Daily Archives: 12 septembrie 2022

Creatorul are grijă de toată lumea

36Întrebare: De obicei, ne ridicăm după ce cădem în Klipot. Există o stare în care cazi în ele și nu te mai poți întoarce?

Răspuns: Nu, acest lucru nu se poate întâmpla practice, deoarece Creatorul, forța superioară, are grijă de toată lumea și oricum îi ridică pe toți. Deci nu contează dacă cineva a căzut sau nu a căzut. Se mai spune despre aceasta: omul drept va cădea de o mie de ori și se va ridica.

Întrebare: Deci este doar o diferență de timp, unul a căzut și s-a ridicat într-o secundă și celălalt într-un an?

Răspuns: Depinde de viteza cu care o persoană se pregătește să se ridice.

KabTV “Stări Spirituale” 8/21/22

Două stări ale acelui trandafir

43Există două stări la acel trandafir:

1) Katnut – începutul formării lui, în care există doar Sefira Keter în el, în care este îmbrăcată lumina lui a Nefesh, iar cele nouă ale lui de mai jos cad în afara Atzilut, în lumea Beria.

2) Gadlut – când cele nouă ale lui de mai jos se ridică din lumea Beria în lumea Atzilut și odată cu ele el este construit într-un Partzuf complet cu zece Sefirot (Rabbi Shimon bar Yochai [Rashbi], Zohar pentru toţi, Trandafirul).

Întrebare: Ce sfaturi aţi da unui student nou care se află pentru prima dată la o lecție de Cabala?

Răspuns: Sursa noastră se numește „Infinit” (Ein Sof). De acolo, prin lumea lui Adam Kadmon (AK), lumina coboară spre Taburul comun (buricul). Mai jos sunt Partzufim din lumea Atzilut: Atik, Arich Anpin (AA), Aba ve Ima (AVI) și ZON (Zeir Anpin și Nukva). Iar sub ele se află lumile Beria, Yetzira și Assiya.

Studiem despre ce se întâmplă în lumea Atzilut. Pentru noi, este de maximă importanță deoarece aici este condusă guvernarea și unde sunt cuprinse trecutul, prezentul și viitorul. Se încheie cu Parsa (graniță, linie de separare), care restricționează răspândirea luminii Hochma (Înțelepciunea).

Dedesubt, în lumile BYA sunt sufletele zdrobite, iar în partea de jos sub linia comună de capăt (Sium) a luminii care vine din infinit este lumea noastră. Aici, noi existăm în corpurile noastre până când suntem treziți spiritual.

Sufletele își ridică dorința, apelul pentru corectare, la Malchut din lumea Atzilut. Utilizează conexiunea cu Zeir Anpin și ridică dorința sufletelor către El.

În măsura în care Zeir Anpin se conectează la Malchut, ele devin un Partzuf comun numit ZON și urcă la AVI. Zeir Anpin urcă la Aba, Partzuf-ul patern, în timp ce Malchut urcă la Ima, Partzuf-ul matern.

ZON îi obligă pe „tatăl și mama” să le dea toate luminile, corectările și împlinirile necesare și apoi se întorc la locul lor. Acolo, ele devin „mari”; dobândesc starea adultă de Gadlut. Acest lucru ne ajută să clarificăm semnificația celor două stări ale trandafirului, adică Malchut: Katnut și Gadlut.

În prima stare, el reprezintă doar punctul superior al Sefirei – Keter, în timp ce celelalte nouă Sefirot ale sale sunt sub Parsa. De asemenea, aici sunt forțele Klipot (murdărie, cochilii). Acesta este sensul expresiei „un trandafir printre spini”: Malchut printre Klipot. Este prima, cea mai mică stare a lui Malchut.

În starea ei adultă, Malchut își ridică cele nouă Sefirot inferioare, face un Zivug (împerechere, cuplare) cu Zeir Anpin unindu-se cu el și prin urmare, devine un trandafir autentic, care înflorește la întreaga sa frumusețe. Malchut poate deveni astfel doar atunci când „spinii” ei, adică Kelim (vasele) care nu sunt conectate și neîmplinite de Zeir Anpin, urcă la un Zivug cu el.

