Comentariu: Câțiva politologi, oameni de știință și diverși specialiști s-au reunit de curând pentru a furniza o prognoză economică pentru anul următor, care a inclus următoarele puncte. Criza gazului din Europa se va agrava; Europa, în ansamblul ei, va fi sfâșiată de contradicții; criza imigrației din UE se va intensifica; hiperinflația din Statele Unite se va intensifica; confruntarea dintre democrați și republicani se va înrăutăți; pandemia va continua; conflictele militare din Siria, Libia, Donbass, Karabah și situația din jurul Taiwanului nu vor fi rezolvate; confruntarea Americii cu China va fi intensificată, și așa mai departe. Mai sunt multe alte puncte.

Care este opinia ta despre toate acestea?

Răspuns: Există discordie la nivel mondial.

Întrebare: Unde să mergem? Uite ce se întâmplă!

Răspuns: Nu este nevoie să mergeți nicăieri. Niciunde. Nu există alte planete, nimeni nu vă așteaptă nicăieri.

Ați făcut mizerie pe o planetă și acum aveți de gând să zburați pe alta? Dacă ați observa Pământul din spațiu, ați vedea cât de mult gunoi, ca să mă exprim delicat, se învârte în jurul acestui Pământ. Pământul în sine este complet acoperit.

Întrebare: Și cum rămâne cu toate aceste previziuni? Specialiștii, politologii, ar trebui măcar să sugereze ceva.

Răspuns: Ei nu pot oferi nimic. Acest lucru va continua până la final. Dimpotrivă, ei încep să realizeze că nu au nimic în mâinile lor. Nu este nimic în cap, în suflet și în inimă. Aici începe adevărata criză.

Întrebare: Deci, crezi că va apărea în inima și în sufletul lor?

Răspuns: Nu. Acest lucru necesită tulburări uriașe și mari suferințe. Ei nu ar supraviețui așa ceva. Ar consimți să se întindă sub o bombă atomică și gata.

Comentariu: Dar ei obișnuiau să ofere ceva, ceva se construia înainte.

Răspunsul meu: Asta pentru că erau mai naivi. Acum sunt mai deștepți. Își dau seama că nu au nimic de oferit.

Întrebare: Simt ei dintr-o dată că mintea umană nu mai poate înțelege toate acestea?

Răspuns: Mintea umană nu poate decât să ruineze, să strice, să rupă și să facă viitorul întunecat, negru.

Întrebare: De ce ni s-a dat atâta încredere în mintea noastră?

Răspuns: Pentru ca noi să devenim complet confuzi și să ne dăm seama că mintea noastră nu valorează absolut nimic. La urma urmei, ce îl deosebește pe om de toate celelalte creaturi? Mintea!

Sună atât de demn! Ei bine, acum fii mândru de cine ești. Ai un astfel de mecanism în cap, o cantitate atât de mare de sentimente în inimă, dar toate sunt egoiste, înguste și fixate pe banal, pe egoismul nostru meschin. Și de aceea nimic nu funcționează.

Întrebare: Chiar așa trebuie să fie? Este acesta singurul lucru pe care o persoană trebuie să-l realizeze?

Răspuns: Da. Doar atât, că nu este nimic în mâinile lui, este ori moartea, ori…, dar nici moartea nu este o opțiune.

Întrebare: Ce avem atunci în mâinile noastre?

Răspuns: Doar să ne îndreptăm spre a ne apropia unii de alții, pentru a atinge asemenea înălțimi în relațiile dintre noi încât aproapele tău să-ți fie mai drag decât ești tu ție însuți

Întrebare: Deci putem ajunge la o asemenea stare încât să las creierul deoparte și să merg doar pe sentimente?

Răspuns: Da. Deoarece creierul nostru de astăzi nu poate decât să ne conducă spre un egoism și mai profund și să ne expună la lovituri și mai mari.

Întrebare: Vrei să spui că nu este vorba despre minte, ci despre inimă?

Răspuns: Da. „Inima înțelege”, așa cum a fost scris. Mintea trebuie să urmeze dorințele. În măsura în care dorințele omului sunt corectate, în acea măsură mintea sa poate lucra cu ele. Și va fi o simbioză corectă.

Întrebare: Deci așa se joacă mintea superioară cu noi?

