Întrebare: Există un astfel de concept că o persoană poată să-L pedepsească pe Creator?

Răspuns: Da, prin faptul că nu se grăbește cu toată puterea spre scopul creaţiei. Aceasta poate fi privită ca o pedeapsă pentru Creator. Ca un copil care nu vrea să se dezvolte, își supără foarte mult părinții prin asta.

Întrebare: Pentru ce acțiuni din această lume pedepsește Creatorul o persoană, în mod direct?

Răspuns: Pentru că nu ai vrut să te conectezi cu alți oameni pentru revelarea Creatorului; aceasta este o formulă generală.

KabTV “Stări Spirituale” 5/31/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Se spune că apa are memorie. Ce este acest fenomen?

Răspuns: Apa are caracteristici speciale. Știm proprietățile sale, cum ar fi punctul de îngheț, punctul de rouă, precum și altele; fără apă viața pe Pământ ar fi imposibilă. Suntem complet adaptați la aceste proprietăți pentru că sunt cele mai elementare pentru noi la nivel fizic.

Iar în spiritual, apa este sursa a toate. Este o sursă, în sensul că dacă însoțește orice proces viu, există loc pentru el și va fi executat corect. De îndată ce apa dispare de acolo, acesta se închide în sine și se usucă.

Comentariu: Se crede că memoria generațiilor anterioare este înglobată în apă.

Răspunsul meu: Faptul este că memoria nu este o proprietate în sine a apei. Apa este un purtător al memoriei, care este transferată prin ea de la o generație la alta, de la un Partzuf  la altul. Sufletele comunică între ele prin apă. Apa este un purtător de informații.

KabTV “Prim-plan. Teritoriu Special” 5/17/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Cel care începe un război – pierde ”

Vorbind despre războiul Rusia-Ucraina, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat recent unui săptămânal german: „Trebuie să ne pregătim pentru faptul că ar putea dura ani”. După cum am spus de mai multe ori, acest război nu este ca orice război anterior; este un control la un nou nivel, un precursor al mai multor controale care vor urma. Este posibil ca acest control să fi început cu Rusia și Ucraina, dar nu se va termina aici; va cuprinde toată Europa și în cele din urmă întreaga umanitate. Aceste verificări vor determina societatea umană să se reconstruiască într-un mod care ne ajută să atingem esența și scopul vieții.

Actuala nedumerire și nehotărârea care ne-a biruit nu este negativă. Este o stare obligatorie care precede orice progres. Au existat întotdeauna lupte pentru cine va conduce – ce partid sau ce lider sau ce ideologie. Reflecțiile care ni se impun astăzi ne determină modul în care dorim să ne raportăm la societatea noastră, la țara noastră și la umanitate și ce ne va ajuta să atingem starea de desăvârșire și perfecțiune.

Deși în momentul de față luptele sunt între indivizi care sunt lideri ai țărilor lor, oamenii văd deja că acesta nu este modul corect de a fi al umanităţii, cel puțin nu în ceea ce privește motivațiile liderilor. Atunci când deciziile liderilor sunt conduse de considerente ale beneficiului publicului, mai degrabă decât de propriul lor beneficiu, deciziile lor vor fi corecte, vor reuși și vor câștiga sprijinul tuturor. Acest lucru apropo, nu se referă la un anumit lider, ci este valabil pentru toți liderii, deoarece acesta va fi principiul de bază al conducerii în viitor.

Dependența reciprocă care pare să ne împovăreze astăzi, provocând întârzieri în transporturi, penurie de alimente și energie și răspândirea virușilor în întreaga lume, este cu adevărat reversul responsabilității noastre reciproce. Când învățăm mesajul interconectarii, pe care ni-l învață, vom descoperi că legăturile noastre nu dor, ci ne permit să trăim mai confortabil și mai ușor și că dependența noastră reciprocă este o invitație de a ne conecta inimile, nu numai economiile.

Motivul pentru care în prezent simțim că lumea este în criză este că nu suntem dispuși să acceptăm interdependența noastră. În lupta dintre interdependența forțată și reticența de a juca după stăpânirea ei, facem ca totul să se închidă. Cu toate acestea, dacă îmbrățișăm conexiunea în loc să o respingem, vom descoperi nenumăratele ei beneficii în comparație cu a trebui să ne bazăm doar pe noi înșine.