Toate acestea sunt trezite de sufletele zdrobite, când se unesc împreună și ele sunt cele care aduc corectarea lui Zeir Anpin și Malchut. Aici se află întreaga noastră muncă: să aducem corectarea ZON până când acestea ajung la starea lor finală.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 11/28/10, Cartea Zohar “Tr5andafirul (Shoshanah)”

Chinezii au avut dreptate

507.05La ştiri (NPR): „Guvernul Chinei a interzis bărbații efeminați la televizor și le-a spus radiodifuzorilor joi să promoveze „cultura revoluționară”, extinzând o campanie de întărire a controlului asupra afacerilor și societății și de a impune moralitatea oficială.

„Președintele Xi Jinping a cerut o „întinerire națională”, cu un control mai strict al Partidului Comunist asupra afacerilor, educației, culturii și religiei. Companiile și publicul sunt sub presiune din ce în ce mai mare pentru a se alinia cu viziunea sa pentru o Chină mai puternică și o societate mai sănătoasă. …

„Radiodifuzorii ar trebui să evite promovarea „celebrităților vulgare de pe internet” și admirația față de bogăție și celebritate, a spus autoritatea de reglementare. În schimb, programele ar trebui „să promoveze în mod viguros cultura tradițională chineză excelentă, cultura revoluționară și cultura socialistă avansată”.

Răspunsul meu: Sunt de acord cu ei. Am început brusc să credem că totul este posibil pentru o persoană, că el sau ea se află la un nivel atât de spiritual încât poate percepe totul despre sine corect, că știe ce este bine și ce este rău. Și e bine că îmi arată răul ca să mă pot îndepărta și mai mult de el.

Totul este greșit! O persoană va percepe și va absorbi totul! Și desigur, va percepe mai mult răul decât binele. Prin urmare, chinezii au dreptate, nu va ieși nimic bun din asta. Interzice! Este ca la copii. Îi oferim copilului doar ceea ce îi poate aduce beneficii dezvoltării și nu tot ceea ce îşi doresc.

Comentariu: În principiu, această filozofie este specifică oamenilor de artă. Cunosc regizori care spun: „Eu arăt lucruri rele pentru ca o persoană să fie îngrozită și să nu meargă acolo. Vreau să arăt lucruri rele și înfricoșătoare!”

Răspunsul meu: Aș fi trimis acest regizor undeva pentru corectare.

Trebuie să arătăm unei persoane ceva care poate fi folosit cu absolută exactitate de către el pentru ridicarea sa spirituală, astfel încât să crească în el un Adam (Om) și nu un animal.

KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 6/30/22

Este posibil să învingi frica?

565.02Întrebare: Mulți oameni ne scriu despre frica ce pătrunde totul, că există frică pentru sine, frică pentru cei dragi, frică pentru copii, frica de moarte. Mai mult, situația nu poate fi schimbată și este înspăimântătoare.

Principala întrebare este cum să învingi frica. Este posibil?

Răspuns: Lasă situația. Nu vă gândiți la ce se va întâmpla în clipa următoare. Nu putem face nimic. Nu știm nimic despre asta. Și de aceea este cel mai bine pentru noi să lăsăm acest drum.

Întrebare: Dar este asta în puterea unei persoane?

Răspuns: Da, este. Acest lucru se realizează printr-un pic de antrenament, dar în principiu, este necesar.

Întrebare: Deci pot exista într-o situație dramatică reală, amenințat cu moartea, cu orice îți poți imagina, ca și cum nu ar exista?

Răspuns: Da. Inventezi o situație dramatică, ca să-ți folosești cuvintele și o anulezi. Sau alte lucruri: spui că nu poate fi, pentru că nu poate fi. Știu deja că voi fi bine, că voi fi bine. Sau nu mă interesează deloc, nici măcar acum! Este cel mai bun lucru – să renunți la frâie și să nu controlezi nimic.

Întrebare: Deci credeţi că frica apare din faptul că o persoană încearcă să gestioneze această situație?

Răspuns: El vrea să se descurce și nu poate. Acolo intervine frica.

Întrebare: Și când dau drumul acestei frici, par să o controlez, dar după cum se dovedește, dintr-o altă parte?

Răspuns: Sigur. Gândește-te la faptul că, desigur vei muri, bineînțeles că totul va urma și ceva va exista după tine. Nu încheiaţi lumea asta și nu mergeți undeva dincolo. Nu se știe cum poate fi imaginat acest lucru. Deci e în regulă. Imaginați-vă că acest lucru este normal; sunt de acord cu asta, și atât.