Răspuns: Bineînțeles.

Întrebare: Este sau nu mintea noastră o parte a acestei minți superioare?

Răspuns: Mintea noastră nu este. Dar vom ajunge la asta, vom ajunge să ne unim mintea și sentimentele cu mintea superioară.

Va fi un an bun.

Întrebare: Ai vreun sfat despre cum să facem acest lucru?

Răspuns: Putem accelera maturizarea rațiunii spirituale sau a inimii raționale dacă încercăm să înțelegem această cale.

Trebuie să ne dăm seama că nu avem altă cale de a ne conserva ca specie decât să trecem la proprietăți opuse. Asta este ceea ce trebuie să realizăm—nu există altă cale de ieșire.

Nu putem spune: „Este nerealist, este imposibil.” Nu contează ce este posibil sau imposibil! Este pur și simplu singura cale de ieșire. Așadar, vom sări peste abis de la faptul că suntem egoiști absoluți la faptul că trebuie să fim altruiști absoluți, de la a ne urî unii pe alții la a ne iubi. Nu este nevoie de nimic altceva. Și în această calitate a iubirii reciproce, vom începe să simțim marea putere a universului care impregnează totul și pe toată lumea, toată materia, mai presus de timp și spațiu. Și atunci vom intra într-un nivel complet diferit, într-o altă dimensiune.

Întrebare: Așadar, să realizăm acest lucru împreună?

Răspuns: Da!

Din „Știri cu Dr. Michael Laitman” de la KabTV 29/11/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Creatorul s-a restrâns pe Sine în interiorul unui punct negru pentru a ne face loc. Acest spațiu gol este umplut de anti-Creator, de lipsa luminii, pe care noi o dezvăluim ca o forță egoistă.

Creatorul se întoarce pe dos ca o haină și ne arată partea Sa inversă. Când simțim această latură inversă a forței superioare, o numim întuneric, spirite rele și tot felul de epitete negative la gradele inanimat, vegetativ, animal și uman.

Adică, împotriva fiecărei stări bune de pe treptele scării spirituale există o stare rea. În contrastul dintre aceste două stări, avem posibilitatea de a dezvolta senzații pentru a evalua avantajul luminii din întuneric.

Totul se dezvăluie doar din opusul său. Prin urmare, avansarea noastră trebuie să aibă loc în acest fel și nu ar trebui să ne temem de stările negative. De fiecare dată când cădem, trebuie să înțelegem că ne lipsește o conexiune mai puternică între noi. Creatorul, care este ascuns în interiorul acestei conexiuni, ne va trage înainte.

De fiecare dată, trebuie să ne echipăm tot mai mult cu sprijinul Creatorului, să-L înfățișăm între noi și să ne asigurăm că El este prezent în toate gândurile și acțiunile noastre. Cel mai eficient mijloc de a-l atrage pe Creator este rugăciunea noastră.

Din lecția zilnică de Cabala 3/1/22, „Cerem Creatorului să umple spațiul dintre noi”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Numărul de copii și adolescenți diagnosticați cu depresie, deficit de atenție și hiperactivitate, probleme de concentrare, memorie și somn este în creștere rapidă. Copiii sunt din ce în ce mai puțin fericiți.

Psihologii cred că problema constă în faptul că cei mici au fost privați de posibilitatea de a se juca. Nu vorbim de jocuri pe calculator. Joaca este un spațiu de libertate, în care copiii își stabilesc singuri regulile, își dezvoltă abilitățile de independență, curaj, depășirea dificultăților și așa mai departe.

În prezent, acest spațiu devine din ce în ce mai mic; computerele, școlile și societatea îl fură de la copii. Locurile de joacă sunt goale. Nimeni nu mai știe ce înseamnă să te joci de-a v-ați ascunselea, să joci baba-oarba și așa mai departe, jocurile pe care le jucam noi.

Ce este atât de important la un joc?

Răspuns: Comunicarea! Comunicarea între copii, a copiilor între ei, este o stare necesară, absolut necesară pentru creștere.

Desigur, trebuie să fie prin joc. Toată viața este un joc. Și noi ne jucăm, dar jocurile noastre sunt diferite. Atunci când copiii stau acasă și nu comunică cu ceilalți, chiar și asamblând lego-uri sau un alt set de construcție, sau chiar un fel de super-computer, vor crește nefericiți. Ei nu au o comunicare normală, naturală cu semenii lor în copilărie.

