Michael Laitman, pe The Times of Israel: “De ce să negăm Holocaustul când putem pur și simplu să uităm de el? ”

27 ianuarie este Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului. În ultimii ani a existat o reapariție bruscă a antisemitismului, care pare să se accelereze. Pagina Agenției Evreiești „Lupta împotriva Antisemitismului” afirmă: „Cu cazurile violente de antisemitism în creștere în întreaga lume, dedicăm mai multe resurse ca niciodată pentru a elimina această epidemie și a asigura siguranța evreilor”. Totuși, eforturile nu funcționează. Un raport pe care Agenția Evreiască l-a lansat recent a constatat că incidentele antisemite din campusurile din SUA au crescut cu aproape 50% în 2022, comparativ cu un an înainte.

Singurii oameni care au reușit vreodată să se ridice peste tendința egoistă înnăscută a naturii umane și să o echilibreze cu bunătatea, așa cum este în restul naturii, au fost descendenții lui Avraam, Isaac și Iacov, care s-au unit „ca un singur om cu o singură inimă” și au fost declarați națiune — națiunea israeliană — la poalele Muntelui Sinai.

Și mai rău, odată cu trecerea timpului oamenii uită de Holocaust sau ajung să creadă că a fost mult mai puțin oribil decât a fost de fapt. Această mișcare de bifurcație a uitării a ceea ce s-a întâmplat, pe de o parte, și răspândirea antisemitismului în întreaga lume, pe de altă parte, a atins niveluri care amintesc multor cercetători ai Holocaustului de atmosfera veninoasă care a predominat în Europa înainte de Holocaust și care în cele din urmă a permis să se întâmple, dacă nu a și accelerat-o și a exacerbat-o. Cred că avem tot dreptul să ne îngrijorăm că ceea ce s-a întâmplat s-ar putea repeta.

Cu toate acestea, cred de asemenea, că ar trebui să recunoaștem că eforturile noastre sunt zadarnice și dacă nu le vom revizui, lucrurile vor continua să se deterioreze cu o viteză accelerată. Dar pentru a schimba cursul, trebuie să știm în ce direcție să ne întoarcem și pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să înțelegem rădăcinile antisemitismului.

Antisemitismul are o rădăcină foarte adâncă. De fapt, este înglobat în legile naturii; este unul dintre fundamentele sale. Dați-mi voie să vă explic.

Poporul lui Israel nu este ca oricare alt popor pe cât și-ar dori să fie. Întreaga lume ne tratează diferit și nu putem face nimic în privința asta, deoarece motivul atitudinii lumii față de noi este îngropat adânc în noi, mai adânc decât putem vedea.

Două forțe conduc universul, conduc toată existența, toată creația. Sunt forțe contradictorii care operează întotdeauna una împotriva celeilalte. Singura modalitate de a le reconcilia este să fii conștient de ele și să faci un efort conștient de a le valorifica pe amândouă pentru o cauză mai înaltă.

La nivel mineral aceste forțe se manifestă sub formă de întuneric și lumină, primăvară și toamnă sau ca forțe magnetice care trag sau împing. La nivel animal ele se manifestă ca viață și moarte și iubire și ură. La nivel uman, ele se manifestă ca altruism și egoism, dăruire și primire, bunătate și cruzime.

Pentru că sunt contradictorii, cele două forțe sunt blocate într-o luptă eternă. Cu toate acestea, ele au putere egală și, prin urmare niciuna nu „câștigă”. În schimb, ele „vin pe rând” dominând și ca rezultat universul nostru evoluează și se schimbă neîncetat.

Oamenii sunt singura excepție. În fiecare ființă umană învinge tendința inerentă spre egoism. Dacă examinăm istoria omenirii, vom vedea că motivația din spatele tuturor schimbărilor care s-au petrecut vreodată a fost glorificarea făptuitorilor lor sau alte impulsuri centrate pe sine.

Singurii oameni care au reușit vreodată să se ridice peste tendința egoistă înnăscută a naturii umane și să o echilibreze cu bunătatea, așa cum este în restul naturii, au fost descendenții lui Avraam, Isaac și Iacov, care s-au unit „ca un singur om cu o singură inimă” și au fost declarați națiune — națiunea israeliană — la poalele Muntelui Sinai. Cu toate acestea, națiunea israeliană a realizat ceea ce a realizat,nu de dragul ei. A făcut acest lucru pentru a deveni o națiune model, o dovadă de concept sau, dacă vreți, o națiune startup.

