Ca un mănunchi de trestii – Împreună pe vecie, partea1

CAPITOLUL 8

Împreună pe vecie

Unitate, unitate şi iar unitate

Aşa cum am argumentat pe parcursul acestei cărţi, unitatea a fost ”asigurarea” Israelului împotriva tuturor relelor, panaceul suprem. Şi totuşi, egoismul nostru a evoluat atât de mult până astăzi, încât ne mai putem menţine unitatea doar dacă de ea depinde însăşi supravieţuirea noastră. Această deficienţă a fost observată atât de prieteni cât şi de duşmani.

Într-un ziar publicat în iunie 1940, Baal HaSulam a scris că necazurile noastre vin din lipsa de unitate, că noi suntem ca ”o grămadă de nuci, uniţi pe din afară de un sac,  sub forma unui singur corp, care îi înveleşte şi îi ţine împreună”.217 Însă, continuă el, ”Acea slabă unitate, nu îi transformă într-un corp uniform, chiar şi cea mai mică mişcare a sacului provoacă larmă şi rupturi între ei, datorită cărora ajung la unificări şi separări parţiale. Tot ceea ce lipseşte este unificarea naturală din interior, pe când puterea unităţii lor provine doar din situaţiile externe. În ceea ce ne priveşte, aceasta este o chestiune extrem de dureroasă.”218

În capitolul 5 am menţionat eseul lui Baal HaSulam, ”Există un anumit popor”, în care scrie că Haman s-a bazat pe separaţia dintre evrei, aceasta fiind elementul cheie în triumful său asupra acestora. Haman ştia că separaţia dintre ei însemna că erau rupţi şi de Creator, de calitatea dăruirii, de forţa care creează realitatea. Din acest motiv, Haman a crezut că ar putea exploata slăbiciunea evreilor, pentru a-i distruge o dată pentru totdeauna. Mordechai a perceput şi el acest pericol, la fel ca şi Haman, şi, spre regretul acestuia, ”a mers şi a corectat acea deficienţă, aşa cum este explicat în versul ”evreii s-au adunat” etc, ”pentru a se strânge împreună şi a lupta pentru vieţile lor”. Cu alte cuvinte, unindu-se s-au salvat”.219

Un Haman mai contemporan, Adolf Hitler, a observat şi el trăsătura de unitate a evreilor şi a remarcat lipsa acesteia în zilele noastre. În Mein Kampf, Hitler a scris, ”Evreii se unesc doar atunci când un pericol comun îi forţează să o facă, sau când urmăresc o pradă comună; în lipsa acestor două condiţii, calităţile unui egoism cras îşi reintră în funcţie şi, într-o singură clipă, poporul unit se transformă într-o hoardă de şobolani, luptându-se sângeros unii cu alţii.”220

De aceea, mai înainte de a discuta care sunt căile de realizare a unităţii, pentru a preveni viitoarele calamităţi, asemănătoare acelora prin care a mai trecut poporul nostru de-a lungul generaţiilor, vom dedica acest capitol citatelor alese din scrierile rabinilor şi învăţaţilor evrei, din toate timpurile. Acestea ne vor aduce aminte de unanimitatea cu care este recunoscută importanţa unităţii şi a solidarităţii. Deoarece substanţa din care suntem alcătuiţi este dorinţa de a primi, pentru a reuşi să ne  unim, este vital ca mai întâi să ajungem să ne dorim unitatea – chiar dacă doar ca un scut în faţa loviturilor – înainte de a o realiza. Redăm mai jos cuvintele însufleţitoare ale înţelepţilor noştri.

217 – Rav Yehuda Leib HaLevi Ashlag (Baal HaSulam), Scrierile lui Baal HaSulam, “Națiunea” (Ashlag Research Institute, Israel, 2009), 489.

218 – ibid.

219 – Rav Yehuda Leib HaLevi Ashlag, Shamati [Am auzit], eseul nr. 144, “Există anumiți oameni” (Canada, Laitman Kabbalah Publishers, 2009), 300.

220- Adolf Hitler, Mein Kampf (The Noontide Press: Books On-Line), 219, url: www.angelfire.com/folk/bigbaldbob88/MeinKampf.pdf

Discuții | Share Feedback | Ask a question




"Cabala și Semnificatia Vieții" Comentarii RSS Feed

Articolul anterior: