Daily Archives: 5 ianuarie 2022

Viziunea vicioasă a medicinei moderne

220Comentariu: Ați numit medicina egoistă. Aţi spus că dacă la baza sa ar fi sănătatea umană și nu aceea de a face bani, atunci totul ar fi diferit.

Răspunsul meu: Nu numai atât. Faptul este că viziunea medicinei asupra sistemului uman, asupra corpului său este o viziune vicioasă.

Ea acordă atenție numai fiecărui organ separat și nu corpului general, fiecărei persoane în parte și nu conexiunii cu toți ceilalți, nici măcar cu întreaga societate umană, ci cu universul. Prin urmare, nu ne putem vindeca corect. Nu facem decât să împingem boala înăuntru și astfel să supraviețuim.

Comentariu: Sunt foarte puțini medici care înțeleg acest lucru. Ei reușesc dacă pun un diagnostic luând în considerare toate organele umane ca fiind conectate, în ansamblu.

Răspunsul meu: Aceasta este o abordare foarte veche. Într-o oarecare măsură, poate fi numită o abordare orientală, deși în antichitate toată lumea o avea. chiar și cei din America de Sud, Africa, Asia și Orientul Îndepărtat. Dar astăzi nu se aplică. Aceasta nu este abordarea europeană.

Problema este că Europa, ca parte sănătoasă a umanității renăscută egoist, a urmat calea egoistă în toate, inclusiv în știință. Și științele noastre sunt mai degrabă unilaterale. Nu putem ajunge la spiritualitate prin ele. Nu există nicio conexiune directă care să dezvăluie lumea superioară prin ele și să ajungă la ea.

Din păcate, medicina noastră poate rezolva problema doar a unei părți a corpului. Sunt oftalmologi; medici pentru urechi, nas și gât; și așa mai departe. Pare că aceste organe nu sunt conectate între ele. Un astfel de tratament ne oferă într-o oarecare măsură ușurare pentru că toți suntem egoiști și suntem tratați de egoiști egali cu abordarea lor egoistă și cu medicamentele „șarpelui”. Într-adevăr, șarpele este simbolul medicinei. Și în spiritualitate simbolizează egoismul.

Deci, deocamdată totul este așa cum este. Dar în general, ne apropiem de o criză foarte gravă, descoperind că această abordare este fundamental defectuoasă.

Ce va ieşi din asta? În cele din urmă, va fi revizuirea întregii abordări, precum și a tot ceea ce umanitatea a realizat până astăzi. Va trebui să revizuim toate acestea și să lucrăm la erorile noastre.

Din KabTV “Prim-plan. Anamneză” 2/19/10

Evreu – Scopul de a te corecta

632.4Întrebare: Cabaliștii scriu că misiunea poporului Israel este de a transmite metoda de conexiune către întreaga lume. Dar pentru a face acest lucru, ei trebuie mai întâi să se unească în cadrul națiunii Israel.

Ce este acest termen „aleșii lui Dumnezeu” și de ce poporul Israel este expus la impacturi externe și interne, sciziuni și presiuni?

Răspuns: Faptul este că misiunea poporului Israel a fost revelată în Babilonul antic absolut tuturor babilonienilor, adică tuturor pământenilor. Dar doar o mică parte dintre ei au vrut să știe ce este.

Restul dintre ei nu au fost încă dezvoltati la un asemenea nivel moral pentru a înțelege că legătura dintre oameni este cu adevărat sarcina umanității, pentru a ajunge la o stare perfectă.

Prin urmare, doar un mic grup de ucenici l-a urmat pe bătrânul preot babilonian Avraam, din care mai târziu a crescut o întreagă națiune. De fapt, nu este o națiune. De exemplu, pot deveni cetățean italian dar după originea mea, nu pot deveni italian. Dar oricine poate deveni evreu și atunci se va scrie: „Iudeu”. Poți fi de orice naționalitate și toate acestea sunt șterse când devii evreu.

Un evreu nu este originea ta materială (animală), ci scopul tău în viață, filosofia ta de viață, povara ta pe care o iei, să-ţi arăți ție și altora că te corectezi, aducând un element de corectare în lume și contribuind. la corectarea omenirii. Toți oamenii ar trebui să se ridice la nivelul Creatorului unindu-se unii cu alții și devenind un singur întreg.

În același timp, „îţi iubeşti aproapele ca pe tine însuți”, deoarece principala poruncă a iudaismului este singura lege fundamentală. Dacă alte principii nu se bazează pe ea, dacă o persoană nu este ghidată de ea în activitățile sale (indiferent de ceea ce face în viață), el nu este considerat evreu. El este doar nimeni, sau spune-i cum vrei.

Termenul „evreu” provine din cuvântul „ever” („tranziție”), trecerea de la egoism la altruism. „Iudaismul” din cuvântul „Ihud” are un sens mai profund, legătura dintre om și Creator.

„Israel” (“Yisra-El”) în traducere înseamnă „direct către Creator” și este aplicabil unei persoane care se îndreaptă direct către Creator, la calitatea dăruirii și a iubirii. Este o imagine a cuiva care își asumă metoda de a-și corecta natura pentru a ajunge la o conexiune cu toată lumea de dragul echivalenței de formă cu Creatorul.

