Category Archives: Antisemitism

“Este identitatea națională un lucru din trecut?” (Linkedin)

Noul meu articol pe LinkedinEste identitatea națională un lucru din trecut?

În satul nostru global identitățile naționale par să se estompeze. Oamenii pot trăi aproape oriunde își doresc, cultura este mai mult sau mai puțin aceeași peste tot, toată lumea admiră aceleași mega popstars, aceiași multimiliardari dictează agenda globală, ne hrănim cu aceleași idei și aspirăm la mai mult sau mai puțin aceleași lucruri. Într-un astfel de stat, o identitate națională devine aproape irelevantă.

Dar când vine vorba de Israel, imaginea este foarte diferită: nimeni nu vrea să ne pierdem identitatea, nici vecinii și nici lumea întreagă. Toată lumea îi cere Israelului să fie anumite lucruri și să facă anumite lucruri, în timp ce israelienii vor ca Israelul să fie doar o țară printre țări, un membru modest al familiei națiunilor. Cu toate acestea, toată lumea ne scoate în evidență, de obicei pentru condamnare, în timp ce noi habar nu avem ce vor de la noi.

Problema nu este cu lumea; este cu noi. Dacă am ști despre ce este vorba în legătură cu poporul Israel, am ști de ce lumea cere mereu ceva de la noi și ce trebuie să facem în legătură cu aceasta.

Toată lumea știe că tatăl națiunii evreiești a fost Avraam ai cărui descendenți au evoluat în ceea ce acum recunoaștem ca evrei. Cu toate acestea, deși Midraș a scris despre asta, Maimonide a scris despre asta și nenumărați alți înțelepți au menționat-o de-a lungul veacurilor, uităm că Avraam a format națiunea după ce a privit realitatea, și-a dat seama că separarea care a afectat omenirea de la începuturile ei este în contradicţie cu natura și și-a construit grupul conform principiilor responsabilității reciproce și a bunătății întruchipate în cuvintele „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”. În acest fel, el a format o națiune care a funcționat în congruență cu restul naturii. De-a lungul anilor, grupul lui Avraam a evoluat într-o națiune și așa au ajuns să existe evreii.

Modul contradictoriu de conexiune între oameni a continuat să-i afecteze și să facă ravagii asupra umanității. Războaiele au pretins milioane de vieți, iar foametea, abuzul și asuprirea erau normele. În același timp, evreii, descendenții grupului lui Avraam, au dezvoltat o societate bazată pe responsabilitate reciprocă și iubire și au prosperat în ciuda nenumăratelor încercări de a îi distruge. Lumea și-a dat seama că evreii găsiseră calea spre unitate și și-au dorit-o. Și evreii au simțit că este datoria lor să fie „o lumină pentru națiuni”, să dea un exemplu de unitate pentru restul lumii. Drept urmare, ori de câte ori evreii au căzut pradă divizării, națiunile i-au urât, deoarece nu aveau niciun exemplu de urmat, iar când evreii s-au unit, lumea i-a lăudat și admirat.

Responsabilitatea evreilor de a exemplifica unitatea este motivul pentru care națiunile nu ne lasă să uităm cine suntem, să ne amestecăm și să dispărem. Această sarcină este, de asemenea, motivul pentru care vrem să ne amestecăm și să dispărem, deoarece nu vrem să ne unim și, cu siguranță, nu vrem să fim modelul de unitate al nimănui.

Dar lumea nu ne va lăsa să dispărem. Identitatea noastră unică, care provine din datoria noastră unică, nu are o dată de expirare. Cu cât lumea cade mai mult în dușmănie, cu atât mai mult ne va învinui pentru asta. Nu ne va spune că ne acuză că nu dăm un exemplu, dar când o vom face, vom vedea că suntem bineveniți.

Atât timp cât nu dăm un exemplu, nimic din ceea ce facem nu ne va ajuta să le ușurăm furia. Cu cât ne îndepărtăm mai mult unul de celălalt și ne ocupăm de națiuni, încercând să le liniștim, cu atât mai mult ne vor urî și ne vor disprețui. Cu cât ne întoarcem mai mult unul către celălalt și ne străduim să ne unim deasupra urii noastre, cu atât mai mult ne vor lăuda. Aceasta a fost, este și va fi întotdeauna singura regulă care domină soarta poporului evreu.

“Cum ne chemăm dușmanii” (Linkedin)

Noul meu articol pe LinkedinCum ne chemăm dușmanii

În cartea sa Evreul în lumea medievală, prof. de istorie evreiască Jacob Rader Marcus prezintă o descriere dramatică a evenimentelor care au condus la anunțarea Decretului Alhambra din 1492, care a dus la expulzarea evreilor din Spania. Marcus scrie că „Acordul care permite evreilor să rămână în Spania cu privire la plata unei sume mari de bani a fost aproape finalizat când a fost împiedicat de priorul de Santa Cruz, Tomás de Torquemada”, care în ciuda rădăcinilor sale evreiești a condus Inchiziția în Spania. Potrivit lui Marcus, „Legenda relatează că Torquemada … a tunat cu crucifixul ridicat către rege și regină: ‘Iuda Iscariotul și-a vândut stăpânul cu treizeci de arginţi. Alteța voastră l-ar vinde din nou pentru treizeci de mii? Iat-o [arătând spre cruce], luaţi-o și vindeţi-o’.” Regele Ferdinand, uluit de discursul zelos a îndepărtat imediat orice ezitări pe care le-ar fi putut avea cu privire la punerea în aplicare a decretului.

