Ceea ce ne face fericiți și nefericiți nu este ceea ce sunt cu adevărat obiectele, ci ceea ce le transformăm prin percepție (Arthur Schopenhauer).

Răspunsul meu: Fireşte. Orice obiect există deja în mine de la început și eu sunt cel care îl transform în altceva. Altfel, nu este nimic de spus despre asta.

Dacă vorbesc despre ceva sau despre cineva, atunci îmi exprim percepţia și prin urmare, acest lucru există deja în mine. Sub ce formă există, despre asta vorbesc. Cum altfel? Despre ce pot vorbi dacă nu percep?

Întrebare: Dar, după cum se spune, o mie de oameni, o mie de opinii. Cum găsesc un limbaj comun? De ce toată lumea percepe ceva la fel și ceva diferit?

Răspuns: Fiecare este în sine, pe baza calităților sale.

Comentariu: Să presupunem că toată lumea percepe o masă, un scaun, un fel de mediu în același mod…

Răspunsul meu: De asemenea, nu este același lucru, deoarece nu putem compara. Suntem doar de acord că este la fel.

Să presupunem că spunem: „scaun, masă”, sunt de acord că acest lucru provoacă aceeași percepție în mine și în tine, dar în niciun caz nu spune ce fel de obiect este, ci doar cum este perceput în noi.

Comentariu: În principiu, fiecare percepe în felul său și în plus, nu putem compara astfel de nuanțe — cât de acru este pentru mine și pentru el. Se dovedește că oamenii au fost de fapt „de acord” cu privire la imaginea lumii: așa o percepem noi.

Răspunsul meu: Da, pentru că ele există inițial conform unei asemănări comune. Există un anumit set de calități în percepția umană și, prin urmare, ei pot fi de acord.

Din KabTs “Cabala Expres” 4/29/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Dacă cineva comite o crimă, el ucide un om în sine însuşi (Stanislaw Jerzy Lec).

Întrebare: Pentru Lec, uciderea unei persoane în tine însuţi este o crimă. Ce înseamnă să „ucizi un om în interiorul tău”? La urma urmei, a existat un om în mine?

Răspuns: Da, a existat un om și până la urmă am comis o crimă. Și prin asta l-am ucis.

Întrebare: Ce înseamnă că acest om a trăit în mine?

Răspuns: Înseamnă că deocamdată nu făcea nimic bun sau rău. Întrucât aici a venit o oportunitate de a reflecta asupra acestei stări — sunt om sau nu? — și am decis că nu merit deocamdată.

Întrebare: Și ce este „un om în mine”?

Răspuns: Aceasta este o mișcare superioară pur altruistă – de la mine în beneficiul celorlalți.

Comentariu: Cred că voi putea face asta, dar când va veni momentul și eu voi…

Răspunsul meu: Nimic.

Întrebare: Și asta se numește că ucid un om în mine însumi?

Răspuns: Da, dar atunci înțelegi că aici trebuie să te îndrepți către forța superioară, astfel încât să te transforme în acest fel și să poți crește cu adevărat un om în tine.

Întrebare: Înseamnă că aceasta este o condiție necesară – uciderea unui om din mine?

Răspuns: Da. Cel care nu se poticnește nu se ridică. Acesta este un adevăr cunoscut.

Întrebare: Vrei să spui că practic aceste „crime” se petrec constant în mine?

Răspuns: Desigur.

Întrebare: „Ucid” un om, „ucid” din nou și mă mișc în acest fel?

Răspuns: Dacă te mişti. Dacă simți că ucizi.

Întrebare: Dacă simt că ucid, este un stres extraordinar și o traumă pentru mine?

Răspuns: Da.

Întrebare: Și încă o dată cresc un om, și din nou?

Răspuns: Și așa mai departe.

Întrebare: Ar fi grozav să te miști fără a ucide. Este posibil?

Răspuns: Dar cum te poți mișca?

Observație: Cu iubire.

Răspuns: Nu! Mișcarea se poate întâmpla doar dacă păşeşti pe tine ca pe o treaptă și te ridici. Apoi din nou te vezi acolo, pe jos, și calci din nou pe tine și te ridici.

Întrebare: La fiecare pas mă întind pe treaptă?

Răspuns: Da.

Din KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 3/21/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Care este cea mai importantă abilitate emoțională pe care să o dezvolţi unui copil?“

Prietenia. Nu este nimic mai important decât să fii cu prietenii. Prin aceasta, copiii dezvoltă apropierea cu alți copii, cum să vorbească între ei și să se conecteze și în general, construirea unor relații de prietenie ne permite să ne bucurăm de o viață mai fericită, mai echilibrată și mai calmă.