Trăim o perioadă cu totul specială din istorie. Are loc o schimbare esențială, o transformare spirituală. Treptat, învățăm să ne percepem pe noi înșine nu numai ca indivizi, ci și ca părți ale unui sistem care mențin o relație simbiotică cu acesta: hrănim sistemul, iar sistemul ne hrănește pe noi.

Până astăzi, ne-am perceput pe noi înșine ca ființe separate. Acest lucru ne-a pus în lupte constante împotriva fiecăruia și a fiecărui lucru. Supraviețuirea celui mai în formă a simbolizat atitudinea noastră față de viață.

În noua percepție care se trezește în interiorul nostru, atitudinea noastră se va schimba la ceea ce antropologul Brian Hare și cercetătorul Vanessa Woods numesc „supraviețuirea celor mai prietenoși”. În această abordare, cei care se simt conectați cu ceilalți și acționează spre beneficiul tuturor în minte vor prospera, iar cei care se agață de atitudinea „fiecare om pentru sine” se vor găsi învinși de viață.

În curând, și sper că asta va veni fără prea multă durere, omenirea va ajunge la deznădejde deplină. Vom simți că suferim lovituri la fiecare pas și în fiecare moment al dezvoltării noastre. Când vom ajunge la asta, oamenii vor fi de acord ca ultimă soluție, să se conecteze. În acel moment, sper cu adevărat că omenirea va începe să contemple cum să se ridice deasupra ego-ului, deoarece altfel ne va provoca suferințe insuportabile tuturor.

În epoca ce se deschide acum, nu vom putea impune altora decizii. Nu ne vom putea asupri sau forța unul pe celălalt să adoptăm rezoluții pe care ei nu vor dori să le ia din proprie voință. Persoană contra persoană, țară împotriva țării, regim împotriva regimului, nimeni nu va putea să-și impună părerile celuilalt. În noua eră, cel care începe un război, pierde. Mai degrabă, totul se va face prin conexiune și reciprocitate.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe The Times of Israel: “Un cuvânt bun pentru profesori ”

Când eram în liceu, mă uitam cu uimire la elevii A din clasele de deasupra mea. Erau pe cale să termine liceul și să devină și profesori. Ar fi putut merge oriunde. Ar fi putut să obțină burse la orice facultate și să studieze orice profesie care le venea în minte, dar au ales predarea. La acea vreme, în Belarus, unde am copilărit, predarea era o ocupație foarte respectată.

Astăzi, în Israel, profesorii părăsesc profesia în masă. Sistemul nostru de învățământ este epuizat iar profesorii noi sunt mult mai puțini decât cei care pleacă. Mai rău încă, mulți dacă nu majoritatea, dintre cei care se alătură nu stau mai mult de câțiva ani. În plus, cei care pleacă sunt cei mai buni, cei care pot reuși și în altă parte. În curând copiii noștri nu vor mai avea profesori care să-i învețe.

Există două probleme majore în spatele „Marei Dezertări” din ocupația didactică. Prima este că societatea nu o prețuiește. Prestigiul pe care îl avea predarea, și pe care l-am cunoscut în copilărie, nu mai există astăzi, cel puțin nu în Israel. A doua problemă este salariul profesorilor.

Astăzi, deoarece profesorii protestează pentru a le fi ridicate salariile la un nivel mai respectabil, cred că este necesar să abordăm problema salariilor profesorilor înainte de orice. Un salariu mai mare, nu mare, dar mai mare, sau cel puțin nu atât de mic ca acum, va permite profesorilor să se descurce mai ușor, mai ales în primii ani ai carierei, și va reflecta, de asemenea, un nivel mai ridicat de respect față de ocupatie didactică.

La urma urmei, profesorii sunt oameni foarte semnificativi în viața noastră a tuturor. Alături de părinți, ei sunt persoanele încredințate cu pregătirea copiilor noștri pentru viață. Ei sunt foarte semnificativi în modelarea abordării viitoarei generații față de viață și față de alți oameni. Prin urmare, ne dorim ca profesorii noștri să fie modele bune, indivizi demni de a preda generația viitoare. Ei trebuie să simtă că munca lor este importantă și că societatea simte că munca lor este importantă.