Totuși, ceea ce s-a întâmplat a fost și mai uluitor. Marcus scrie că regina Isabella, care era prezentă în cameră când a intrat Torquemada, „a dat un răspuns reprezentanților evreilor, similar cu zicala regelui Solomon [Proverbe 21: 1]: ‘Inima regelui este în mâna Domnului ca râurile de apă: El le întoarce oriunde dorește’. Ea a mai spus: ‘Crezi că asta vine de la noi? Domnul a pus acest lucru în inima regelui’.” Ulterior, concluzionează Marcus, evreii „au văzut că există un rău hotărât împotriva lor de către Rege și au renunțat la speranța de a rămâne”.

În 1929, cu câțiva ani înainte ca Adolf Hitler să ajungă la putere în Germania, era deja clar că în țara învinsă se ridica antisemitismul, care nu putea să-și revină din consecințele primului război mondial. Reflectând asupra creșterii urii evreilor din țara sa, Dr. Kurt Fleischer liderul liberalilor din cadrul Adunării Comunității Evreiești din Berlin a declarat că „antisemitismul este flagelul pe care ni l-a trimis Dumnezeu pentru a ne aduce împreună și a ne uni între noi”.

Declarația lui Fleischer a exprimat ceva ce înțelepții noștri de-a lungul veacurilor au susținut, că aducem dușmanii asupra noastră prin diviziunea noastră. Căderea celui de-al Doilea Templu și exilul din țara lui Israel sunt cele mai cunoscute exemple de ură de sine evreiască, care ne-au adus un cataclism, dar există multe altele. În Spania de exemplu, înainte de debutul Inchiziției, numeroși evrei au căutat să se asimileze și să se distanţeze de comunitățile lor. Au început să se certe între ei, iar evreii care s-au convertit și au devenit cunoscuți drept convertiţi, au devenit adesea antisemiţi feroce. Potrivit lui Norman Roth, profesor de istorie evreiască la Universitatea din Wisconsin, „La fel ca majoritatea convertiţilor, [oficial- conversos] erau catolici înflăcărați și cei mai mulți erau vehement anti-evrei (în mod special acest lucru era valabil atât pentru clerul converso cât și pentru oficiali)”.

Acum câteva zile, Ebrahim Raisi a fost ales pentru a fi următorul președinte al Iranului. Înainte de alegerea sa, Raisi a fost judecătorul de vârf al Iranului. El are opinii ultraconservatoare, iar prim-ministrul israelian a avertizat că aceasta este „ultima șansă pentru puterile mondiale să se trezească … și să înțeleagă cu cine fac afaceri”.

Dar, în lumina istoriei noastre și în lumina avertismentelor constante ale înțelepților noștri, nu ar trebui să ne mirăm că cineva ca Raisi a ajuns la putere. Așa cum s-a întâmplat de-a lungul istoriei, scindarea dintre evrei aduce asupra lor răufăcători care caută să-i distrugă. Când evreii se reunesc, problema este rezolvată.

Aici în Israel, știm că în timp de război ne unim pentru a învinge inamicul. Fiecare israelian știe că aceasta a fost „arma noastră secretă” în toate războaiele noastre de la înființarea statului Israel. Fiecare israelian știe de asemenea, că de îndată ce armele încetează să urle, răutatea se instalează printre noi. Această răutate arată ceea ce nu știm: dacă am fi fost conectați, în primul rând nu ar trebui să intrăm în război.

Într-adevăr, fiecare problemă din lume este rezolvată prin conexiunea umană. Noi evreii, națiunea care s-a format pe baza celei mai puternice conexiuni posibile, aceea a iubirii vecinilor ca pe noi înșine, ar trebui să fim lideri mondiali ai conexiunii. În schimb, suntem divizați și rupți, iar oamenii noștri sunt plini de ură unul față de celălalt. Drept urmare, antisemiţii răi se ridică „pentru a ne aduce împreună și a ne uni”, așa cum a spus dr. Fleischer. Antisemitii se ridică la putere peste tot în lume; dacă nu ne trezim acum și nu citim ce este scris pe perete, s-ar putea să ne trezim încă o dată când este prea târziu.

Se va împlini previziunea Consiliului Național de Informații a US?