Trebuie să ne dezvoltăm prin aceleași etape ca și natura: inanimat, vegetativ, animal și uman. Adică, trebuie să oferim unei persoane toate aceste patru stadii de dezvoltare în copilărie, astfel încât copilul să se târască, să se murdărească, să-și zgârie genunchii, să exploreze ceva în jurul său. Nu trebuie să-l așezăm pe canapea. Să-l lăsăm să facă totul, tot ce poate, din scânduri, din cărămizi, din scaune. Îmi amintesc că am asamblat o mașină din scaune.

Și este imperativ ca el să nu o facă singur, ci împreună cu alți copii.

Întrebare: Dacă le-o luăm copiilor acum, la ce viitor va duce toată această situație?

Răspuns: La unul foarte urât. Aceștia sunt copii care se nasc fără nicio abilitate de comunicare, care nu au o dezvoltare naturală.

Noi, când eram copii, aveam un loc de joacă mare, acolo era un ciobănesc german mare pe nume Gelz. L-am călărit ca pe un cal când eram mic. Comunicarea cu ceilalți copii era constantă, joaca era constantă.

Îmi amintesc că de fiecare dată când eram obligat să merg la școala de muzică, mă uitam la copiii care urmau să se joace, iar eu trebuia să merg la școala de muzică cu un dosar mare de partituri!

Întrebare: Deci, concluzia ta este jocul, dar cum să-l introducem astăzi? Ce să facem astăzi în impasul actual?

Răspuns: Nu știu. Noi facem totul pentru a reconstrui întreaga noastră lume pentru calculatoare.

Acest lucru nu este în regulă. Văd cum copiii nu mai ies din casă.

Comentariu: Trebuie să restructurăm întregul sistem școlar, educațional și parental?

Răspunsul meu: Toate ar trebui să fie construite pentru dezvoltarea comunicării! Dezvoltarea comunicării poate fi în joc, în dans, în sporturi colective.

Orice altceva nu este un sport. Este doar dezvoltarea egoismului.

Întrebare: Poate cineva să înceapă să restructureze totul?

Răspuns: În primul rând, trebuie să o descriem. Avem nevoie de oameni care vor să descrie totul. Apoi, puteți deja să o împingeți undeva, să o promovați și să o publicați. Pentru ca oamenii să înceapă să citească, să discute. Dar totul trebuie să înceapă cu o simplă descriere a locului unde am ajuns.

Egoismul ne va conduce în sălbăticii și mai adânci.

Din „Știri cu Dr. Michael Laitman” de la KabTV 18/11/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Un ultim cuvânt bun pentru Novy God”

Novy God este termenul rusesc pentru „Anul Nou”. Mai important, termenul se referă la sărbătoarea Rusiei de Revelion. Din moment ce sunt mulți imigranți în Israel care au venit din fosta Uniune Sovietică, Novy God a devenit o sărbătoare pe care mulți israelieni o celebrează, de asemenea.

Există un motiv bun pentru care este atât de populară. În Rusia sovietică, sărbătorile religioase au fost interzise, iar rușii de toate religiile au rămas fără zile pentru sărbătoare sau recreere. Drept urmare, Revelionul a devenit singura sărbătoare care nu avea afiliații religioase sau politice și, prin urmare, nu a dat guvernului niciun motiv de îngrijorare. Destul de curând, sărbătoarea și-a dezvoltat propriile caracteristici, cu propriile mâncăruri și obiceiuri tipice.

Și mai important, sărbătoarea a devenit o oportunitate de relaționare, pe măsură ce prietenii și familia s-au reunit, au mâncat, au băut și au cântat împreună, sărbătorind grija unul față de celălalt. Ce modalitate mai bună de a începe un nou an?

Într-adevăr, orice oportunitate de conexiune este binevenită. Orice eveniment care permite oamenilor să se simtă mai aproape unii de alții este un eveniment bun, care ar trebui încurajat. Când vine la sfârșitul anului trecut și la începutul noului an este și mai bine: ne trimite în noul an simțindu-ne mai conectați, iar conexiunea este întotdeauna pozitivă.

