în această lume cu ajutorul legilor lumii noastre, omenirea va înțelege că acest lucru este imposibil și că sunt necesare alte reguli?

Răspuns: Da. Sper că se va întâmpla puțin mai repede decât apasă ei butonul roșu.

Din emisiunea de pe KabTV “Stiri cu Dr. Michael Laitman” 16.11.2020

Plăcere fără sfârșit

Creatorul este absolutul. El vrea să se exprime pe Sine. El nu are alte mijloace decât să-și arate iubirea și să se exprime în dăruire și iubire. Prin urmare, El a creat creatura căreia îi poate da totul.

Dar dorința care apare în ființele create este limitată; nu poate primi totul și nu se poate bucura de iubirea Creatorului. Aceasta este problema. În cele din urmă, de îndată ce creația începe să accepte atitudinea Creatorului și să se umple de plăcere, dorința se topeşte treptat.

Acest lucru se întâmplă de obicei în timpul meselor: cu cât mănânc mai mult, cu atât am mai puțină pofta de mâncare și senzație de plăcere din mâncare. Dorința mea scade până la punctul în care nu mai vreau să mănânc, împing mâncarea și chiar simt repulsie faţă de ea.

Cum poate Creatorul să facă plăcerea nesfârșită în creația Sa? Aceasta este sarcina Lui.

Și aici apare soluția: trebuie făcut astfel încât primirea în ființa creată să nu fie pentru sine. Ci să se bucure nu de ceea ce primește de la Creator, ci de faptul că aduce plăcere Creatorului.

La fel ca un copil, de exemplu, atunci când mănâncă doar pentru a se satisface, este un lucru, dar când mănâncă de dragul mamei sale, este cu totul un alt fel de plăcere. Apoi se ridică, înțelege atitudinea mamei sale față de el și amândoi se bucură, amândoi sunt plini de plăcere. Acesta este scopul creației.

Prin urmare, creația este creată într-un mod special. Trece printr-o serie specială de transformări până când este gata să se bucure de dragul Creatorului, la fel cum Creatorul se bucură de împlinirea creației. Și prin aceasta, ei devin similari, uniți și se iubesc unul pe altul.

Din emisiunea de pe KabTV „Cabala – știința vieții”  din 01.03.2018

“A patra rundă de alegeri, şi nici un final la orizont” (Times Of Israel)

Michael Laitman, în The Times of Israel: “A patra rundă de alegeri, şi nici un final la orizont

Nici nu ne-am revenit din cea de-a treia rundă de alegeri generale consecutive și a patra este deja în curs. Mai mult, dintr-o dată, toată lumea crede că poate fi un prim-ministru mai bun, dacă nu chiar cel mai bun pentru Statul Israel.

Dar dacă mă întrebați, această atitudine frivolă față de sarcina de a fi primul ministru al Israelului indică o scădere a înțelegerii și a lipsei de responsabilitate. Ego-urile oamenilor au crescut până la punctul în care își doresc doar să conducă, să fie regi, chiar dacă doar pentru câteva minute și indiferent de consecințe. Văd o asemănare distinctă între ceea ce se întâmplă acum și ceea ce s-a întâmplat cu poporul Israel cu puțin timp înainte de ruina celui de-al Doilea Templu și exilul din Ierusalim. În acele zile, Marele Preot cumpăra sau dădea mită pe drumul către titlu și servea pentru perioade foarte scurte, până când era scos de acolo și înlocuit cu altul. Nu mai exista sfințenie în acea instituție, ci doar lupte de putere și dorința de a fi „rege pentru o zi”. Știm cu toții cum s-a încheiat.

Asta nu se întâmplă numai în Israel. În întreaga lume, nu există sisteme care să pregătească oamenii să fie guvernatori. Cum se poate aștepta ca o persoană să știe cum să conducă o țară, fără o pregătire prealabilă? Orice slujbă necesită învățăturăși pregătire, dar cea mai influentă slujbă din țară nu? Unde este sensul acestei abordări?