220 Întrebare: Un raport al Consiliului Național de Informații al SUA avertizează că următorii 20 de ani vor fi haotici și turbulenți: creșterea populației va încetini, va exista o îmbătrânire masivă a populației și clima se va schimba. Furtunile, uraganele, inundațiile și valurile de căldură vor duce la o creștere a migrației. Relațiile internaționale vor deveni imprevizibile, legăturile nu vor fi stabile, ci dimpotrivă, se vor rupe, cred ei. Foametea va crește. Pandemia va avea un impact pe termen lung, și anume: va exista o neîncredere tot mai mare față de medicină, știință, autorități și politică, rezultând în proteste și revolte. Finalul însă, este foarte interesant: „Fiecare persoană va avea propriul său adevăr”.

Ce părere aveți despre asta, că nu ne aşteaptă nimic bun?

Răspuns: Va exista lumină la capătul tunelului.

Întrebare: Și ce spuneţi despre a nu avea nimic bun în fața noastră?

Răspuns: Aceasta este lumina. Ce contează este că apar motive pentru care să ne schimbăm, să schimbăm întreaga umanitate.

Întrebare: Deci, faptul că o persoană este îngrijorată de faptul că nu avem nimic bun în fața noastră, credeți că este un lucru bun?

Răspuns: Și asta este bine, da. Cineva ar trebui să caute modalități de a schimba lucrurile. Oferă omenirii un viitor bun și va deveni complet sălbatic.

Întrebare: Și despre a nu aștepta nimic bun?

Răspuns: Nu este bine, deoarece nu curge în aceeași direcție cu parcursul naturii. Natura trebuie să ne forțeze să ne corectăm, să ne schimbăm! Dar dacă avem perspective atât de strălucitoare, așa cum ni le-au descris atât capitaliștii, cât și comuniștii, atunci nu trebuie să ne corectăm, totul este în regulă și pașnic.

Ce ne-au spus cei care au propagat această ideologie? „Ne lăsaţi să conducem și totul va fi grozav pentru voi în viitor. Între timp, continuați așa cum ați fost și fiți mulțumiți” și așa mai departe.

Întrebare: Deci, ce ar trebui să se întâmple pentru ca o persoană să simtă așa cum o faceți dvs., încât trebuie să mă schimb? „Trebuie să mă schimb”- ce ar declanșa asta?

Răspuns: Ei bine, nu este atât de ușor.

În primul rând, trebuie să vedem imaginea sumbră a viitorului dacă nu ne schimbăm. Trebuie să vedem o dependență clară, o conexiune, între starea interioară a omului și starea externă a naturii.

Dacă omul se schimbă, se schimbă și tot ceea ce îl înconjoară, iar dacă nu, atunci nu se va întâmpla. Natura ne influențează astfel, printr-o conexiune opusă, negativă. Ne va forța să ne schimbăm prin tot felul de probleme, astfel încât să descoperim această dependență!

Voi ajunge la concluzia că nu am altă ieșire. Și atunci voi începe să-mi dau seama că nu numai că nu am altă ieșire, dar mulțumesc lui Dumnezeu, că nu există altă ieșire! Pentru că în felul acesta ies din această existență în descompunere, animalică și devin o ființă care se schimbă pe sine.

În ce direcție mă schimb? Pentru asta trebuie să găsim expresia corectă, modul potrivit pentru aceste schimbări. O ființă umană este una care se străduiește să fie asemenea Creatorului. Iar Creatorul este marea forță unificată a naturii, forța care dă, care naște totul, emană din sine. Și trebuie să devin ca această forță. Aceasta înseamnă că trebuie să ajung într-o stare în care tratez tot ceea ce este în afara mea cu o iubire infinită. Și atunci totul se va aşeza la locul său. Și se dovedește că tot ceea ce au spus comuniștii, filozofii și marxistii filozofi a fost corect.

Comentariu: Ei bine! Pentru ca cineva să treacă printr-o astfel de transformare! Nici nu-mi pot imagina prin ce trebuie să treci pentru a ajunge la o stare de echivalență de formă cu Creatorul, emanând iubire, bunătate și căldură.

Răspunsul meu: Persoana o va dori din interior mai mult decât viața.

Întrebare: Și nu mai ai nevoie de nimic altceva, doar de asta?

Răspuns: Doar asta. Și nu să mă gândesc la mine că mă voi schimba, ci să mă gândesc la modul în care întreaga lume se va schimba în calitatea iubirii și a dăruirii. Prin om, nivelurile animal, vegetal și mineral vor începe să se schimbe. Și în cele din urmă, absolut totul, nivelurile mineral, vegetal, animal  și uman vor fi la gradul de iubire reciprocă, infinită, fără margini.

Apoi, în această dorință uriașă, reciprocă, pe toate aceste patru niveluri, forța superioară se va manifesta și va îmbrăca totul în Sine, iar întreaga lume va lua o singură formă. Asta e tot.

Astăzi, se pun bazele pentru aceasta, baza pentru toate acestea. Trebuie să dăm forma corectă acestei acțiuni a naturii și aspirației noastre personale și să o îndreptăm corect, prin apelul nostru către întreaga omenire.

Cu siguranță se va întâmpla, pentru că omul este o ființă simțitoare. Prin urmare, el poate fi intimidat, adus în genunchi, constrâns și astfel învăţat. În timp ce putem antrena un animal până la punctul de a deveni un animal care se comportă bine, putem schimba o ființă umană astfel încât să se ridice deasupra ei înseşi.

