Daily Archives: 16 martie 2023

O relație duală

549.01Comentariu: Uneori, când studenții dvs. vă cer sfatul cu privire la o acțiune sau alta, răspundeţi că nu merită făcută și apoi la un moment dat ca și cum aţi fi devent o nouă persoană spuneţi: „Este foarte important să investești în asta.”

Răspunsul meu: Acest lucru se întâmplă pentru că încep să simt că oamenii sunt pregătiți pentru acea acțiune. Aici sunt două etape. Una este când nu mă implic și nu simt încă pregătirea oamenilor, iar a doua, când le simt pregătirea, mă identific cu ei și încep să-i împing eu însumi.

Comentariu: Se întâmplă adesea ca la început să fiţi chiar critic cu propunerile lor.

Răspunsul meu: Nu, nu este o critică. Cert este că mereu intru în orice stare pe care mi-o oferă studenții, din punct de vedere al negării, până la verificarea acestei stări, la înțelesul ei, iar pe parcursul procesului spun ceea ce văd din această parte.

Și apoi simțindu-le pregătirea pentru implementarea corectă, trec la faptul că poate că este necesar să facem așa și așa. Trec prin aceste stări pe parcurs fără să ascund faptul că o văd dintr-o parte și apoi o văd din cealaltă, pentru ca ei să obțină o privire de ansamblu și să înțeleagă imaginea.

Întrebare: Ce ar trebui să facă elevul în acest scenariu când spuneţi mai întâi un lucru și apoi altul?

Răspuns: Acționați în conformitate cu decizia luată. Nu cred că ar trebui să ne oprim aici. Întotdeauna se întâmplă așa.

Comentariu: Dar aţi spus odată că datorită puterii și dorinței, poți forţa Creatorul.

Răspunsul meu: Desigur, asta facem în fiecare etapă. Trebuie să-L implori. Și pentru a face acest lucru, trebuie să aveți o dorință atât de puternică încâ să învingă rezistența Lui.

Desigur, dorința este dată tot de Creator, dar trebuie ca la ceea ce El îți dă să adaugi eforturile tale.

KabTV „Am primit un apel. Laitman cel şiret?” 30.06.2012

Mari oportunități

226Trebuie să remodelăm rapid viziunea omului asupra lumii, să âi educăm și să îi creștem.

Religiile, dimpotrivă, îi fac pe oameni închiși, fanatici și îi încurajează să nu țină cont de nimic: „Urmează toate aceste tradiții și lumea viitoare îți este garantată, dar la acest nivel pământesc, să fie orice va fi”.

Dar nu există lume viitoare! Corpul animal moare, nu mai rămâne nimic din el. Iar omul nu are un suflet dacă nu a atins încă proprietățile Creatorului de dăruire și iubire. Aceasta este calitatea unui om care se numește suflet.

Oamenii nu înțeleg acele mari oportunități, când cineva poate deveni cu adevărat o persoană a eternității. Altfel, nu funcționează.

Fie pur și simplu trăiești într-un corp proteic care moare, se descompune în elementele sale originale și atât. Sau dobândești ceva nou în corpul fizic, existență spirituală, pe care o dezvolți, în care treci și în care trăiești. Și chiar și atunci când corpul tău este pe moarte, nu te gândești la asta; este ca și cum pur și simplu ți-ai tunde părul sau ți-ai tăia unghiile pentru că sunt la un nivel inferior, vegetal sau animal, în comparație cu tine, care eşti la nivelul de om.

Ești deja la următorul nivel, în următoarea dimensiune. Aceasta este oportunitatea pe care o are toată lumea! De ce să ne uităm sub picioarele noastre când putem privi cerul? Oamenii nu înțeleg asta.

Nu le este frică de războaie, distrugere sau suferință. Se susțin cumva unul pe celălalt și uită: „Fie ce o fi. A mai trecut o zi și este bine.”

Mai mult, o privesc drept maturitate, ca o abordare realistă a vieții, ca forță și mândrie și organizează tot felul de competiții despre cine este mai puternic, ca animalele sălbatice în lupta pentru o femelă. Dar când vine vorba de animale, este un instinct atât de a păstra, cât și de a transmite genotipul corect din generație în generație. Acolo are sens! Dar aici, pentru ce?

Întrebare: De ce aranjează Creatorul minți atât de tulburi pentru oameni?