În lumea de astăzi, acest sentiment se exprimă, în mare măsură, în salarii. În prezent, când salariile profesorilor sunt mici, pe lângă dificultățile financiare, este o declarație a societății că aceștia nu sunt importanți, ocupația lor este neimportantă și nu valorează mai mult decât sunt plătiți. Cine și-ar dori să rămână într-o ocupație înjositoare?

Prin urmare, în opinia mea, primul pas către vindecarea sistemului de învățământ este să plătească profesorilor un salariu decent. După aceea, va fi posibil să vedem că profesorii predau ceea ce vrem noi să predea, că sunt modele demne de urmat și că știu să transmită valorile pe care vrem să le transmită elevilor lor, care sunt copiii noștri.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Ocupaţi Rothschild, din nou”

În 2011 „capitolul” israelian al mișcării Occupy și-a început activitățile cu un miting uriaș la Tel Aviv și a continuat să „ocupe” bulevardul Rothschild în următoarele câteva luni. Toată mass-media a fost pentru asta, la fel și oamenii. Cauzele au fost drepte și au fost multe, și toată lumea credea că se va produce o schimbare în societatea israeliană. Oamenii au simțit că s-au săturat de corporații care profită pe cheltuiala lor. Am avertizat atunci că protestele nu vor realiza nimic pentru că nu exista unitate între protestatari și, fără unitate, ei erau neputincioși împotriva corporațiilor și politicienilor. Aceasta este ceea ce s-a întâmplat într-adevăr. S-a anunțat un comitet, au fost întocmite recomandări, dar cetățenii Israelului sunt exploatați acum așa cum au fost întotdeauna, dacă nu mai mult.

Dar oamenii par să aibă memorie scurtă. În aceste zile corturile sunt din nou ridicate pe Bulevardul Rothschild deoarece israelienii s-au săturat de exploatare și abuz de putere. Și încă o dată oamenii sunt împărțiți; obiectivele lor sunt multiple și bugetele sunt date celor de la putere, care le împart între numeroasele partide care există în Israel. Când fiecare trage pătura în felul său, iar pătura nu este suficient de mare pentru a acoperi toată lumea, în cele din urmă se rupe și oamenii rămân fără nimic.

Prin urmare, în ciuda întregii bogății de ingeniozitate, companii start-up, tehnologii avansate, biotehnologie inovatoare, agricultură și abundența rezervelor de gaze naturale, Israelul va rămâne sărac și slab. „Prima apărare împotriva calamității este iubirea și unitatea. Când există iubire, unitate și prietenie unii între alții în Israel, nicio calamitate nu poate veni peste ei”, scrie cartea Maor VaShemesh. Sciziunea este singurul nostru inamic. Când luptăm pentru cauze diferite, ne creștem separarea și ne luptăm unul împotriva celuilalt. Într-o astfel de stare, am pierdut chiar înainte de a începe.

Dacă israelienii vor să realizeze ceva, ei trebuie în primul rând să se unească. Numai dacă facem din unitate și solidaritate prioritățile noastre principale, ne vom putea prioritiza corect nevoile. Dacă fiecare facțiune își expune nevoile și provocările și toată lumea discută ce să facă și când, știind că scopul principal este de a consolida unitatea noastră, atunci toate problemele vor fi rezolvate la momentul potrivit și în modul potrivit.

Atât timp cât rămânem concentrați pe propriile noastre nevoi și aceasta este atmosfera predominantă în Israel, nu există niciun motiv pentru care oamenii puternici să nu abuzeze de noi ceilalți, dacă pot. Dar dacă ne unim, ei își vor pierde dorința de a abuza; unitatea noastră îi va atrage, iar Israelul va prospera.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Întrebare: Există pedepse din încarnările trecute? Există așa ceva încât o persoană să ducă greutăţile din cauza unor fapte rele din viețile trecute?

Răspuns: În principiu da, pentru că viața și moartea noastră materială nu termină nimic și nu încep nimic. Ar trebui să percepem această realitate ca o mișcare continuă a ascensiunii noastre spirituale către Creator.

Întrebare: Și invers, există merite care să-mi permită o dezvoltare mai ușoară în viețile mele viitoare? Chiar și Tora vorbește despre meritele strămoșilor.

Răspuns: Nu aș spune că este mai ușor, dar mai eficient.

Întrebare: În general, este corect ca o persoană să fie pedepsită pentru anumite vieți anterioare atunci când nu este clar cine a locuit acolo?