Consider că această prognoză a experților din zilele noastre este foarte acceptabilă și realistă, ca să o spunem cu blândeţe.

Întrebare: Deci, spuneți că, dacă schimbările în om despre care vorbiți, se întâmplă mai devreme – acest plan va eșua?

Răspuns: Nu trebuie să dureze 20 de ani, este clar că totuşi se va întâmpla. Trebuie să treacă un val al acestei pandemii, acesta, apoi va exista încă unul și încă unul, de toate felurile, în locuri diferite. Nu va fi doar un val uriaș. Vor fi multe valuri diferite, din diferite părți, şi toate ne vor lovi pe toți și nu vom putea ține pasul, să reacționăm, să creăm vaccinuri.

Nu, nu vom fi capabili să facem nimic. Dar de fiecare dată vom ține pasul cu asta pentru că vom deveni mai inteligenți. Vom fi din ce în ce mai mult de acord cu forța superioară care ne constrânge, așa că pandemia va dispărea și va da loc următorului val. Și vom încerca să facem față și noului val prin eforturile noastre, să încercăm să facem ceva în acest sens. Și atunci vom vedea: „Nu, este mai bine să ne schimbăm într-un anume fel și atunci nu ne va mai afecta”. Adică vom ajunge să vedem cât de selective sunt aceste valuri de tot felul de suferințe care ne vor afecta și ne vor obliga să ne schimbăm.

Întrebare: Unde va veni prima noastră realizare că aceasta vine din natură, că este natura cea care  acţionează asupra noastră în acest mod?

Răspuns: Va veni din durere.

Întrebare: Și atunci înțelegerea direcţiei spre care ne conduce va fi din ce în ce mai mare, nu?

Răspuns: Da, cu fiecare val, din ce în ce mai mare …

Întrebare: Câte impacturi ale acestor valuri anticipați?

Răspuns: Depinde de amploarea inteligenței umanității. Și sunt foarte sceptic în privința asta.

Comentariu: Să sperăm că vom deveni mai inteligenți rapid.

Răspunsul meu: Asta deja depinde de noi. Cei care înțeleg acest lucru. Și cei care trebuie să explice totul. Aici, deja implici un alt nivel de conștiință

Din KabTV “Ştiri cu Michael Laitman” 4/9/21

Evreii nu pot fi anihilați

962.3Întrebare: Primul ministru israelian și ministrul apărării s-au întâlnit în Israel cu diplomați străini. Ei au demonstrat foarte logic, cu acuratețe și vizibil că lansatoarele de rachete palestiniene sunt depozitate în zone rezidențiale, în grădinițe, în interiorul caselor și spitalelor și că sub zonele rezidențiale din Gaza există un uriaș oraș subteran unde militanții se ascund în spatele locuitorilor și că atacurile noastre aeriene sunt precis vizate.

Dacă există amenințări la adresa civililor, aceștia sunt imediat anunțați să părăsească zona și li se acordă timp pentru evacuare. S-au prezentat dovezi că un sfert din rachetele palestiniene au căzut pe propriul teritoriu, dar că nu le pasă. Au bombardat Lod și au lovit orașul Tir din nordul țării, populat de arabi.

S-a dovedit clar că nu există o armată la fel de umană ca a noastră.

Crezi că întotdeauna va trebui să ne justificăm în fața lumii — cât de buni suntem?

Răspuns: Nu cred că trebuie să o facem pentru că nu ne vom putea justifica și pentru că nu suntem atât de buni. De fapt, noi suntem încă singurii vinovați. Vom fi întotdeauna vinovați și vom fi întotdeauna cei trași la răspundere.

Atâta timp cât în lume există egoismul care provoacă respingere, ură și separare unul de celălalt, vom fi vinovați pentru că noi suntem sursa acestuia.

Și nu există nici o scăpare de el. Prin urmare, toată lumea va fi din ce în ce mai fixată pe noi, ne va acuza și va acționa în jurul nostru și împotriva noastră. Obișnuiam să credem că, pe măsură ce ne dezvoltăm, oamenii vor deveni mai deștepți an de an și vor înțelege că nu suntem noi.

Dar nimic nu poate fi mai departe de adevăr! Uită-te la Holocaust! Ne-am gândit că atunci când adevărul Holocaustului va fi descoperit, oamenii vor vedea ce a fost și își vor schimba atitudinea față de această națiune îndelung suferindă.

Dar nu! Vedem ce spune omenirea: „Ai suferit? Suferă de o mie de ori mai mult! Pentru că toți suferim din cauza ta. ” Omenirea are acest sentiment că suferă din cauza noastră, că suntem sursa suferinței.

Întrebare: Atunci am această întrebare: ar trebui să răspundem când suntem atacați și cum ar trebui să răspundem?