De fapt, dacă am putea face un obicei zilnic, să lucrăm la îmbunătățirea conexiunilor noastre cu ceilalți mai presus de etnii și culturi, am sărbători Novy God în fiecare zi. Nu văd niciun motiv pentru care nu ar trebui să o facem.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “La 30 de ani de la dizolvarea Uniunii Sovietice, lumea a beneficiat?”

La 30 de ani de la dezintegrarea Uniunii Sovietice, aceasta caută încă un nou drum. Dezintegrarea sa a zguduit lumea, dar nu a făcut-o mai sigură sau mai stabilă. Omenirea se află încă în mijlocul unei schimbări globale.

Cu 30 de ani în urmă, la 26 decembrie 1991 mai exact, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS), alias Uniunea Sovietică s-a dizolvat în statele care o compuneau. Republicile au părăsit Uniunea, iar statele subordonate Rusiei au devenit independente și au început să lupte unele împotriva altora sau s-au alăturat fostului lor rival, NATO. Treizeci de ani mai târziu, Rusia încă își caută drumul și încă dorește dominația mondială.

Nu pot spune că dezintegrarea URSS a făcut lumea un loc mai bun. Deși era o superputere săracă, era totuși o superputere, iar națiunile membre din ea știau unde se află.

Deși nu a fost o democrație, a fost solidă, iar în vremurile tumultoase de astăzi și asta are merite. Poate fi bine că țările care compun Uniunea Sovietică au devenit independente, dar până nu vor culege beneficiile de pe urma independenței lor, vor continua să fie periculos de instabile.

Nimeni nu știe ce îi rezervă viitorul Rusiei, dar este clar că situația devine din ce în ce mai precară și îi amenință stabilitatea. În același timp, SUA își pierde avântul. În ciuda faptului că este o democrație și are superioritate economică, și America este în cădere.

Deci, pe de o parte, economia rusă este instabilă, iar pe de altă parte, democrația americană nu răspunde cerințelor lumii de astăzi. Drept urmare, China este mai puternică decât America și Rusia.

Uniunea Europeană este complet în afara imaginii. „Uniunea” a devenit un compus din aproximativ treizeci de țări care nu se pot pune de acord cu nimic. Drept urmare, UE și-a pierdut statutul de jucător important pe arena mondială.

Acest lucru lasă lumea cu multe semne de întrebare. Dacă adăugăm la acesta Orientul Mijlociu, care este o groapă de șerpi, nu este prea mult de așteptat, în ciuda liniștii temporare.

Nu pot spune că lumea ar fi fost mai bună dacă URSS nu ar fi fost dizolvată. Cu toate acestea, este clar că atunci când era intactă, avea știință și industrie avansate și s-a susținut chiar dacă prost și spre final foarte prost.

Totuși, vremurile se schimbă și există întotdeauna fluctuații între state. Noul stat va aduce cu sine întinerire. Între timp însă, lumea este în pierdere. Nu știe unde să meargă din punct de vedere economic, politic sau militar. Oamenii și țările pur și simplu încearcă să se agaţe.

Poate fi o viziune neortodoxă, dar cred că în general Războiul Rece a fost un lucru bun. Cel puțin oamenii știau unde stau și cum să se comporte. A fost bine pentru superputeri, regulile erau clare, iar când regulile sunt clare, este mai ușor să nu le încalci și să provoci accidente îngrozitoare.

Astăzi, nu există altceva decât confuzie. Dacă stresul continuă să se acumuleze în interiorul țărilor și între țări, nu vor avea de ales decât să-l elibereze așa cum se eliberează întotdeauna presiunea: mergând la război.

Acum, că 2022 a început, cred că începem noul an cu mare nedumerire. Rusia este într-o stare groaznică, la fel și America și, deși China pare că este pe vârful lumii, este complet dependentă de puterea de cumpărare a Americii. Întreaga lume este într-o stare de colaps. Ideologiile care au menținut țările în funcțiune își manifestă toate irelevanța și slăbiciunea și nu pot oferi umanității un mod de viață atrăgător. Într-adevăr, lumea este pregătită pentru schimbare.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Întrebare: Este timpul să facem un rezumat al rezultatelor anului trecut. Ce s-a întâmplat? Marea Britanie a finalizat ieșirea din Uniunea Europeană; Joe Biden a preluat funcția de președinte al SUA; Naftali Bennett a devenit prim-ministru în Israel; utilizarea veselei de unică folosință nedegradabilă și a plasticului au fost interzise în Europa; inundații grave au avut loc în Europa de Vest și Centrală; au fost numeroase erupții vulcanice și cutremure în Indonezia, Haiti și așa mai departe; incendii au izbucnit în toată Europa, Rusia și Australia; și multe tornade au provocat pagube în SUA.