Răspuns: Dar sunt ale tale.

Comentariu: Dar eu nu simt așa.

Răspunsul meu: Nu contează. Acest lucru este făcut intenționat pentru a nu te elibera de orice probleme sau a ţi le impune. Toate acestea sunt luate în considerare și reies foarte clar din sistemul de guvernare globală. Nu este doar un fel de capriciu sau accident sau că corpul uman este creat independent în acest fel.

KabTV “Stări Spirituale” 5/31/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Uneori, o persoană simte că a făcut ceva greșit și a primit imediat pedeapsă și invers, că a făcut ceva bun și a primit imediat un fel de recompensă. Dar în majoritatea cazurilor, nu există o astfel de conexiune directă; ea este ascunsă. De ce unei personae nu i se arată direct că există pedeapsă pentru faptele rele?

Răspuns: Unei persoane nu i se arată absolut nimic, în afară de ceea ce trebuie să știe pentru următoarea acțiune corectă. Acesta este modul în care el este condus prin viață.

Dacă nu înțelege acest lucru și nu simte asta, atunci problema este în el. În acest caz, în măsura în care nu simte că ar fi făcut o greșeală, greșeala în sine îl duce treptat la niște rezultate mai bune.

Totul este aranjat astfel încât să mergem înainte prin încercare și eroare.

KabTV “Stări Spirituale” 5/31/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Există un număr mare de oameni în jurul meu în această lume. Unii dintre ei sunt talentați, bogați și fericiți, iar alții, dimpotrivă, sunt săraci, nefericiți și bolnavi. Chiar îmi vine să spun că primii oameni au fost răsplătiți de Creator, iar cei din urmă au fost pedepsiți. Este corect să raționezi așa?

Răspuns: Dar acestea sunt judecățile tale. De unde știi care sunt recompensa și pedepsele? De unde știi semnificația absolută a relației Creatorului cu omul?

Chiar și Tora spune: „Cel care nu-și bate fiul, îl urăște”. Ceea ce se înțelege nu este bătaia propriu-zisă, ci faptul că trebuie să faci presiune asupra lui pentru a face un om dintr-un animal.

Întrebare: Deci, dacă o persoană nu vede întregul program al creației, nu poate, într-un anumit stadiu al dezvoltării sale și a întregii omeniri, să tragă concluzii despre recompensă și pedeapsă, nu?

Răspuns: Nu, în niciun caz! Pentru aceasta, ni se oferă liste de instrucțiuni cu care ne putem alinia. Deși nu am înțeles încă adevărurile lor, ne putem concentra în continuare asupra lor.

Întrebare: Este problema că fiecare le înțelege în felul său?

Răspuns: Depinde cu adevărat de cât de dezvoltată este o persoană. Dar tocmai acesta este scopul acestor liste, că în măsura în care nu se contopește cu ele o persoană se înșeală, în măsura în care nu înțelege instrucțiunile.

KabTV “Stări Spirituale” 5/31/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Care este calitatea apei? Astăzi, ca urmare a studierii genelor, oamenii de știință au ajuns la concluzia că 75% dintre gene sunt formate din apă. Ce este această apă de calitate deosebită?

Răspuns: Există multe cercetări pe această temă.

Potrivit Cabala, apa este calitatea Bina, dăruirea și calitatea vieții. Și deși aceasta nu este forța vieții în sine, viața este imposibilă fără ea. Adică, apa este umplutura universală, solventul, substratul, din care crește totul.

Pământul fără apă este lipsit de viață. Pune puțină apă și va fi viață. Această viață nu există în apă, ci în sol, dar fără apă pământul este mort. Apa este mijlocul prin care începe viața.

În dezvoltarea noastră prenatală suntem în apă. Suntem 90% apă. Si asa mai departe.

În înțelepciunea Cabala, apele superioare și apele inferioare sunt calități uriaşe ale lumilor. Tot spațiul spiritual este umplut cu apă. Existăm in ea. Nu înotăm undeva, ci existăm în interiorul ei, ca niște calități opuse apei, dar trăind tocmai pentru că am primit contactul corect cu ea. Adică, întreaga noastră viață este construită în interiorul apei, calitățile dăruirii.

KabTV “Prim-plan. Teritoriu Special” 5/17/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→