Întrebare: Înțeleg situația generală la care trebuie să renunț. Puteți oferi câțiva pași despre cum să renunțăm la orice situație?

Răspuns: Nu, oameni diferiți o fac diferit. Sunt oameni care încep să se gândească: „Ce se va întâmpla cu lumea după mine?” „Cum vor fi cei dragi și rudele mele?” „Ce se va întâmpla cu moștenirea mea?” „Ce se va întâmpla cu moștenirea mea creativă?” Și așa mai departe și așa mai departe.

Întrebare: Atunci întrebarea este: de ce este dată frica unei persoane?

Răspuns: Ca să poată corecta ceva suplimentar: atitudinea lui față de viață și moarte.

Întrebare: În ce ar trebui să se transforme această frică? Dacă este dată de sus, ce ar trebui să devină această frică?

Răspuns: Trebuie să curgă într-o supunere absolută față de voința Atotputernicului, Creatorul, și față de faptul că cineva mai are ceva de făcut în acele momente (poate fi un număr mare) până când cineva își încheie cu adevărat călătoria pământească.

Întrebare: Practic, o persoană trebuie să facă ceva într-un fel sau altul? Ce ar trebui să facă?

Răspuns: Să se calmeze. Nimic altceva. Asta ar trebui să facă o persoană.

Comentariu: Aţi spus odată că Creatorul este în pace și omul ar trebui să ajungă la aceeași pace.

Răspunsul meu: Da.

Comentariu: Atunci daţi-ne definiția păcii.

Răspunsul meu: Pacea este atunci când momentul următor nu te deranjează. Nu te deranjează absolut deloc! Nu, pentru că trăiești în el. Dacă trăiești în el, nu te deranjează, pentru că trăiești în el. Dar pur și simplu nu te deranjează. Trebuie să ajungem la asta.

Întrebare: Atunci trăiesc acest moment?

Răspuns: Iar un astfel de moment nu există. Să crezi ca nu existi deloc.

Întrebare: Adică sunt ca și cum plutesc pe râu, plutesc și asta-i tot?

Răspuns: Aceasta este de asemenea, o atitudine proastă față de viață. Nici „Ridicați vâslele” și „plutiți” nu este bine.

Comentariu: Acest punct nu este foarte clar.

Răspunsul meu: Nu este clar pentru nimeni. Acesta este punctul în care atingem calmul absolut.

Cu alte cuvinte, nu poate fi decât așa. „Mă bazez pe controlul Creatorului. El controlează totul, inclusiv pe mine în fiecare moment al existenței mele. Și în general, El controlează întregul univers și pe toată lumea. Deci nu am de ce să-mi fac griji. Vreau să mă târăsc pentru corectarea Lui, guvernarea Lui, pentru forța Sa asupra tuturor acestor lucruri? Nu.” Dacă nu, atunci stai pe loc și continuă-ţi viața.

Nu ar trebui să existe nicio diferență între cum exiști acum și după aceea, când decideți cum ar trebui să existaţi.

Întrebare: Un aşa punct de liniște?

Răspuns: Da. Aceasta indică acordul. Aceasta înseamnă că ești de acord cu Creatorul. Și nu este ușor. La urma urmei, vrem mereu să-L prindem de mână, să verificăm ceea ce este planificat acolo și să argumentăm că poate ar trebui să o facă puțin diferit.

Întrebare: Nu este nevoie să prinzi pe nimeni aici? Doar aşa și atât?

Răspuns: Doar lasă să treacă.

KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 6/30/22

Conform legii luptei contrariilor

032.01Întrebare: Se spune că  Creatorul  a creat pe unul împotriva celuilalt. Există lumi sfinte, adică intențiile noastre sunt de dragul dăruirii, și există forțe impure sau Klipot. Fără aceste forțe impure, este imposibil să dezvăluim intenţiile corecte.

Iar aceasta în principiu, corespunde legii dialecticii lui Hegel – legea unității și a luptei contrariilor. Se dovedește că doar din negativ putem afla care este intenția corectă?

Răspuns: Da. Tot ceea ce învățăm, învățăm din calitățile opuse. Dacă nu avem calitatea opusă unui fenomen, atunci nu vom putea investiga fenomenul în sine.