Cu toate acestea, la fel ca majoritatea companiilor startup, ideea Israelului a fost grozavă, dar produsul său nu a ajuns niciodată pe piață. Israeliții l-au folosit pentru o vreme, dar în cele din urmă chiar și ei au abandonat propria lor invenție și s-au alăturat restului lumii egocentrice.

Cu toate acestea, semințele iubirii de ceilalți, ale angajamentului de a construi o societate bazată pe responsabilitatea reciprocă și iubirea celorlalţi ca pe noi înșine, au rămas îngropate adânc în fiecare evreu, deși ei o simt rar, dacă o fac vreodată. Cu toate acestea, fiecare evreu poartă o scânteie ascunsă de iubire față de ceilalți, care ne pune în dezacord cu toți cei care doresc să rămână egocentrici, care este întreaga umanitate, inclusiv evreii înșiși. Acesta este motivul pentru care toți îi urăsc pe evrei, iar evreii îi urăsc pe evrei mai mult decât pe oricine.

Dar cu toată ura și încercările de a-i anihila pe evrei, asta nu va reuși niciodată. Deoarece este imposibil să anihilați o forță a naturii, este imposibil să-i eradicați manifestările. Mai mult, cu cât egocentrismul predomină în întreaga lume, cu atât lumea se deteriorează mai mult și ne apropiem de un alt război mondial. Singura modalitate de a scăpa de un alt cataclism global și de o altă rundă de pedepse împotriva evreilor este dacă evreii devin ceea ce se presupune că ar fi, o națiune model bazată pe responsabilitatea reciprocă și iubirea față de ceilalți.

Nu are rost să protestezi împotriva antisemiților; nu îi va descuraja sau nu le va diminua numărul. Singura soluție la cea mai veche ură este să nu mai privim în afară și să începem să ne uităm unul la altul. Trebuie să ne unim mintea și inima în căutarea modalităților de a ne uni și de a alimenta grija reciprocă, în ciuda diviziunii profunde și a urii profunde dintre diferitele facțiuni ale națiunii. Dacă facem acest lucru, dacă doar încercăm, va risipi ura lumii față de noi și va deschide o nouă eră în istoria relației dintre poporul evreu și lume.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe The Times of Israel: “Ce va preveni un război civil? ”

Protestele tumultoase împotriva reformelor planificate în sistemul judiciar al Israelului par să sfâșie societatea israeliană. Ziare proeminente din întreaga lume nu numai că au raportat planul de reformare a sistemului de justiție al Israelului, dar și-au exprimat partea. Thomas Friedman de la The New York Times l-a îndemnat pe președintele Biden să ia măsuri împotriva unui guvern israelian care este „ostil valorilor americane”. În același timp, The Wall Street Journal a publicat un editorial intitulat „ Cine amenință democrația israeliană?” și a susținut că, de fapt, Curtea Supremă a Israelului este cea care prezintă cel mai mare risc pentru democrația Israelului.

Într-adevăr, cred că aici este cu adevărat un război ideologic. Sunt multe entități implicate, fiecare cu propriul interes și beneficii pe care dorește să le obţină, dar rezultatul ar putea fi divizarea țării. Cred că suntem într-adevăr într-o situație precară.

Nu cred că există vreo națiune mai divizată decât națiunea evreiască. Când luăm în considerare despre ce este lupta, imaginea devine și mai confuză, deoarece partidele se luptă pentru ideologii care nu au nimic de-a face cu tradiția poporului evreu. Diferitele facțiuni ale națiunii au adoptat ideologii diferite față de alte națiuni, iar acum luptă pentru ele ca și cum ar fi fost valorile lor de bază de la înființarea națiunii noastre. Este ca și cum am preluat războaie ideologice care s-au purtat în secolele al XIX-lea și al XX-lea și continuăm lupta în secolul al XXI-lea, deși niciuna dintre ideologii nu aparține în mod autentic poporului evreu.

Și ceea ce este și mai rău, luptăm pentru acele ideologii împotriva oamenilor din propria noastră națiune. Făcând acest lucru, nu doar adâncim diviziunea din interiorul națiunii, dar distrugem singura ideologie care este în mod autentic a noastră: iubirea față de ceilalți mai presus de toate diferențele.