Anterior, în monarhii, se năştea un prinț care știa că într-o zi va deveni rege. Încă din prima zi, era învățat ce înseamnă acest lucru, ce presupune, cum să controleze nobilii, cum să conducă armata și să gestioneze un sistem de impozitare care ar putea susține monarhia și susține monarhul. În acest sens, democrația este un sistem eșuat în mod implicit, deoarece permite oamenilor care nu știu nimic despre guvernare să proclame că merită să guverneze numai pe baza cuvântului lor. Pentru că știu că sunt aici astăzi și mâine pleacă, nu simt nicio responsabilitate. Ei susțin că lucrează de dragul oamenilor atunci când tot ceea ce își doresc cu adevărat este să-și folosească poziţia de vârf pentru a câștiga cât mai mult pentru ei înșiși.

Un rege, pe de altă parte, simte că monarhia este a lui, că regatul său este moștenirea lui, că el este statul. În zilele monarhiilor, un rege nu era doar un autocrat. Oamenii își agățau speranțele de rege. Un rege bun însemna o viață bună pentru toată lumea. Un rege a fost respectat nu numai de frică, ci și ca semn că oamenii au fost de acord cu autoritatea sa de a le gestiona viața și de a-i face mai buni. Comparați acest lucru cu obligația pe care un șef de stat ales „democratic” o simte față de circumscripția sa și veți vedea cât de defectuos este sistemul nostru.

Cu toate acestea, starea tristă a democrațiilor de astăzi nu înseamnă că ar trebui să reintegrăm monarhiile. Egourile furioase ale oamenilor îi vor face, fără îndoială, să abuzeze de puterea lor absolută. O privire asupra Coreei de Nord sau Venezuelei demonstrează ce se întâmplă atunci când acorzi puteri necontrolate indivizilor de azi.

Soluția pentru impasul în care se află guvernele mondiale poate fi găsită doar în realizarea conexiunii noastre, a interdependenței noastre reciproce. Atât timp cât ne lipsește înțelegerea faptului că ceea ce ne doare pe fiecare dintre noi ne doare pe toți și ceea ce ne ajută pe fiecare dintre noi ne ajută pe toți, nu putem face nimic corect, cu atât mai puțin să guvernăm corect.

Conducătorii din trecut ai Israelului erau Sanhedrinul. Au fost oameni care s-au angajat în primul rând în conexiune între ei. Stăteau într-un semicerc, astfel încât să se poată vedea cu toții și să comunice între ei. Numai oamenii care au atins un anumit nivel de conexiune între ei, un anumit nivel de grijă pentru ceilalți, puteau deveni membri ai Sanhedrinului. Acei oameni erau guvernatorii țării Israelului, deoarece aveau în minte interesul poporului, nu al lor.

Guvernatorii de astăzi reflectă nivelul de conexiune dintre noi toți. Din moment ce noi, în societate, suntem deconectați și, deoarece guvernanții noștri vin din mijlocul nostru, și ei sunt deconectați de restul oamenilor, nu le pasă de noi. Singura diferență dintre ei și ceilalți oameni este că aceștia au dorința de a fi la putere și au reușit să ne convingă că vor lucra în beneficiul nostru. Dar dacă nimeni în societate nu lucrează în beneficiul cuiva, dacă egoismul este trăsătura care domină relațiile umane și din acestea ies oamenii care guvernează acum, cum ne putem aștepta să nu fie altfel decât egoişti?

Din acest motiv, dacă vrem să salvăm țara, să îmbunătățim guvernul și să schimbăm modul în care guvernatorii se raportează la circumscripția lor, trebuie să ne învățăm pe noi înșine și întreaga noastră societate să trăim după valori diferite. Când vom trăi după valori de responsabilitate reciprocă, grijă și răspundere, așa va fi și natura liderilor noștri. Până atunci, vom continua ciclul nesfârșit al alegerilor până ne va fi de ajuns, sau până vom ajunge la modul în care au făcut-o strămoșii noștri acum 2000 de ani.