Din KabTV “Prim plan—Reîntoarcerea” 2/19/10

Ce am învățat din anul trecut?

627.2Întrebare: Pentru ce sunteţi recunoscător din anul 2021?

Răspuns: A fost un an bun. Cred că oamenii s-au trezit în multe feluri. S-au trezit, sunt mai rezonabili, încep să asculte, să audă și să fie atenți. Nu mai este posibil să-i sperii sau să-i păcăleşti așa cum era înainte.

Nu a fost un an rău pentru dezvoltarea mai mult sau mai puțin pașnică a umanității.

Întrebare: Chiar și în ciuda pandemiei, în ciuda a tot ceea ce s-a întâmplat?

Răspuns: Anul a fost liniștit și bun. Ne-a învățat încet, cu răbdare să înțelegem lumea noastră.

An de an natura ne învață. Totuși, anul acesta a mers bine.

Din KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 12/20/21

Apogeul vieții și dispariția ei

760.4Întrebare: Baal HaSulam scrie în articolele sale că o persoană ajunge la un sentiment de gol interior la sfârșitul vieții și părăsește această lume în disperare și deznădejde interioară: „Ce au însemnat toate astea, pentru ce?”.

Și ce se întâmplă cu această realizare după ce trupul său moare?

Răspuns: Nimic. El doar devine disperat. Pe lângă existența animalică obișnuită, în el apare întrebarea: „Pentru ce, de ce?” Acest sentiment al sfârșitului este legat de punctul din inimă, de micro-dorința pe care o avem și, dezvoltând-o, putem simți lumea următoare, lumea superioară, universul general.

Întrebare: Faptul de a avea această dorință este ceea ce îi dă unei persoane frica de moarte?

Răspuns: Nu, și animalele se tem de moarte. De asemenea, încearcă să o evite, se luptă cu toate puterile lor pentru a supraviețui. La urma urmei, animalele, la fel ca și oamenii, slăbesc treptat și mor. Când simt că moartea se apropie, se îndepărtează în mod deliberat de ceilalți, pleacă și mor. În sălbăticie, noi practic nu vedem astfel de scene, dar așa se întâmplă.

La fel se întâmplă și cu omul. El vrea să se îndepărteze de întreaga lume, pentru că la bătrânețe nu o mai percepe, vrea să trăiască liniștit în colțul lui până când va dispărea complet.

Acest lucru se întâmplă pentru că el pierde treptat contactul cu această lume. Organele sale senzoriale nu mai funcționează așa cum o făceau înainte.

Întrebare: De ce este totul aranjat astfel? De ce cursul vieții merge la vale?

Răspuns: După patruzeci de ani, viața începe să se stingă. Apogeul său este în perioada dintre treizeci și patruzeci de ani. Până la vârsta de treizeci de ani, încercăm să ne identificăm cumva, iar de la treizeci la patruzeci de ani ne realizăm pe noi înșine.

Nu mă refer la oamenii de știință, compozitori sau personalități creative care continuă să se realizeze. Există chiar și oameni printre ei care, prin calitățile lor speciale, ating cea mai înaltă dezvoltare la vârsta de șaizeci de ani. Oamenii de știință, de exemplu, acumulează o masă uriașă de informații și cunoștințe timp de șaizeci de ani din viața lor. Unde s-ar putea duce? Nu există pensionare pentru ei.

Dar o persoană obișnuită angajată doar în întreținerea corpului său, în viața sa obișnuită, simte după patruzeci de ani că nu mai are practic nimic pentru care să se străduiască, trebuie să se gândească cum să continue să existe calm, să existe pur și simplu și să dispară treptat.

Din „Close-up. Misterul Sfinxului” de la KabTV 2/5/10

 

Învățați să interacționați în mod corect

632.3Întrebare: Există ceea ce se numește numărul Dunbar, care reprezintă numărul de conexiuni sociale pe care o persoană le poate păstra în minte.

Un antropolog englez, Robin Dunbar, a stabilit că, în orice situație dată, 150 este numărul de persoane care formează un grup activ de contacte cu care o persoană poate interacționa la un moment dat.

Neurofiziologii spun că, dacă ne lipsesc conexiunile sociale, începem să le creăm în mod artificial.

De ce are nevoie o persoană de o astfel de rețea socială în capul său?

Răspuns: Cert este faptul că suntem creați ca ființe sociale și trebuie să interacționăm unii cu alții și să creăm un anumit câmp de comunicare între noi și chiar deasupra noastră. Asta este ceea ce ne face umani; altfel suntem animale. La urma urmei, nu există un nivel „uman” în natură. Există doar trei niveluri: mineral, vegetal și animal, iar uman este ceva mai presus de natură.

Adică, vrem să ne ridicăm la acest nivel și avem anumite începuturi. Dar, pentru a crea acest nivel, este mai întâi necesar să învățăm cum să comunicăm și să interacționăm în mod corect. Noi nu avem încă acest lucru în societatea noastră. Aceasta abia încearcă să se ridice de la gradul animal la nivelul de „om”. Prin urmare, astfel de începuturi sunt apreciate.