Jocurile Olimpice de vară au avut loc la Tokyo; Kabulul a căzut și controlul a fost transferat talibanilor; căsătoria între persoane de același sex a fost legalizată în Elveția; Angela Merkel a demisionat din funcțiile sale; coronavirusul a continuat și continuă și a dus la îmbolnăvirea a aproape 270 de milioane de oameni și la moartea a 5,3 milioane de oameni.

Cum ați rezuma efectele anului trecut?

Răspuns: A fost un an de exacerbări. Așa l-aș numi.

Și cele mai importante escaladări sunt între Israel și Statele Unite. Este foarte grav, până la punctul în care în curând vom fi în dezacord. Suntem deja în opoziție unul cu celălalt. Cred că există chiar și unii care nu sunt de acord cu existența noastră.

Singurul lucru pe care îl mai sper este că evreii din America își vor reveni încet în fire și nu vor fi atât de solidari cu Partidul Democrat, cu mișcările de stânga. Ei încă trebuie să realizeze că deși guvernul este numit „de stânga” și „democratic”, nu este democratic, nu este pentru democrație, nu este pentru popor.

Iar în ceea ce privește Israelul, trebuie să spunem că va fi mai rău, mult mai rău. Nu a fost nimic mai bun pentru Israel decât guvernul Trump. Și nu l-am apreciat, indiferent cât de mult am scris, am vorbit și am strigat despre asta. Nu s-a înregistrat. Evreii l-au trădat. L-am împins departe. Și doare foarte mult, și încă vom suferi mult din cauza faptului că a ieșit așa.

Va dura mult timp pentru ca evreii să învețe din asta, dar lecțiile vor fi foarte serioase, lungi și, mi-e teamă să spun, sângeroase.

Întrebare:: Este acesta principalul efect al anului trecut pentru dvs.?

Răspuns: Nu există alt rezultat, deoarece este legat de obiectivele dezvoltării lumii.

Întrebare:: Rezumând anul trecut, la ce vă gândeaţi, la dvs,  Israel sau la noi?

Răspuns: Nu. Mă gândeam la realizarea programului creației în timpul nostru, în ce fel se va realiza. Și din păcate, transformăm tot acest drum dintr-unul amabil, scurt într-unul sângeros, care în final va fi tragic, lung și dureros. Mai ales pentru noi, dar în principiu, și ca urmare pentru întreaga lume.

Întrebare: Aţi spus „drum”. Explicați atunci vă rog, de ce aceste două țări, sau una, parcă se află ca în centrul lumii?

Răspuns: Israelul este în centrul lumii. Nu pentru că eu sunt în el, ci pentru că este așa din motive obiective. Am văzut asta de-a lungul istoriei. Și în principiu, majoritatea oamenilor sunt de acord cu asta, cei care văd situația și privesc întreaga istorie prin prisma timpului și a evenimentelor. Totul este legat astfel.

Suntem în centrul evenimentelor, iar sarcina noastră este să conducem lumea către unitate și conexiune, dând un exemplu și trăgând pe alții după noi.

Iar noi nu facem asta. Prin urmare desigur, este vina noastră că lumea este în starea în care este acum. Va trebui să reparăm acest lucru și să continuăm să îl reparăm poate în moduri foarte, foarte neplăcute. Aceasta se numește „calea suferinței”.

Deci nu va exista nicio conexiune, vor fi despărțiri lungi, vor fi probleme pe termen lung, încăierare, războaie și neînțelegeri, dar până la urmă rezolvăm toate acestea. Și când noi adică evreii, mergem pe calea greșită, nu pe calea conexiunii, atunci desigur este rău.

Întrebare: Funcționează această formulă: rău pentru noi, rău pentru lume?