Răspuns: Trebuie să ne apărăm pentru a exista. Se spune în Tora: „Cel ce vine să te omoare, ucide-l tu mai întâi.” Dar trebuie să faceți acest lucru cu conștiința că trebuie să corectați această stare de a fi atacat. Trebuie să investigați motivul pentru care alții vă urăsc și să eradicați această ură.

Întrebare: Deci, în orice caz, primul lucru este să ripostăm, nu?

Răspuns: În caz contrar, cine va justifica, corecta lumea și așa mai departe? Da.

Dar evreii nu pot fi cu adevărat anihilați. La urma urmei, ei sunt cei care trebuie să aducă lumea la corectare. Aceasta este problema noastră.

Întrebare: Ce trebuie să se întâmple pentru ca toată lumea să simtă că acesta este pământul nostru, că ne apărăm pământul?

Răspuns: Națiunile lumii nu numai că vor simți acest lucru, ci ne vor conduce către această țară, vor deschide toate granițele pentru noi și vor spune: „ Intră și trăiește aici! Domnește în glorie, noi te vom slăvi ”.

Întrebare: Când se va întâmpla acest lucru?

Răspuns: Când ne vom uni cu toții și când din conexiunea noastră corectă și binevoitoare, vom influența întreaga natură, astfel încât întreaga natură să ajungă la unitate, la o bună relație reciprocă, așa încât toate națiunile se vor privi deodată cu iubire. Poate fi o schimbare uimitoare dacă doar poporul evreu ar acționa astfel între ei.

Comentariu: Nu se îngrijora, profesorul tău Rabash, pentru soldați ca și cum ar fi fost proprii săi copii? Îmi amintesc când ai spus că, chiar și în timp ce se ruga, el asculta știrile. A fost întrebat: „Cum poți asculta știrile în timpul rugăciunii?” El a spus: „Copiii mei sunt acolo”.

Baal HaSulam a recunoscut această țară și chiar s-a întâlnit cu șeful statului Ben-Gurion. El a vrut ca această țară să existe. Tu ai venit aici, ai servit și ai lucrat în armată. Și, în general, toată lumea știe că nu ești o persoană înclinată spre stânga.

Răspunsul meu: Nu sunt nici stânga, nici dreapta. Nu mă țin de ideologia aripii de stânga sau de dreapta.

Întrebare: Ai o viziune cabalistică conform căreia această țară ar trebui să devină doar asta și pentru asta a fost creată. Și în acest scop au fost evreii adunați aici?

Răspuns: Da, pentru a o transforma în centrul spiritual al lumii.

Întrebare: Și atunci, în acel moment, vom putea spune că acest pământ este al nostru, nu?

Răspuns: Abia atunci.

Întrebare: Ce părere ai despre faptul că se fac știri false din videoclipurile tale, din ceea ce spui? Ei taie prima parte, puțin aici, puțin acolo, iar partea care rămâne face să pară că ești împotriva Israelului, că sprijini BDS și extrema stângă. Adică, ei decupează ceea ce spui tu despre ceea ce ar trebui să devină Israelul, despre iubirea pentru de ceilalți și cum să o implementeze. Iar apoi încep să le semnaleze.

Ce părere ai despre asta?

Răspuns: Nici măcar nu sunt supărat pe ei; este mijlocul lor de subzistență. Ei trăiesc din asta, sunt plătiți pentru asta. Hamas colectează bani, îi pasează unor astfel de scriitorași iar ei lucrează.

Întrebare: Și imediat oamenii se uită la tine într-un anumit fel și spun: „ Uau, uite ce a spus! El spune că aceasta este o țară de apartheid! ” Și așa mai departe. Dar a fost o muncă vicleană de editare. Cum te simți în această privință?

Răspuns: Pozitiv. Pentru că adevărul nu poate fi răspândit în această lume. Dar minciunile se răspândesc foarte repede! Deci, datorită unei minciuni, adevărul va ieși treptat prin această minciună. „Adevărul va crește din pământ”. Deci, sunt fericit.

Întrebare: Într-adevăr? Chiar nu te deranjează?

Răspuns: Dimpotrivă, mă bucur că sunt întors cu susul în jos și, în general, tăiat în bucăți. De ce nu?

O persoană din lumea noastră a atins o astfel de stare de dezvoltare egoistă încât nu poate accepta adevărul. Aici, încearcă să iei o pastilă de adevăr, corpul tău o va respinge.

Dar dacă iei un gram de adevăr cu 20 de grame de minciuni și înghiți cele 20 de grame de minciuni, vei fi mulțumit cu aceste 20 de grame de minciuni! Și un gram de adevăr va fi absorbit prin ele.

Și asta fac acești oameni. Așa că le sunt recunoscător că mi-au luat cuvintele în acest fel și le-au tăiat.

Întrebare: Deci, crezi că în minciunile pe care le răspândesc, există totuși acest gram de adevăr care le penetrează?

Răspuns: Da. Deși este complet invizibil. Este chiar opusul.

Întrebare: Atunci am o altă întrebare. Ce ați spune acum în această perioadă dificilă cetățenilor țării noastre?