Întrebare: Deci trebuie să trecem prin toate intențiile impure?

Răspuns: Pur, impur, nu contează ce, ci opusul.

Din KabTV “Stări Spirituale” 8/21/22

Între două limite

703.04Aceste cinci lumini sunt lumina pe care Creatorul a creat-o în prima zi. Adam o privea de la sfârșitul lumii până la sfârșitul ei (Zohar pentru toţi, „Trandafirul “).

Întrebare: De ce spune „de la sfârșitul lumii până la sfârșitul ei” și nu de la început până la sfârșit?

Răspuns: În percepția noastră, ne aflăm între calitățile judecății și milei, între două linii. Întreaga noastră lume se încadrează în limitele acestor forme limită.

Și de aceea, în acest context, nu putem vedea lumea de la început până la sfârșit. În fiecare stare, lumea este limitată de granițele Kli-ului nostru, pe care le putem discerne.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 11/29/10Cartea Zohar “Trandafirul (Shoshanah)”

“Am încredere că Liz Truss va fi un bun prim-ministru” (Times of Israel)

Michael Laitman, pe The Times of Israel: “Am încredere că Liz Truss va fi un bun prim-ministru

Ieri, 6 septembrie 2022, Mary Elizabeth Truss, alias Liz Truss, a fost investită ca prim-ministru al Regatului Unit, a treia femeie prim-ministru din Marea Britanie. Ea își începe mandatul într-un moment dificil pentru Marea Britanie. Camera de Comerț britanică a avertizat că se așteaptă ca țara să se cufunde în recesiune, inflația a crescut la 14%, iar prețurile energiei au luat-o razna. Cu toate acestea, am mari speranțe în doamna Truss. Este o femeie puternică care știe ce vrea să realizeze și cum să procedeze.

Regatul Unit are o istorie de femei puternice și de succes în poziții de vârf. Regina Victoria și-a condus națiunea prin turbulențele industriale, politice și economice din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și și-a transformat țara într-un imperiu. Regina Elisabeta, de asemenea, în ciuda faptului că nu are puterea politică pe care o aveau monarhii în epocile predemocratice, este admirată de poporul ei și de întreaga lume. Apoi este Margaret Thatcher, prima femeie prim-ministru care a servit aproape doisprezece ani consecutiv și a devenit cunoscută drept „Doamna de Fier” pentru politicile ei fără compromisuri și stilul ei de conducere. Cred că și Truss își va face mandatul unul memorabil și din motive corecte.

În ceea ce privește Israelul, cred că va fi un prim-ministru foarte bun pentru Israel, poate chiar mai bun decât Boris Johnson. Israelul va fi înțelept să-și consolideze legăturile cu Regatul Unit în timp ce Truss este în funcție. Dacă atât Marea Britanie cât și SUA sprijină Israelul, aceasta va fi o forță puternică în spatele nostru.

În același timp, așa cum spun mereu, evreii nu ar trebui să se bazeze pe liderii străini pentru ajutor. Ei se pot ajuta singuri dacă aleg, deoarece succesul lor depinde în întregime de nivelul de solidaritate. Dacă evreii ar fi uniți, opoziția față de existența statului Israel și față de evreii din întreaga lume s-ar dizolva de la sine.

Prin urmare, cred că, deși este grozav că Truss a promis că va lua în considerare mutarea ambasadei britanice la Ierusalim și este chiar mai bine că a promis că va înăspri regulile anti-BDS ale Marii Britanii, cel mai bine ar fi să-i încurajeze pe evrei să se unească între ei. înșiși. Aceasta este singura noastră armă și la sfârșitul zilei, singurul lucru pe care ar trebui să ne bazăm.

“Adevărata responsabilitate pe care Israelul ar trebui să şi-o asume” (Linkedin)

Noul meu articol pe Linkedin “Adevărata responsabilitate pe care Israelul ar trebui să şi-o asume

În urmă cu câteva zile, armata israeliană a declarat că după o investigație prelungită a ajuns la concluzia că un soldat israelian a tras probabil glonțul care a ucis jurnalista palestinian-americană Al Jazeera Shireen Abu Akleh. „Există o mare posibilitate ca Shireen să fi fost lovită accidental de focuri de armă ale IDF care au fost trase împotriva suspecților identificați ca oameni înarmați palestinieni, în timpul unui schimb de focuri”, a spus Unitatea purtătorului de cuvânt al IDF.