Răspuns: Lumea nu va fi mai bună. Lumea va fi la fel ca noi, doar într-o formă diferită. Dacă ne vor deporta, ne vor distruge, ne vor forța să eliberăm teritoriile și așa mai departe, atunci lumea va fi în cele din urmă acoperită de răni care sângerează. Va fi doar ca un animal vânat.

Ei bine, ce să faci? Suntem de vină pentru asta. Am scris despre asta, am vorbit despre asta și până la urmă ajungem la asta acum.

Întrebare: Ce este mai important pentru dvs., ca evreii să vă audă mai mult sau toate națiunile lumii?

Răspuns: Națiunile lumii, ar fi bine desigur, dar principalul lucru sunt evreii, deoarece totul depinde de ei până la urmă. În orice moment dacă se schimbă și înțeleg că ei sunt punctul central și că starea întregii lumi depinde de starea lor, dacă se unesc între ei, lumea va începe să se unească și se va putea preveni războiul.

Nimeni nu ne va ajuta. Americanii declară deja deschis că “nu participăm la planurile voastre”. Nici măcar nu vor să ne aprovizioneze cu avioane cisternă. Ceea ce înseamnă că nici nu vom putea ataca. Nu putem ataca Iranul, instalațiile sale nucleare, despre care ei spun deschis că ne sunt destinate. Ei nu o ascund.

Și nici americanii nu ascund că ne opresc orice ajutor. Și nu ne mai rămâne nimic de făcut. O să stăm aici și să așteptăm să cadă bombele atomice? Și acest lucru este destul de probabil.

Aceasta este ceea ce am adus asupra noastră prin noi înșine atât fizic, cât și spiritual. Nu căutăm conexiunea. Nu căutăm solidaritatea. Nu căutăm solidaritate între noi. Suntem un exemplu de respingere reciprocă, care nu există în nicio altă națiune.

Nicio națiune din lume nu poate arăta un exemplu de asemenea separare și divizare ca noi. Practic repetăm ​​aceleași războaie evreiești care au fost purtate de-a lungul istoriei în interiorul evreilor, unul cu altul

Comentariu: Când s-au prăbușit Templele.

Răspunsul meu: Acum este la fel.

Întrebare: Care este concluzia dvs. din toate acestea?

Răspuns: Concluzie: Aveți grijă, evrei! Aceasta este concluzia. Doar asta. Și de aceea sunt foarte pesimist cu privire la viitor! Oricine din lume devine din ce în ce mai convins că Israelul și evreii sunt doar o problemă, o tumoare malignă pe corpul lumii.

Comentariu: Dar în acest caz nu te oferi să îndepărtezi tumora, te oferi să o vindeci.

Răspunsul meu: Nu știu cum să o vindec. Cred că oamenii, națiunile lumii, țările, vor avea din nou același gând: „De ce am creat acest Israel? Și pentru ce există? Pentru noi este ca un ghimpe în ochi”.

Comentariu: Să spunem că acest gând apare. Acțiunea nu este despre distrugere, sper.

Răspunsul meu: Vor exista astfel de acțiuni încât vom fi alungați din toate cluburile și organizațiile internaționale.

Comentariu: Judecaţi în toate instanțele internaționale.

Răspunsul meu: Se întâmplă deja. Și se presupune că ne vom asigura că nu este așa, că totul este temporar și așa mai departe. La fel cum au făcut evreii în Germania nazistă înainte de a fi duși cu toții în lagărele de concentrare.

Comentariu: Dar aţi spus că este imposibil să distrugi această națiune.

Răspunsul meu: Ei bine vor mai rămâne câțiva oameni. vorbesc absolut serios!

Dacă un număr mare de oameni pot fi numai într-o astfel de discordie între ei, atunci pentru a-i aduce la niște relații mai mult sau mai puțin logice, corecte, nu va mai rămâne decât să le reduci numărul. Lasă-i să simtă cât de dependenți sunt unul de celălalt.

Întrebare: Să spunem că aud. Iată-mă, evreu, sau sunt reprezentantul altor națiuni, aud. Care sunt acțiunile mele? Nu vorbești doar de dragul de a vorbi.

Răspuns: Acțiunile tale vor fi dictate de ceea ce se va întâmpla cu aceste națiuni.

