Daily Archives: 26 decembrie 2021

Ridică-te deasupra semnelor de noroc

608.01Întrebare: Oare oamenii care prezic anumite evenimente mai devreme decât alții rămân totuși la nivelul acestei lumi, al acestei vieți?

Răspuns: Fără îndoială. Mai mult, îi opresc pe alții din dezvoltarea lor spirituală. Iar acest lucru este interzis. Se spune: „Nu faceți vrăji și nu profețiți.”

Începi să studiezi manifestările exterioare ale stelelor, semnele zodiacale și alte chestiuni, în loc să te ocupi de cel superior, de forța care le controlează. Aceste semne sunt doar un afișaj a anumitor evenimente.

Oameni practici au găsit legături între ceea ce se va întâmpla și tot felul de evenimente. Aceasta este o practică istorică uriașă care a ajuns la noi din vremea când omul era aproape de natură și putea simți diverse semne, conexiunea dintre ele și ceea ce se întâmplă sau se va întâmpla

Așa cum animalele simt cu câteva zile înainte că va avea loc un cutremur sau un tsunami și fug din aceste locuri, așa și omul a simțit cândva, dar nu mai simte.

Întrebare: Nu este acesta nivelul despre care spun cabaliștii: „Dacă vrei să-ți controlezi destinul, ridică-te la nivelul acestuia”?

Răspuns: Bineînțeles că nu! Nu este vorba de a fugi de tsunami. Atunci ar trebui să cobori înapoi la nivelul animal.

Iar noi trebuie să ne ridicăm deasupra acestor semne de noroc. Se spune că: „Omul este obligat să se ridice deasupra stelelor.” Ce înseamnă „mai sus”? El trebuie să se înalțe pentru a se uni cu forța care guvernează totul și a deveni egal cu ea. Și atunci el va putea să-și controleze destinul.

Întreaga cale de dezvoltare, de la starea noastră încolo, este calea dezvoltării treptate a capacității de a controla întregul univers ca și Creatorul. Adică, în măsura în care cresc din punct de vedere spiritual, îl înlocuiesc pe Creator în această poziție.

Din „Close-Up. Soarta și Cartea Zohar” de la KabTV 2/5/10

Naștere paralelă

562.02Întrebare: Ce înseamnă atunci când nu se nasc fii, ci fiice?

Răspuns: În Tora, de regulă, există o naștere paralelă atât a fiilor, cât și a fiicelor. Nu poate exista una fără cealaltă, deoarece intenția este întotdeauna mai presus de dorință. Fiica simbolizează dorința, iar fiul simbolizează intenția.

Dar în Profeți, se spune alegoric că unul dintre triburi nu avea fii. Fiicele au venit la Iosua și au primit de la el un lot de pământ. Acest lucru înseamnă că lipsește fundația pentru fapte drepte. Există o dorință de a primi, dar nu există o intenție corectă.

Întrebare: De ce este alocarea dată numai bărbaților?

Răspuns: Bărbatul simbolizează calitatea de dăruire. El primește o alocare pentru că este capabil să o folosească corect. Femeia nici măcar nu știe cum să o folosească. Ea personifică dorința de a primi fără intenția de a dărui.

Toate acestea se întâmplă într-o singură persoană. Dorința de a primi este femeia din noi, iar intenția de a dărui este bărbatul.

Din „Secretele Cărții Eterne” de la KabTV 9/27/21

Străduindu-te să dezvălui sensul vieții

79.01Întrebare: O persoană nu este capabilă să se privească pe sine, este împotriva naturii sale, nu-și vede defectele.

Cunoașterea de sine nu este întotdeauna plăcută. Să presupunem că m-am considerat întotdeauna o persoană bună, manierată, inteligentă, bine crescută și educată față de ceilalți. Dintr-o dată, când încep să studiez Cabala, mi se dezvăluie exact opusul.

Ce este această forță care îi permite unei persoane să avanseze chiar dacă vede tot mai multe defecte în sine?