Acesta este motivul pentru care suntem responsabili – nu pentru că un glonț accidental a ucis un reporter, ci pentru că propria noastră diviziune internă a provocat conflictul extern cu palestinienii.

Nu există nicio îndoială că numeroșii dușmani ai Israelului vor avea o zi de câmp deschis pentru declarația sinceră a Israelului. Țările care nu au nicio atenție față de drepturile omului sau nu se gândesc la brutalizarea și uciderea nu numai a dușmanilor lor, ci chiar și a propriului popor și pentru cel mai mic motiv sau pentru nici un motiv, vor condamna uciderea „fără discriminare” a Israelului.

După ce am slujit în armată câțiva ani, știu la prima mână că nu există niciun fel de tragere nediscriminată din partea soldaților israelieni. În același timp, se întâmplă și accidente, iar jurnaliștii care se poziționează chiar la mijloc între partidele de luptă se pun în pericol. Este un joc de noroc profesionist pe care mulți jurnaliști şi-l asumă și pe măsură ce se fac pariurile, uneori pierzi.

În ceea ce privește acuzaţia lumii trebuie să recunosc că nu mă gândesc, nu o fac niciodată. Preocuparea mea nu este ceea ce crede lumea, ci ceea ce face Israel. Dacă Israelul nu face ceea ce trebuie să facă, lumea îl va acuza, îl va denigra și îl va demoniza, indiferent dacă își cere sau nu scuze și dacă își asumă sau nu responsabilitatea pentru moartea unui jurnalist neglijent.

Cu toate acestea și acest lucru este mare totuși, cred că Israelul este responsabil. Cred că Israelul este responsabil pentru mult mai mult decât moartea lui Shireen Abu Akleh. Israelul este responsabil pentru orice este acuzat. Chiar înainte ca acuzația să fie pronunțată, ar trebui să spunem: „Aveţi dreptate, suntem responsabili pentru aceasta; este vina noastră.”

Suntem responsabili pentru că suntem divizați, iar diviziunea noastră provoacă fiecare nenorocire și tragedie din întreaga lume. Acestea nu sunt cuvintele mele; sunt cuvintele înțelepților noștri, care spun asta încă de la înființarea națiunii noastre.

Când înțelepții noștri au scris în Talmud (Yevamot 63a): „Nici o calamitate nu vine în lume decât pentru Israel” ei nu au vrut să spună asta ca o figură de stil. Ei au vrut să spună foarte literal, că tot ce se întâmplă rău în lume este din cauza Israelului.

Acei înțelepți și nenumărați alți înțelepți și lideri spirituali din istoria Israelului, au declarat acest lucru nu pentru a ne acuza, ci pentru a ne decide să trecem la acțiune. Pentru că dacă tot răul este vina noastră, înseamnă că facem ceva greșit și că dacă am înceta să facem asta și am începe să facem acel ceva corect, nu vor mai fi calamități în lume.

Înțelepții noștri nu s-au mulțumit să ne afirme vina; ne-au oferit şi remediul: Pacea între noi aduce pace în lume. Acesta este motivul pentru care Midrash Rabbah (porțiunea 66) scrie: „Această națiune, pacea mondială locuiește în ea”.

Moștenirea înțelepților noștri a continuat de-a lungul veacurilor și toți profesorii noștri ne-au predat același principiu. În secolul al XX-lea, marele Rav Kook a scris în acest sens în cartea sa Vocația Israelului și naționalitatea sa: „Numai când vine pacea deplină și iubirea credincioasă și sentimentul pur de recunoaștere a frăției dintre oameni se dezvoltă… când această dezvoltare este împlinită în noi, într-un grad care merită să fie un model pentru mulți, toate națiunile ne vor recunoaște și binecuvântarea păcii va începe să locuiască în lume.” Cu alte cuvinte, înainte de a face pace între noi, nu va fi pace în lume.

Acesta este motivul pentru care suntem responsabili – nu pentru că un glonț accidental a ucis un reporter, ci pentru că propria noastră diviziune internă a provocat conflictul extern cu palestinienii.