Răspuns: Nu am nimic de spus. Nu am absolut nimic de spus, cu excepția unui singur lucru. Cu toate acestea, trebuie să vă intereseze cine suntem, ce suntem și de ce existăm, pentru cine.

Întrebare: Poporul lui Israel?

Răspuns: Nu doar Israelul. Astăzi, este deja întreaga lume.

Dacă începeți să vă interesați de acest lucru, eu vorbesc despre asta și scriu despre asta în toate cărțile mele. Veți descoperi că avem o misiune măreață și minunată, care din zi în zi devine din ce în ce mai singulară în lume.

Orice altceva devine irelevant, orice altceva devine nul și gol. Și doar noi rămânem cu ideea noastră pe care trebuie să o punem în aplicare. Și tot ceea ce se raportează la implementarea acestei idei – iubește-ți aproapele ca pe tine însuți, conexiunea tuturor – toate acestea rămân și devin din ce în ce mai clar manifestate în lumea noastră, ca o necesitate.

Întrebare: Te consideri a fi sionist? Și dacă da, cum definești acest concept?

Răspuns: Ei bine, nu pot folosi aceste definiții pentru că sunt folosite într-un mod complet diferit de modul în care le văd eu.

Aspirația către Sion, desigur, a fost aspirația tuturor. Îmi amintesc de bunicul meu și de trepidația lui atunci când a vorbea despre asta. Era în anii ’50. Bineînțeles, a fost foarte sacru pentru el.

Întrebare: Și el ți-a transmis asta, nu-i așa?

Răspuns: Îmi amintesc acest lucru, da. Când am urcat prima dată la Ierusalim, eram foarte, foarte anxios – făceam ceva ce bunicul meu nu a putut face niciodată.

Comentariu: Adică, el a transmis acest sentiment și aspirație prin tine.

Răspunsul meu: Da. M-am simțit conectat cu strămoșii mei. Dar apoi a dispărut. Apoi am dezvoltat o conexiune foarte diferită cu țara lui Israel, cu Sionul, numai de dragul unei idei superioare.

Adevăratul sionism este legătura cu forța superioară care trece prin țara spirituală a Israelului! Pământ „Eretz” provine din cuvântul „Ratzon”, o dorință îndreptată spre iubire și dăruire.

Întrebare: Și în acest sens tu ești sionist?

Răspuns: Da.

Întrebare: Așa au fost și Baal HaSulam, și învățătorul tău Rabash, nu-i așa?

Răspuns: Toți cabaliștii.

Întrebare: Ce este țara lui Israel pentru tine, pentru tine personal?

Răspuns: Este un loc pe care, în realitate, nimeni nu-l vrea cu adevărat. Nu era nevoie de el. De aceea a fost abandonat timp de secole. Când au venit evreii, a devenit necesar pentru toți.

Acesta este un loc care sper să fie complet uitat și toată lumea va privi doar în sus spre cer. Acolo ar trebui să căutăm dorința de iubire și dăruire, de conexiune! Aceasta este țara lui Israel. Acolo sus.

Întrebare: Nu este pământul fizic al Israelului?

Răspuns: Nu este nimic fizic. Nici în aceste pietre, nici în acest nisip, în nimic aici! Totul este doar în interior, în interiorul oamenilor care apreciază și tind spre acest ideal de iubire, conexiune și ascensiune către Creator, către calitatea iubirii și dăruirii.

KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman 20.05.2021

Se confruntă Israelul cu o lovitură de stat militară?

293Întrebare: Am trecut deja prin patru alegeri în Israel. Crezi că poate exista un guvern cu diferite partide din direcții diferite? Ei exprimă deja sloganuri: „De la eu la noi”. Adică, vor încerca într-un fel să se anuleze pentru a ajunge la o decizie comună. Cum va funcționa sistemul în continuare?

Răspuns: Nu va funcționa. Nu există nicio fundație pentru ca sistemul să meargă. În general, nu există nicio bază pentru ca evreii să se unească și să gestioneze ceva împreună pe cale amiabilă. Există un mare egoism și o neînțelegere completă a faptului că ego-ul trebuie cumva controlat, suprimat și nu să se ridice întotdeauna unul deasupra celuilalt.

Totul va fi așa cum a fost înainte, doar guvernul se va schimba cu o frecvență și mai mare. Oamenii nu vor mai da atenție la cine este și cine nu. Te vei trezi dimineața și vei spune: „O, avem un nou guvern!”

Întrebare: Chiar și acest gând: „Ce se întâmplă dacă se schimbă ceva? Poate ceva se va schimba la urma urmei?” dispare?

Răspuns: Nu știu. Vom ajunge la o stare când vor fi din nou lovituri de stat militare, generalii vor prelua puterea cu ajutorul trupelor. Iar la granițele noastre, dragii noștri vecini vor aștepta anticipând victoria.

Comentariu: Atunci construiește o imagine perfectă despre cum ar trebui să funcționeze.