Răspuns: Este o presiune din interior, care în Cabala se numește un punct în inimă.

O persoană primește o dorință de a dezvălui sensul vieții pe care nu o poate opri; dacă nu dezvălui esența existenței, atunci viața nu are nicio valoare pentru mine, nu are niciun sens. Nu pot exista fără rost.

Adică, reușesc să mă dezvolt atunci când trebuie să rezolv singur această problemă. Nu pot să las totul deoparte și să continui să trăiesc. Nu am alte umpleri, plăceri sau nevoi. Sunt de acord să exist, dar numai împotriva voinței mele. Este mai bine să adorm de tot și să nu mă trezesc.

Atât de mare este dorința mea de a atinge sensul vieții. Tocmai această dorință este una umană, este omul din mine.

Toate celelalte—să urmezi moda, să te iei după vecin ca să nu fii mai rău decât el, să dobândești o profesie, să faci copii—este necesar, dar nu mă umple.

Nu-i judec pe ceilalți pentru nevoia lor de a se bucura, de a se umple cu altceva, dar eu nu pot face asta. Dacă am o cerere atât de urgentă, tocmai această cerere se numește umană. Nu este nimic de făcut în privința asta. Îmi dă o putere extraordinară.

Din „Close-Up—Centaurs” de la KabTV 1/15/10

Absolut nici un motiv să te simți ofensat

960.2Întrebare: Mulți oameni ne scriu că își duc viața simțindu-se ofensați din diferite motive. Sunt oameni care nu-și pot ierta părinții pentru că le-au distrus căsnicia. Profesorii sunt jigniți de elevii nerecunoscători. Părinții nu-și iartă copiii care i-au abandonat.

Potrivit unor psihologi, totul se încadrează în categorii specifice, și aceștia explică trei motive majore pentru care ne simțim insultați și implicațiile acestui sentiment. Ei spun că, dacă ești o persoană inteligentă, poți controla acest sentiment și explică cum poți face acest lucru. Care este atitudinea ta față de sentimentul de a fi insultat?

Răspuns: Nu mă simt niciodată jignit de nimeni pentru că eu cunosc natura umană și cu cât cunosc mai bine natura umană, cu atât mai bine știu că nu există nimeni de care să mă simt ofensat. Cabaliștii spun că, dacă te simți ofensat de cineva, „Du-te și spune-i meșterului care m-a făcut”, du-te la Creatorul care m-a făcut așa cum sunt.

Întrebare: Este aceasta o atitudine serioasă?

Răspuns: Nu-i vorba dacă este serios sau nu—este adevărul. De unde pot proveni gândurile, sentimentele, atributele sau acțiunile unei persoane? Nu există nimic în el care să fie al lui. El este pur și simplu închis total în ceea ce face natura cu el, adică Creatorul.

Întrebare: Aceasta este o stare sublimă. Dacă ne întoarcem la o persoană pământeană obișnuită, atunci, de exemplu, părinții ai căror copii nu îi ajută și i-au abandonat sau cineva care și-a trădat prietenul, cum se poate lucra cu astfel de emoții? Ai spus că, dacă înțelegi natura umană, este posibil să nu te simți deloc ofensat.

Răspuns: Adevărat. Asta este ceea ce ar trebui să faci și atunci ești cu adevărat o ființă umană. Ești în totalitate de partea celeilalte persoane.

Întrebare: A persoanei care te-a rănit?

Răspuns: A celui care te-a rănit. Nu mă refer doar la a fi rănit. Cred că trebuie să ajungem la un asemenea nivel de dezvoltare la care să începi să înțelegi că toți ceilalți oameni din jurul tău sunt ca niște marionete pe o sfoară și că este Creatorul cel care îi controlează, astfel încât să te corectezi în raport cu ei și să fii capabil să-i justifici și să le dorești tot binele din lume.

