Ca un mănunchi de trestii – O națiune cu o misiune, partea 2

Unitatea şi Garanţia reciprocă, necesitatea zilei de azi – dr. Michael Laitman

CAPITOLUL 4

O naţiune cu o misiune

AMESTECARE ŞI INTEGRARE

Ne întrebăm totuşi, cum va curge corecţia către naţiuni? Dacă naţiunea Israelului se auto-corectează, cum va afecta această realizare, celelalte naţiuni?

Atunci când Abraham a descoperit întâia dată pe Creator, el L-a descris oricui era dispus să-l asculte şi aceia care i s-au alăturat au devenit primii oameni corectaţi. Ulterior aceşti oameni au plecat în Egipt iar în final, au părăsit Egiptul, într-un număr mult mai mare, ca o adevărată naţiune. Acea naţiune a primit Legea Corecţiei, numită Tora, corectându-se singură. Naţiunea evreiască a căpătat nivelul cel mai înalt de conectare cu Creatorul în timpul Primului Templu, după cum am demonstrat în capitolul anterior. Din acel moment, naţiunea a început să decadă, până când poporul a fost exilat în Babilon. La întoarcerea în Țara Israelului, cea mai mare parte a naţiunii evreieşti a ales să rămână în diaspora şi să fie asimilaţi.

Iată cum a început transmiterea mesajului! Când oamenii care au fost corectaţi cândva – care se ridicaseră mai presus de interesul propriu şi-L descoperiseră pe Creator – s-au amestecat cu aceia care nu nutriseră niciodată asemenea gânduri, aceste nobile idei au început să împrăştie în societatea gazdă, stârnind tot mai multe gânduri umane în minţile oamenilor. Cu toate că acestea nu erau gânduri corectate, provenind de la minţile care depăşiseră egoismul, noţiunile de universalitate şi umanism au început să se statornicească în minţile oamenilor.

Într-adevăr, în timpul Renaşterii, câţiva învăţaţi renumiţi au afirmat că grecii adoptaseră în vechime, cel puţin câteva dintre conceptele lor, de la evrei, în acest caz, tocmai din Cabala.De exemplu, Johannes Reuchlin (1455-1522), consilier al Cancelarului, a scris în De Arte Cabbalistica (Despre Arta Cabalei): ”Cu toate acestea, superioritatea lui (Pitagora) nu s-a datorat grecilor, ci tot evreilor. …El însuşi a fost primul care a transformat numele Cabala, necunoscut grecilor, în numele grec, filozofia.”102

În 1918, pastorul francez Charles Wagner, a fost citat că ar fi scris, ”Nici unul dintre numele strălucitoare ale istoriei – Egipt, Atena, Roma – nu se poate compara, în eternă grandoare, cu Ierusalimul. Căci Israelul este acela care a dat umanităţii conceptul de sfinţenie. Doar Israelul a cunoscut setea pentru justiţie socială, precum şi acea sfinţenie interioară care este sursa justiţiei.”103

Mai recent, istoricul creştin Paul Johnson, a scris în O istorie a evreilor: ”Impactul evreilor asupra umanităţii a fost unul proteic. În antichitate, ei erau marii inovatori ai religiei şi moralei. În Evul Mediu, ei erau încă un popor avansat, care transmitea, cu zgârcenie, cunoaştere şi tehnologie. Treptat, ei au cedat poziţia fruntaşă şi au rămas în urmă; în jurul perioadei de sfârşit a secolului al optsprezecelea, au ajuns să fie consideraţi ariergarda obscurantistă şi murdară, în marşul umanităţii civilizate. Dar apoi a venit un al doilea val, uluitor de creativitate. Evadând din ghetouri, ei au transformat încă o dată, gândirea umană, de această dată în sfera seculară. O mare parte din mobilierul mental al lumii moderne este de fabricaţie  evreiască.”104

În Darul evreilor: Cum un trib de nomazi din deşert, a schimbat modul în care fiecare dintre noi simte şi gândeşte, autorul Thomas Cahill, fost director pentru publicaţii religioase la Doubleday, descrie şi el contribuţia adusă lumii, de către evrei, care a început, în opinia sa, în timpul exilului din Babilon. ”Evreii au început totul”, scrie el, ”şi prin aceasta înţeleg atât de multe lucruri pe care le iubim, valorile de bază care ne definesc pe toţi, evrei şi ne-evrei, credincioşi şi atei. Fără evrei, am vedea lumea prin alţi ochi, am auzi cu alte urechi, chiar am simţi cu alte simţuri… Am gândi cu o minte diferită, am interpreta diferit toate experienţele noastre, am trage concluzii diferite din lucrurile care ni se întâmplă. Şi am da un alt curs vieţilor noastre.”105

Interesant, dar şi unii lideri evrei renumiţi au scris despre răspândirea (şi alterarea) înţelepciunii evreieşti, după ruinarea celui dintâi Templu. Rabi Şmuel Bernstein din Sochatchov, de exemplu, a scris, ”Grecii deţineau înţelepciunea filozofiei, care îşi avea originea în scrierile regelui Solomon, ajunse în posesia lor după ruina Primului Templu. Acestea au fost însă, denaturate de aceştia, prin omisiuni, adăugări şi înlocuiri, până într-acolo încât au amestecat în ele viziuni false. Deşi înţelepciunea în sine este bună, în ea s-au amestecat şi părţi rele.”106

Baal HaSulam a scris şi el în ”Înţelepciunea Cabalei şi Filozofia”: ”Înţelepţii Cabalei au cercetat teologia filozofică şi s-au plâns că aceştia au furat învelişul exterior al învăţăturii lor, pe care Platon şi predecesorii săi greci, şi-au însuşit-o în timp ce studiau cu discipolii profeţilor, în Israel. Ei au furat elementele de bază din înţelepciunea Israelului şi poartă o mantie, care nu le aparţine.”107

102 – Johannes Reuchlin, De Arte Cabbalistica (Hagenau, Germany: Tomas Anshelm, March, 1517), 126.

103 – Source: A Book of Jewish Thoughts, ed. J. H. Hertz (London: Oxford University Press, 1920), 134.

104- Paul Johnson, (Istoric creștin), O istorie a evreilor (New York: First Perennial Library, 1988), 585-6.

105 – Thomas Cahill, Darul everilor: Cum un trib de nomazi din deșert au schimbat felul în care toată lumea crede și simte  (New York: Nan A. Talese/Anchor Books (imprimată la Doubleday), 1998), 3.

106 – Rabbi Shmuel Bornstein, Shem MiShmuel [Numele lui Samuel], Miketz [La sfârșit], TARPA (1921).

107- Rav Yehuda Leib HaLevi Ashlag (Baal HaSulam), Scrierile lui Baal HaSulam, “Înțelepciunea Cabala și filozofia” (Ashlag Research Institute: Israel, 2009), 38.

Discuții | Share Feedback | Ask a question




"Cabala și Semnificatia Vieții" Comentarii RSS Feed