Răspunsul meu: Recunoașterea răului există undeva în oameni: Nu putem fi uniți, suntem în acest fel . Suntem cei mai egoiști, cei mai așa și așa. Pe de o parte. Dar, pe de altă parte, nu vor să recunoască acest lucru. Cei mai mulți, masele, sunt gata să închidă ochii la asta.

Desigur, există și religia, care ajută la suprimarea acestor gânduri, vorbește despre poporul ales și așa mai departe. Nu știu. Eu personal nu am nicio rețetă pentru viitor. Știți rețeta mea, dar nicio „farmacie” nu o va accepta. Nici măcar nu o pot citi!

Comentariu: Adică, ai doar o singură rețetă – unitatea oamenilor.

Răspunsul meu: Educarea graduală a poporului spre unitate, ca o condiție necesară, singura condiție necesară!

Întrebare: Atunci ce fel de guvern ar trebui să existe, care ar fi de acord și s-ar baza pe doar pe asta?

Răspuns: Doar cabaliștii. Cei care ar aduna oameni și ar identifica printre aceștia pe cei care sunt esențiali, necesari, capabili să ia parte la guvernarea țării și a societății.

Întrebare: Ce zici de guvernarea țării: toată fundația rămâne doar unitatea poporului? Toate legile sunt făcute numai pe această bază și toată viața doar pe această bază?

Răspuns: Absolut! Vă construiesc o imagine perfectă! Crezi că nu poate fi real. Este perfect? Da, este perfect. Însă, în aceste condiții și cu acești oameni și în starea în care se află societatea astăzi, acest lucru nu se poate întâmpla încă.

Întrebare: La ce vom ajunge?

Răspuns: La faptul că va fi un mare masacru. Nu s-a întâmplat asta în istoria noastră? Astfel de războaie fratricide în care nu avem nevoie de dușmani, ne vom ucide singuri între noi.

Comentariu: S-a întâmplat în principal pe vremea Templelor.

Răspunsul meu: Nu contează. Putem ajunge la asta. Nu cred într-un viitor apropiat bun. După cum văd cum se desfășoară lucrurile. Nu știu.

Totuși, noi încercăm să facem tot ce putem și să explicăm totul. Dar serios, lucid vorbind, oamenii râd de ceea ce spunem noi. Și acest râs provoacă o mare dezamăgire, frică și tristețe. Pentru că așa râd oamenii când se simt cu adevărat rău. Așa strigau gladiatorii: „ Cei care sunt pe cale să moară te salută”.

Întrebare: La ce te aștepți când spui toate acestea? Să presupunem că se duce în aer.

Răspuns: Trebuie să se ducă în aer.

Întrebare: Pentru a-i face să tremure? La asta te aștepți?

Răspuns: Nu știu. Lasă-i să mă înjure, să facă ce vor ei. Nu contează deloc pentru mine.

Ei ar trebui doar să știe că aceasta este părerea unui cabalist. Vreau doar să înțeleagă. Sau dacă nu înțeleg, vreau să rămână undeva în interiorul lor și, într-un viitor, s-ar putea să-și amintească. Astfel încât să-i oprească cumva, să-i alerteze și așa mai departe.

Vreau să ajut.

KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 07.06.2021

“O Constituţie dintr-o propoziţie” (Linkedin)

Noul meu articol pe Linkedin O Constituţie dintr-o propoziţie

Evident, națiunea evreiască este diferită de oricare alta. Chiar și atunci când vrem să credem că suntem aşa, viața sau mai bine zis restul națiunilor, nu ne permit să gândim așa. Când s-a înființat Statul Israel, am căutat să ne conducem țara în conformitate cu regulile care păreau adecvate la acea vreme. Drept urmare, am urmat în principal Regula Obligatorie Britanică, cu „rămăşiţe” din guvernarea otomană care a precedat-o.

Cu toate acestea, de la o alegere la alta, ne dăm seama că sistemul nostru de guvernare eșuează; oamenii sunt nemulțumiți, iar guvernul este disfuncțional. Nu putem fi ca alte țări pentru că nu am fost formați ca alte țări și nu suntem meniți să fim ca alte țări. Suntem meniți să fim o am segula, o națiune virtuoasă, care servește ca „lumină pentru națiuni” urmând o Constituție dintr-o singură frază: „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți” (Lev. 19:18).

Înțelepții noștri știau asta, desigur. Rabinul Akiva a declarat că aceasta era marea regulă a Torei; Bătrânul Hillel i-a spus unui om care dorea să înțeleagă esența legii evreiești: „Ceea ce urăști, nu face altora” și nenumărate alte referințe din scrierile evreiești mărturisesc centralitatea conceptului de iubire pentru alții și responsabilitate reciprocă în dreptul evreiesc.

Fondatorii țării noastre au fost, de asemenea, foarte conștienți de această lege și de vitalitatea ei pentru succesul nostru. David Ben Gurion, liderul comunității evreiești din Israel înainte de înființarea Israelului și primul prim-ministru al țării, a scris că „Iubiți-vă aproapele ca pe voi înșivă” este porunca supremă a iudaismului. Cu aceste trei cuvinte [lungimea frazei în ebraică], s-a format legea umană eternă a iudaismului … Statul Israel va fi demn de numele său numai dacă structurile sale sociale, economice, politice și judiciare se bazează pe aceste trei cuvinte eterne”.