Din „Știri cu Dr. Michael Laitman” de la KabTV 29/11/21

“Un Israel pe care lumea l-ar iubi” (Times Of Israel)

Michael Laitman, pe The Times of Israel: “Un Israel pe care lumea l-ar iubi

Dintre numeroasele diviziuni care afectează societatea israeliană, una dintre cele mai acerbe este disputa dintre cei care doresc să definească Israelul ca stat național pentru toți cetățenii săi și cei care doresc să-l definească ca stat național al evreilor. În prezent, prăpastia dintre ei pare ireconciliabilă. Există o modalitate de a o rezolva într-un mod în care să beneficieze ambele părți și pe care lumea o îmbrățișează, dar pentru a face asta trebuie să reînvie spiritul original al iudaismului.

Maimonide scrie în Mishneh Torah că în Babilonul antic, Avraam a descoperit că o singură forță guvernează natura, dar ea se împarte în cele două opuse pe care le experimentăm ca zi și noapte, iarnă și vară, frig și cald, bărbat și femeie și așa mai departe. De asemenea, a descoperit că atunci când realizezi că contrariile provin dintr-o singură sursă, vezi cum se completează reciproc și împreună ne creează realitatea și îi mențin echilibrul și armonia.

Avraam a povestit ceea ce a descoperit oricui s-a interesat de cuvintele lui. În acele zile, Babilonul se afla într-o criză social, iar tensiunile și violența au crescut în rândul oamenilor săi. Cartea Pirkei de Rabbi Eliezer detaliază conflictele pe care le-a observat Avraam: „Doreau să vorbească limba unul altuia” ca înainte, dar „nu cunoșteau limba celuilalt”. “Ce au făcut?” întreabă cartea: „Fiecare și-a luat sabia și s-au luptat între ei până la moarte. Într-adevăr,” încheie cartea și descrie rezultatul inevitabil: „jumătate din lume a murit acolo de sabie”.

Când Avraam a prezentat ideea că diferențele sunt inerente naturii și se completează unele pe altele, mai degrabă decât să concureze între ele, mulți oameni din Babilon au acceptat-o și Avraam au început să adune adepți. Treptat, oameni din tot Babilonul s-au unit în jurul lui. Când s-a mutat din Babilon și s-a îndreptat spre Canaan, încă mai mulți oameni i s-au alăturat pe drum.

Isaac și Iacov, continuă Maimonide în descrierea sa din Mishneh Torah, au urmat învăţăturile spirituale ale lui Avraam. Sub conducerea lor, indivizii străini au devenit o națiune, unită de ideea că contrariile se completează mai degrabă decât concurează.

Aceștia au fost strămoșii poporului Israel. Erau indivizi care proveneau din nenumărate triburi și națiuni, nu le păsa unul de celălalt, nu aveau nicio relație sau afinitate unul pentru celălalt, dar credeau în principiul că contrariile se completează mai degrabă decât concurează și acesta este secretul vitalității și armoniei naturii; acesta este secretul vieții.

În cele din urmă, au fost numiți evrei din două motive: unul a fost că s-au stabilit în Iuda, iar celălalt a fost de la cuvântul ebraic Yehudi [evreu] provine de la cuvântul Yechudi [unit/unic]. Unitatea-de-deasupra-opoziției pe care o atinseseră a făcut din ei o națiune și le-a dat putere.

De-a lungul timpului, evreii au căzut adesea din percepția lor sublimă. Când au fost învinși de competitivitate și ostilitate, au devenit divizați și slabi, iar alte națiuni i-au cucerit și torturat. Când și-au restabilit unitatea mai presus de opoziție, și-au recăpătat puterea și alte națiuni i-au venerat.

Actualul stat Israel este plin de diviziuni și plin de ciocniri. Nu există Avraam care să le spună să se unească deasupra disputelor lor, că contrariile se completează mai degrabă decât concurează și că unilateralitatea este cel mai mare dușman al lor. Dar dacă vrem ca statul Israel să persiste și ca lumea să-l aprecieze, trebuie totuși să ne întoarcem la principiul nostru de bază, al contrariilor complementare.