Există un motiv întemeiat pentru care avem tendința de a adopta ideologii sociale din întreaga lume. Ca națiune care și-a asumat să facă Tikkun Olam[corectarea lumii], este în mod inerent evreiesc să preia toate relele lumii și să le acopere cu o pătură de iubire pentru alții. Acesta este motivul pentru care am venit cu astfel de noțiuni că trebuie să ne iubim aproapele ca pe noi înșine, să construim o societate bazată pe responsabilitatea reciprocă și să ne unim unii cu alții „ca un singur om cu o inimă”.

Cu toate acestea, dacă nu suntem conștienți de sarcina noastră, atunci încă mai „prindem” idei din întreaga lume, dar nu le acoperim cu iubire, nu le corectăm. Drept urmare, ne luptăm pentru aceste ideologii, ne urâm pentru ele, dar nu iese nimic bun din asta. Dacă va continua acest modus operandi, statul evreu, care a fost înființat pentru a corecta lumea, se va sparge în bucăți.

Poporul evreu nu este străin de războaie civile. În antichitate am avut mai multe, dintre care cel mai rău ne-a trimis într-un exil care a durat aproape două milenii. Când evreii cred în ceva, vor lupta până la moarte pentru asta, la propriu. Nu le pasă cu cine trebuie să se confrunte pentru ca punctul lor de vedere să prevaleze și nu se gândesc la costuri. Faptul că ar putea pierde țara cu totul nu este un motiv pentru care să se oprească. În astfel de momente, ori este felul meu, ori nu este deloc.

Problema aici nu este atât distrugerea statului evreu, cât este amânarea corectării lumii. Fără să înțelegem că trebuie să dăm un exemplu de a ne ridica deasupra diferențelor și de a forja iubirea în ciuda oricărui dezacord, întreaga lume nu va putea avansa spre ea.

Motivul ascuns din spatele antagonismului tot mai mare de astăzi față de statul evreu nu are nimic de-a face cu cauza declarată a încălcării aparente a drepturilor omului palestinienilor. Adevăratul motiv este că evreii nu fac ceea ce ar trebui să facă. Dacă ei nu servesc ca exemplu de unitate mai presus de ură, de unire a diferențelor cu iubire, lumea nu are nevoie de ei și cu siguranță nu de un stat evreiesc.

Chiar dacă această furie este inconștientă, ea este forța motrice din spatele urii în creștere față de evrei din întreaga lume. Pretextele efemere sunt doar atât, pretexte, dar motivul pentru care ne urâm este că ne urâm unii pe alții și nu putem depăși asta. Prin urmare, singurul lucru care poate preveni un război civil este că înțelegem ce trebuie să facă evreii și să ne urmăm cu hotărâre vocația.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Toiagul pe care ne bazăm în munca noastră spirituală în grupul de zece este conexiunea dintre Malchut și Bina, este forța de care ne ținem, care nu ne permite să greșim și să cădem. Când ne conectăm unul cu celălalt în grupul de zece, construim un astfel de toiag, adică o conexiune între noi. Prin conexiunea noastră unii cu alții, ne conectăm cu Bina.

Fiecare își anulează dorinţa egoistă și se alătură micuței dorințe de dăruire care strălucește în fața fiecăruia. În acest fel, împreună, putem înțelege această forță, acest concept numit toiag (Mate). Asta înseamnă că dorința de a primi devine de mai mică importanță (Mata) pentru noi.

Fiecare dintre noi încearcă să dea un exemplu prietenilor noștri despre modul în care putem păstra toiagul împreună.

Din a 2^a parte a Lecţiei zilnice de Cabala 1/12/23, Scrierile lui Baal HaSulam „Introducere la Cartea Zohar”

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Deși doar faza a patra a fost restricționată, lumina a părăsit și primele trei faze (Baal HaSulam, Studiul celor zece sefirot, partea 1, „Observarea interioară”, Capitolul 7).

Ultima, a patra fază este dorința însăși, care a fost atinsă prin extinderea primelor trei faze. Dorința nu a vrut să fie egoistă și să se deosebească de prima fază în sens invers; prin urmare, s-a restrâns și lumina a dispărut din ea.

Apoi a avut o dezvoltare diferită cu lumina ca bază;: va primi lumina, dar numai pentru a aduce mulțumire Creatorului. Aici primește opoziție de la Creator pe de o parte și pe de altă parte, asemănare cu El.

Întrebare: Ce este această stare când lumina pleacă din Kli? Cum se manifestă acest lucru în lumea noastră?

Răspuns: Nu se manifestă în lumea noastră. Când lumina părăsește Kliul, acesta rămâne mort. Acest lucru este similar cu modul în care moare orice corp animal sau vegetal. Puterea dătătoare de viață o părăsește.

Întrebare: Expulzarea luminii din Kli are loc în mod conștient?

Răspuns: Da, Kliul nu poate rămâne în această stare, este gata să sacrifice tot ce este în el doar pentru a nu fi opusul Creatorului.

Din emisiunea KabTV „Studiul Celor Zece Sefirot (TES)” 1/1/23

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce ne aflăm în această situație alarmantă actuală?

Răspuns: Acest lucru nu se întâmplă după voia noastră. Nu ai ales când să te naști, în ce societate, la ce oră, ce fel de cunoștințe să primești și așa mai departe.

Nu înțelegi toate acestea și în principiu, acest lucru nu ţi se cere. Ți se cere doar să acționezi inteligent într-o anumită situație.

Întrebare: Ce ar trebui să fac ca să nu fie rău?

Răspuns: Să faci bine tuturor.

Întrebare:: Poate un Cabalist să prezică viitorul?

Răspuns: El poate spune doar în care caz va fi bine.

Întrebare: Care este prognoza dumneavoastră pentru 2023?

Răspuns: Cred că totul va fi bine. Într-adevăr. Ne apropiem de o stare în care oamenii încep să înțeleagă că altfel va fi un sfârșit. Deci, sper să fie bine, și să fie pentru toată lumea.

Din KabTV „Întrebări și răspunsuri scurte”, 1/6/23

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Metoda de ieșire din starea de exil spiritual a început să se dezvolte în secolul al XVI-lea; se numește Cabala. Desigur, învățătura cabalistă a existat înainte de asta. Marii ideologi care au urmat lui Avaam și discipolilor săi au descoperit toate acestea și le-au notat. Cărțile lor se numesc Cărțile Sfinte ale Evreilor.

Dar adevărul este că ei nu aveau o metodă clară pentru a ieși din egoism. În acel moment, ultima stare – care a început să se manifeste în timpul lui Aristotel – nu fusese încă dezvăluită.

ARI este un mare cabalist care a pus bazele metodei de corectare. După el, au început să apară și alți cabaliști: Baal Shem Tov, Magid din Mezrich și mulți alții. Astfel, s-a extins numărul de ghizi spirituali care au descris aceeași metodologie dar în stiluri diferite, și au putut lucra cu oamenii teoretic și practic la diferite niveluri.

Cu toate acestea, dezvoltarea Cabalei, care a trecut din secolele al XV-lea și al XVI-lea până în zilele noastre, s-a oprit la noi. Ultimul dintre marii profesori a fost profesorul meu Rabash. El și tatăl său au pus bazele metodei de corectare în acțiune, în aplicarea acesteia.

Iar noi, cei care îi urmăm, prin implementarea acestei metode, sperăm într-o ieșire eficientă din exilul în care ne aflăm noi și întreaga umanitate. Acesta este un exil special pentru că acel grup al lui Avraam se dizolvă în întreaga umanitate, dacă nu fizic, atunci moral, spiritual și ideologic; pierd absolut totul.

O parte din acest grup modifică întreaga metodologie, adică preia acțiuni mecanice fără să se gândească că este necesar să se angajeze interior în aceasta, cu propriile intenții, cu inima. Aceasta este marea problemă a ieșirii din ultimul exil.

Din KabTV „Am primit un apel. Istoria poporului evreu” 5/4/14

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Frica de Creator este sentimentul că El domnește în mine; El îmi controlează toate gândurile, toate dorințele și tot ceea ce mi se întâmplă. De fiecare dată simt din ce în ce mai clar că El îmi determină întreaga viață.

Nu sunt îngrijorat de viața mea, ci numai dacă în această viață sunt în adeziune cu Creatorul. Tânjesc să fiu în adeziune la El din ce în ce mai mult și simt că suntem conectați împreună, că El mă îmbrățișează din toate părțile și că sunt complet la mila Lui.

În primul rând, trebuie să ajungem la frică, iar apoi putem construi iubirea pe frică. Fără teamă, este imposibil să ajungi la iubire.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 1/23/23, Scrierile lui Baal HaSulam „Introducere în Cartea Zohar”

Filed under: Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→