Din „Kabbalah Express” de la KabTV 12/6/21

 

Medicina în serviciul propriu

273.01Întrebare: Recent, s-a dezvoltat citoterapia (terapia celulară și genetică), care are ca rezultat, de multe ori, vânzarea de celule stem de la un copil nenăscut.

Există povestiri despre doctori care efectuează ecografii și dau în mod deliberat un diagnostic greșit și îi spun mamei că trebuie să întrerupă sarcina din motive medicale, astfel încât embrionul să poată fi folosit pentru a întineri persoane celebre, iar ca acești medici să câștige o sumă frumușică de bani.

Ce se întâmplă? Cum se poate întâmpla asta? Principalul jurământ pe care îl depun medicii este jurământul lui Hipocrate: „Să nu faci rău”.

Răspuns: Ce tot spui acolo?! Vedem că medicii sunt una dintre cele mai egoiste specialități, pentru că un medic simte că are putere asupra ta, că îți poate comanda; își simte impunitatea.

Comentariu: S-ar părea că ar trebui să fie invers.

Răspunsul meu: Tu faci apel la moralitate, la un fel de onestitate interioară, conștiință sau dreptate. Cum se poate cere acest lucru de la o persoană modernă? Mai ales atunci când iei tineri și îi înveți să fie egoiști, să încerce să obțină o anumită poziție, un fel de putere prin orice mijloace. Un medic este plătit să deservească mai mulți pacienți și să prescrie mai multe medicamente pentru care se plătesc bani.

Fiecare medic este interesat personal ca pacienții să vină la el și nu la un alt medic. Este benefic pentru el să prescrie medicamente suplimentare pentru fiecare pacient, deoarece, în cele din urmă, se dovedește a fi un venit decent pentru el. Am discutat cu câțiva medici și mi-au explicat totul cu sinceritate. Adică, medicul nu este absolut deloc interesat de sănătatea omului.

Prin urmare, astăzi, toată medicina are ca scop câștigul de bani. Și nu este nimic de spus despre costul medicamentelor și al echipamentelor medicale. Bugetul sănătății depășește uneori bugetul apărării naționale. Aceasta este o troacă extrem de profitabilă pentru milioane de oameni.

Din moment ce toată medicina este organizată de noi în mod egoist, nu putem cere ca medicii să ajute o persoană în mod dezinteresat. Toată activitatea lor se bazează pe atitudinea lor nu față de persoană, ci față de organul său. Prin urmare, întreaga abordare, atât în general, cât și în particular, este complet eronată.

Întrebare: Poate fi schimbată această abordare?

Răspuns: Nu. Acest lucru va deveni posibil doar atunci când o persoană este convinsă că trăiește într-o lume întreagă și că este conectată cu toți ceilalți. Dacă vrea să fie sănătos, atunci trebuie să aibă grijă de sănătatea întregii societăți.

În Cartea Zohar, în capitolul „Pinchas”, se spune că toate bolile noastre sunt rezultatul unei atitudini egoiste față de ceilalți. Noi transferăm această infecție, această otravă, de la unul la altul și, prin urmare, ne îmbolnăvim.

Din „Close-Up—Anamnesis” de la KabTV 2/19/10

De ce miracolele ne atrag atât de mult?

568.01Întrebare: Unii cercetători susțin că tendința oamenilor de a crede în miracole poate fi explicată fiziologic prin faptul că o anumită parte a creierului nostru este responsabilă pentru gândurile iraționale, iar o altă parte este responsabilă pentru corectarea acestora.

De-a lungul milioanelor de ani de existență, ne-am povestit unul altuia tot felul de mituri și basme pentru a conecta toate tipurile de fenomene naturale. Prin urmare, credința în miracole și încercările științei de a le explica logic este probabil inerentă în noi la nivel genetic.

Tu crezi, de asemenea, că a crede în miracole este o tendință fiziologică? De unde provine?

Răspuns: O persoană vrea să învețe, să creadă și să simtă ceea ce este dincolo de înțelegerea sa. Persoana ascultă cu atenție, privește îndeaproape și încearcă să depășească limitele sentimentelor sale. Acesta este motivul pentru care miracolele ne atrag atât de mult.

Întrebare: Din punctul tău de vedere, acest lucru este bun sau rău?

Răspuns: Este bun! Acesta este un atribut uman! Omul nu fuge, ci, dimpotrivă, încearcă să se apropie, să înțeleagă acest „miracol”, dacă, bineînțeles, nu-l respinge.

Întrebare: Ce se întâmplă dacă el doar crede în miracole și nici măcar nu încearcă să le explice? Să spunem că are tendința de a crede.

Răspuns: Acest lucru depinde deja de calculele sale, de ceea ce vrea să obțină printr-o astfel de atitudine față de miracole.

Nu aș spune că ar trebui să ne fie frică de miracole, să încercăm să fugim de ele, să le limităm sau să le punem într-un cadru religios oarecare. Trebuie doar să căutăm o explicație științifică, reală, pentru tot ceea ce ni se pare a fi un miracol.

Din „Stări spirituale” de la KabTV 30/11/21