În prezent, lumea ne urăște pentru că în loc să demonstrăm cum să facem contrariile să se completeze, exportăm arme de înaltă tehnologie și software de război cibernetic. Dacă vrem ca pacea să prevaleze, trebuie să o facem așa cum îi învățăm pe ofițerii israelieni să conducă: prin exemplul personal.

Doar dacă ne dăm seama că nimeni nu va câștiga disputa privind definirea Israelului ca stat național pentru toți cetățenii săi sau numai pentru evrei deoarece noi trebuie să completăm aceste contrarii mai degrabă decât să câștigăm disputa, doar atunci vom putea face pace între noi. Și în timp ce facem acest lucru, vom descoperi că lumea salută unitatea noastră nou găsită și îmbrățișează ideea unității deasupra diviziunilor. Dacă totuși, insistăm asupra diviziunii, lumea se va desprinde de noi, ne va boicota și mai devreme sau mai târziu țara se va dizolva.

“Lupta fără speranță a Israelului împotriva terorismului” (Linkedin)

Noul meu articol pe LinkedinLupta fără speranță a Israelului împotriva terorismului

U.S. Vice-President Joe Biden (L) shakes hands with Palestinian President Mahmoud Abbas in the West Bank city of Ramallah March 9, 2016. REUTERS/Debbie Hill

Recent am aflat că guvernul SUA și Autoritatea Palestiniană și-au reluat discuțiile economice după o pauză de cinci ani. Potrivit Departamentului de Stat, discuțiile se vor învârti în jurul dezvoltării infrastructurii, accesului la piețele americane, reglementărilor SUA, comerțului liber, problemelor financiare, energiei regenerabile și inițiativele de mediu. În Israel, unii oameni sunt îngrijorați de faptul că fondurile nu vor ajunge la obiectivele lor declarate, ci pentru a finanța activități teroriste, în timp ce alții speră că un nivel de trai mai ridicat pentru palestinieni le va reduce înclinația spre terorism. Cred că terorismul provine din ură și din scopurile politice ale celor care îl promovează. Prin urmare, mai multe sau mai puține resurse nu vor avea niciun efect asupra intensității sau frecvenței sale.

Priviţi la Iran, Siria, Liban și toate guvernele din Orientul Apropiat și Mijlociu. Pentru ei, terorismul este un instrument, un mijloc de a câștiga putere și de a-și atinge obiectivele. Palestinienii sunt pioni care trebuie sacrificați atunci când circumstanțele îl fac avantajos. Pentru liderii din Orientul Mijlociu, terorismul este un mijloc legitim de a face presiune pe rivali și inamici, o modalitate de a obține controlul. Este o afacere murdară, la fel ca și afacerea de a-l finanța.

Cât despre Israel, noi nu putem da vina decât pe noi înşine, deoarece diviziunea noastră internă ne slăbește și ne încurajează dușmanii. Există un singur lucru pe care îl putem face pentru a ne proteja: consolidarea coeziunii noastre, a unității sociale, responsabilitatea reciprocă și solidaritatea.

În loc să ne îngrijorăm fără rost pentru ceea ce fac alții, ar trebui să reaprindem spiritul de conexiune între noi. În caz contrar, „vecinii” noștri ne vor alunga în curând. Regulile sociale ale Statului Israel trebuie să fie cele care ne-au călăuzit până la ruinarea Templului: responsabilitate reciprocă și solidaritate. Când Maimonide subliniază în mod repetat în comentariile sale despre Mishnah că „Tot Israelul sunt prieteni”, el nu vrea să o spună ca o metaforă, ci să afirme baza națiunii noastre. Fără ea suntem străini care nu au loc pe acest pământ, deoarece nu suntem o națiune.

Singura lege care ar trebui să se aplice în statul Israel este „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”. Întrucât încă nu putem trăi prin ea, ar trebui cel puțin să ne străduim pentru asta. Progresul nostru către aceasta va justifica prezența noastră aici.