O prietenie este un tip diferit de relație față de una în care încercăm să-i depășim pe ceilalți și să ieșim numărul unu în societate. Prieteniile implică faptul că dezvoltăm conexiuni de iubire între noi, în timp ce abordarea individualistă a succesului ne cere să fim stresați în mod constant într-un mod de atac și apărare.

Astăzi, vedem din ce în ce mai mulți copii cu tot felul de probleme psihologice și psihiatrice și vedem cum aceste probleme mentale îi urmăresc până la vârsta adultă. Prin urmare, cea mai importantă abilitate emoțională și socială de dezvoltat la copii este prietenia, de a dezvolta un sentiment de încredere reciprocă și responsabilitate între toți, o stare în care cu toții am putea să închidem literalmente ochii și să ne simțim în pace.

Bazat pe videoclipul „Care este cea mai importantă abilitate emoțională pe care să o dezvolți unui copil?” cu cabalistul Dr. Michael Laitman și Oren Levi. Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Medium a publicat noul meu articol “Redeschiderea centralelor pe cărbune — Când ura învinge bunul simț ”

După zeci de ani de luptă pentru a găsi alternative ecologice la cărbune, Europa este forțată să se întoarcă la aceasta, după ce Rusia și-a redus exporturile de gaze ca răzbunare pentru sancțiunile Europei împotriva ei. În câteva săptămâni, ani de muncă au fost anulate. Deși se presupune că aceasta este o măsură temporară, nimeni nu poate spune când vor fi restabilite alimentările cu gaz. Și de ce s-au întâmplat toate acestea? Din cauza urii. Tehnologia este acolo, resursele sunt acolo, dar ostilitatea și dușmănia sunt și ele acolo, iar atunci când acestea sunt prezente, ele câștigă întotdeauna. Singurul lucru pe care trebuie să-l reparăm pentru a restabili prosperitatea este aversiunea noastră unul față de celălalt.

Acum, pentru că nu ne putem depăși ura, Rusia pierde bani pentru că a încetat să vândă gaze Europei. Și Europa pierde bani pentru că nu poate cumpăra gaz ieftin și va polua aerul pentru că va redeschide centralele pe cărbune.

De asemenea, există o abundență de semiconductori, dar unele companii au cumpărat stocuri din ele în avans, iar restul lumii se luptă pentru resturi. Drept urmare, prețurile cresc în întreaga lume, producția și livrările sunt întârziate puternic, iar țările care doresc să se protejeze de egoismul altor țări sunt forțate să înceapă să producă ceea ce au nevoie pentru ele, dacă pot.

Globalizarea a fost bună pentru noi. A furnizat provizii ieftine abundente de lucruri pe care nu le puteam produce noi înșine, sau cel puțin nu la un preț accesibil. Acum, fără alt motiv decât ura, umanitatea este dată înapoi cu zeci de ani, dacă nu cu secole, deoarece unele dintre cele mai avansate țări din punct de vedere tehnologic trebuie să aleagă între electricitate din cărbune sau deloc.

Și mai rău, aceeași ură provoacă o lipsă masivă de grâu. Ce se întâmplă dacă clima dintr-o anumită țară nu este potrivită pentru cultivarea grâului? Oamenii din acea țară vor fi forțați să apeleze la pâine de porumb sau la cartofi ca sursă de carbohidrați? Va trebui să treacă la o dietă bazată pe proteine ​​și să trăiască din carne?

Și dacă această criză se extinde în sectorul transporturilor? Criza semiconductorilor a afectat deja producția. Ce se întâmplă dacă și alte elemente esențiale sunt amânate? Ne-am întoarce la cal și trăsură? Chiar putem face asta?

Și cum rămâne cu medicina? Cum poate omenirea să furnizeze medicamente adecvate fără instrumente care sunt fabricate în întreaga lume și fără transport efectiv?

Dacă suntem înțelepți, vom folosi redeschiderea centralelor pe cărbune precum canarul din mină dacă vreți. Este un semn de avertizare că nu avem de ales decât să începem să cultivăm relații cu adevărat pozitive dacă dorim ca civilizația umană să supraviețuiască.

Putem face următorii ani pașnici și prosperi. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să ne îndreptăm atenția de la curățarea aerului, a apei și a pământului, la curățarea inimii de ura față de celălalt. Ura poluează și ucide mai mult decât toți ceilalți poluanți la un loc.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→