Întrebare: Dacă sunt evreu, care sunt acțiunile mele?

Răspuns: A arunca totul și a se angaja numai în conexiune: a aduna pe toți evreii cât mai mult posibil într-o singură simţire, o singură conștientizare că ei sunt un singur întreg și trebuie să se conecteze între ei, să învingă ura reciprocă și să obțină o stare aproape. ca iubirea.

Toate acestea le facem astfel încât, după ce ne conectăm împreună, să ne putem face munca adevărată, nu numai asupra propriei noastre conexiuni, ci și asupra conexiunii cu întreaga lume. Atunci va trebui să fim o lumină pentru națiunile lumii. Și va trebui să răspândim metodele de conexiune și unire a tuturor oamenilor din lume între ei.

Și ei se vor coace până atunci, pentru că vor mai fi atât de multe cataclisme, atât de multe probleme, încât cu greu am avea timp să le explicăm că toate acestea nu pot fi oprite decât prin relațiile noastre amabile reciproce, dacă ar veni de la evrei.

Comentariu: Nu vorbiți despre avantajul evreilor. Vorbiţi despre munca destul de grea pe care o au de făcut.

Răspunsul meu: Despre datoria lor față de întreaga omenire.

Iar ei nu simt asta. Omenirea simte acest lucru în pretențiile sale față de poporul evreu, iar poporul evreu însuși nu simte acest lucru. Și asta este problema. Cum pot fi scuturați acești oameni atât de încăpățânați, ca să se trezească. Se dovedește că în interior sunt doar înghețaţi, nemişcaţi, rămaşi aşa de multe, multe secole.

Nu știu cum să fac asta. Și de aceea, în ajunul anului viitor, sunt într-o stare de așteptări anxioase. Și nu văd ce bine se poate întâmpla anul viitor. Nu există premise pentru aceasta.

Comentariu: Și dacă eu, reprezentant al oricărei alte națiuni, aud asta și chiar mă enervează?

Răspunsul meu: Dacă nu aparțineți evreilor, atunci vă cer să puneți presiune asupra poporului evreu, să explicați tuturor ce v-am explicat eu. Și încercați să-i faceți pe ei, evreii, să înțeleagă necesitatea lor, rolul lor real în această lume, mai ales în timpul nostru, și să înceapă imediat să-l pună în aplicare, să se conecteze între ei, să arate un exemplu tuturor națiunilor lumii despre cum să ne unim. Și atunci lumea se va calma și va ajunge la starea ei corectă.

Acest lucru ar trebui explicat tuturor.

Comentariu: Totuși nu numai pe mine mă uimește, ci pe toată lumea că puneţi asta în prim-plan, în fruntea a tot ceea ce se întâmplă în lume! In lume!

Se întâmplă atât de multe în lume și puneți asta în fruntea a toate.

Răspunsul meu: Există o cădere liberă a întregii omeniri care se întâmplă în lume, într-o groapă morală, tehnologică, ecologică.

Comentariu: Și spuneţi că este din cauza noastră.

Răspunsul meu: Da. Pentru că nu creștem valoarea conexiunii. Numai asta contează!

Întrebare: Conexiune într-un sens simplu?

Răspuns: Conexiunea oamenilor între ei, pentru că în acest caz ei pot dezvălui forța superioară, o pot apropia de ei înșiși. Pe măsură ce ne unim, aducem forța superioară mai aproape de noi înșine și astfel dezvăluim tuturor existența noastră a tuturor într-o anumită lume nouă. Începem să vedem forțele care ne controlează. Este foarte important! Și atunci înțelegem unde trăim, pentru ce, cum să trăim și așa mai departe. Prin urmare, atunci când începem să ne unim, începem să dezvăluim manifestarea forței superioare dintre noi.

Întrebare: Această revelare chiar trebuie să vină la fiecare persoană? Pentru absolut toată lumea?

Răspuns: Va veni la fiecare persoană. Mai devreme sau mai târziu, în funcție de calitățile interne ale cuiva, dar va ajunge la fiecare persoană.

Comentariu: Intrăm în anul următor, care sunt dorințele dvs, vă rog?

Răspunsul meu: Să fiu auzit!

Din KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 12/13/21

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→