Când ne străduim pentru unitate și coeziune, suntem „o lumină pentru națiuni”. Când ne certăm și ne defăimăm unii pe alții, răspândim otravă și venin în întreaga lume, lucru pentru care atunci lumea ne urăște.

Putem face orice guvern sau regim ostil să se comporte favorabil față de noi sau invers. Nu trebuie să convingem pe nimeni să ne accepte. Tot ce trebuie să facem este să lucrăm la unitatea noastră internă. Exemplul pe care îl vom da ne va câștiga recunoașterea lumii și va face prezența noastră în țara noastră binevenită în ochii lumii.

“Ce este cu toată această violență de astăzi?” (Quora)

Dr. Michael LaitmanMichael Laitman, pe Quora: Ce este cu toată această violență de astăzi?

Societatea de astăzi a devenit foarte individualistă. Un fenomen raportat la societatea de astăzi este că în trecut, aveam mai mult un sentiment de apartenență la familie și eram învăluiți într-un anumit fel de calm, aveam atitudini diferite unul față de celălalt.

Astăzi, ne-am pierdut acel sentiment de calm. Lumea este formată din aproape opt miliarde de oameni complet străini. Mai mult, ne putem simți străini chiar în aceeași gospodărie, copiii simțindu-se detașați de părinți, iar soții simțindu-se, de asemenea, detașați unul față de celălalt. Ne-am pierdut în mare măsură sentimentul față de gospodăria noastră, familia noastră, rudele noastre și concetățenii noștri din orașele și țările noastre.

În ansamblu, astăzi nu avem nici un sentiment de conexiune interioară cu ceilalți oameni. Poate că aceasta este o stare pozitivă în raport cu viitorul nostru, adică este o stare de tranziție către simțirea unei umanități globale, fără diferențe între oameni. Totuși, între timp, vedem că legăturile naturale care au existat între noi de mii de ani sunt rupte.

Un alt fenomen este că astăzi suntem în general, mult mai stresați deoarece din ce în ce mai mulți dintre noi nu putem ține pasul cu ritmul vieții. Prin natură, nu suntem făcuți pentru tipul de viață stresante pe care le trăim în lumea de astăzi. Sistemul nostru nervos nu poate funcționa normal într-un ritm atât de rapid. Este ca și cum am menține motorul unei mașini pornit la turații mari. Cât timp o putem ține așa? În cele din urmă, trebuie să scădem presiunea și să ducem mașina pentru o reglare. Tendința crescândă de a comite violență vine astfel și ca urmare a societății noastre din ce în ce mai individualiste care operează într-un ritm de viață atât de rapid.

Bazat pe videoclipul „De ce este violența în creștere?” cu cabalistul Dr. Michael Laitman și Yael Lesshed-Harel.

Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

 

Nu este sănătos să mănânci singur

506.5Întrebare: Cercetătorii din Coreea au concluzionat recent că mâncatul singur duce la un risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare.

Studiul a fost realizat pe 600 de femei cu vârsta peste 65 de ani. S-a dovedit că au un risc de două ori și jumătate mai mare de a dezvolta insuficiență cardiacă congestivă, un risc crescut de obezitate, hipertensiune arterială și așa mai departe. Credeţi asta?

Răspuns: Cu siguranță! Tot ceea ce este împotriva legilor naturii este, în cele din urmă, în detrimentul nostru. Dacă ne distanțăm unul de celălalt și nu vrem să creăm conexiuni corecte, ajungem să ne distrugem. Chiar dacă trăim poate cu zece ani mai mult, ele ne vor face rău.

Chiar și în Tora se spune: invitați pe cineva la masă, pe cineva care tocmai trece pe acolo, în felul în care Avraam stătea în cortul său și a invita pe cei care treceau pe acolo.

Întrebare: Deschide-ți masa altora. Asta ar trebui să facem?

Răspuns: Da, asta ar trebui să facem.

Întrebare: Inviți pe cineva la masă și te simți imediat bine, nu?

Răspuns: Absolut. Deschide cortul.

Din KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 11/4/21