Răspuns: Este o tranziție de la o stare la alta. Nașterea are loc întotdeauna cu fătul inversat: capul său era sus, trebuie să se întoarcă în jos și, din nou, când se naște, se întoarce în sus.

Nașterea este un astfel de punct de cotitură, o bifurcare, care schimbă totul. Și când te apropii de ea, devii nebun pentru că trebuie să te îndepărtezi de starea ta trecută și să vii în viitor. Această tranziție este foarte întunecată și foarte problematică. Aceasta este problema nașterii unei noi umanități.

KabTV „Am primit un apel. Unde este sufletul uman?” 16.06.2012

Cum a fost scrisă Cartea Zohar

533.01Întrebare: Aţi spus că Rabi Șimon purta lumină pură, iar rabinul Aba a îmbrăcat-o în litere. Care a fost funcția celorlalți nouă discipoli ai lui Rabi Șimon în acest lanț?

Răspuns: Ei reprezintă un sistem comun. Dacă ei nu ar fi fost acolo, Rabi Șimon nu ar fi simțit nimic și Rabi Aba nu ar fi putut să deschidă lumina de sus și să o îmbrace cu litere. La urma urmei, toți acești zece oameni sunt zece Sefirot, un Partzuf complet. Cum s-ar putea întâmpla ceva fără el?

Întrebare: Când Rabi Aba a îmbrăcat lumina cu litere, ce anume a transformat?

Răspuns: El a îmbrăcat lumina într-un tip de coajă pe care trebuie să o dobândești pentru a dezvălui lumina superioară.

Ceilalți discipoli ai lui Rabi Șimon au lucrat în acest sistem împreună, în armonie, pentru a dezvălui lumina superioară care emana de la profesorul lor.

Comentariu: În mod interesant, Baal HaSulam a lucrat independent și a descris toate acestea la fel de bine ca și ei.

Răspunsul meu: În primul rând, Baal HaSulam a avut și el propriii lui ucenici.

În al doilea rând când cineva intră în lumea spirituală, are deja alți studenți și o altă companie: acele proprietăți, acele dorințe, acele elemente corectate și necorectate ale sistemului general, pe care pur și simplu nu le detectăm cu cele cinci simțuri.

Acolo, contactul are loc la nivelul dorințelor și gândurilor și nu la nivelul materiei corporale pe care ni-l imaginăm.

Din KabTV „Am primit un apel. Cum a fost scrisă Cartea Zohar” 6/2/12

„De ce unii oameni consideră că activitățile care caută senzații tari, cum ar fi bungee jumping sau parașutismul sunt mai degrabă captivante decât înfricoșătoare?” (Quora)

Dr. Michael LaitmanMichael Laitman, pe Quora: De ce unii oameni consideră că activitățile care caută senzații tari, cum ar fi bungee jumping sau parașutismul sunt mai degrabă captivante decât înfricoșătoare?

Fie că este vorba de bungee jumping, parașutism, alte sporturi extreme, plimbări în parc tematic în căutarea senzaţiilor tari și chiar filme înfricoșătoare, în astfel de cazuri vrem să simțim limita și cum o depășim: că ajungem la o stare care depășește capacitățile noastre.

Ne bucurăm apoi de stare. Există plăcere în exercitarea unui anumit nivel de control asupra fricii.

Plăcerea de a avea control asupra fricii devine atunci mai puternică decât instinctul de frică care iese la suprafață.

Când frica ne domină, avem impresia că pătrunde în fiecare celulă a corpului nostru, până la măduva oaselor noastre. De aceea, plăcerea pe care o trăim atunci când simțim un anumit nivel de control asupra fricii este foarte puternică.

Cu toate acestea, dacă am simți că viețile noastre au un scop etern mai înalt și ne-am pune pe calea pentru a atinge acest scop, atunci nu am simți nevoia de aceste tipuri de plăceri trecătoare, indiferent cât de puternice ar fi ele.

De asemenea atunci nu ne-am teme de nimic, pentru că am vedea că suntem controlați de Forța superioară, care dorește doar să ne dezvolte pentru a beneficia de calitatea ei eternă și perfectă de iubire, dăruire și conexiune.

Bazat pe videoclipul „De ce vă este frică?” cu cabalistul Dr. Michael Laitman și Oren Levi. Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.