Aaron David (AD) Gordon, ideologul și forța spirituală din spatele sionismului practic și al sionismului muncitoresc, a făcut ecou cuvintelor lui Ben Gurion atunci când a scris: „Tot Israelul este responsabil unul pentru celălalt” … [și] numai acolo unde oamenii sunt responsabili unul pentru altul este Israelul”. Și în cele din urmă, Eliezer Ben Yehuda, cel care a reînviat limba ebraică, a afirmat că „încă nu am deschis ochii și am văzut că doar unitatea ne poate salva. Doar dacă ne unim cu toții … pentru a lucra în favoarea întregii națiuni, munca noastră nu va fi în zadar”.

Din păcate, nu ne-am construit sistemele sociale, economice, politice și judiciare pe aceste trei cuvinte, așa cum stipulase Ben Gurion și nici nu ne-am unit „pentru a lucra în favoarea întregii națiuni” așa cum a cerut Ben Yehuda, nici nu am devenit „responsabili unul pentru celălalt” după cum a specificat David Gordon. Drept urmare, ca țară și ca națiune, eșuăm lamentabil. Dacă vom continua pe această cale, nu vom avea un viitor aici. În cel mai bun caz, vom „scăpa de disconfort până când vor rămâne prea puțini pentru a merita numele de stat și vor fi înghițiți de arabi”, așa cum a spus cabalistul și gânditorul Rav Yehuda Ashlag. În cel mai rău caz, vom fi dispersați cu forța, fie prin război, fie prin război civil.

Dacă vrem să evităm această soartă îngrozitoare dar sigură, nu avem de ales decât să înțelegem că națiunea noastră este una spirituală și ca atare, țara noastră trebuie să se întemeieze pe legea spirituală a iubirii celorlalți: „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuţi”. Aceasta este singura Constituție care este potrivită pentru țara noastră și pentru poporul nostru și singurul mod de guvernare care va face din Israel un stat binevenit printre națiuni.

Chiar și Henry Ford, care detesta evreii din vremea sa atât de vehement încât a devenit idolul lui Hitler și a primit de la el cea mai mare distincție, pe care un german nu a putut-o primi, i-a admirat pe evreii din antichitate tocmai pentru că structura lor socială se baza pe aceste „trei cuvinte eterne”. ”Așa cum a spus Ben Gurion, Ford a scris: „Reformatorii moderni, care construiesc modele de sisteme sociale … ar face bine să se uite la sistemul social sub care erau organizați primii evrei”.

Astăzi, sarcina primordială din faţa noastră este să stabilim o astfel de educație în națiune, care să ne ridice mai presus de toate disputele și certurile noastre și să stabilească unitatea, responsabilitatea reciprocă și într-adevăr iubirea față de ceilalți din națiune. Și întrucât ura este atât de înrădăcinată în interiorul națiunii, această educație trebuie să cuprindă întreaga națiune, în toate fracțiunile sale, în mod egal și să se aplice tuturor vârstelor. Trebuie să ne reformăm societatea de la una în care guvernează invidia și ura, la una în care sprijinul și iubirea dau tonul până când realizăm practic principiul „Iubiți-vă aproapele ca pe voi înșivă”. Aceasta este singura guvernare viabilă a Israelului.

“Principiul fondator al Israelului – Unitatea mai presus de toate” (Linkedin)

Noul meu articol pe LinkedinPrincipiul fondator al Israelului – Unitatea mai presus de toate

Israelul se confruntă cu o criză de identitate. De-a lungul anilor am urmat fără prea multe gânduri regulile impuse de Mandatul Britanic, după perioada otomană în Țara Israelului. Era un precedent natural de continuat, unul ușor și convenabil. Cu toate acestea, condițiile pentru guvernele altor națiuni nu pot și nu se vor potrivi aici. Prin urmare, continuăm să eșuăm mereu, de la guvern la guvern și încă nu am reușit să facem ce trebuie.

În zilele noastre este deja clar pentru toată lumea – în bine sau în rău – că suntem un popor unic. Lumea nu ne permite să fim ca alte popoare și Israelul este de asemenea revelat ca o țară care nu poate fi ca toate celelalte țări.

Statul Israel trebuie să se construiască pe sine și forma sa de guvernare, în conformitate cu caracterul și identitatea sa unică. În timp ce condițiile actuale din Israel sunt caracterizate de ravagii sociale, de ură sălbatică asemănătoare cu cea care a izbucnit între noi în zilele distrugerii Templului, iubirea față de ceilalți și unitatea poporului mai presus de orice este în continuare starea necesară la care trebuie să aspirăm. Suntem o națiune întemeiată pe porunca supremă de a ajunge la iubire mai presus de ură, de a transcende interesul personal și de a stabili relații reciproce bune între noi.

Primul prim ministru al Israelului, David Ben-Gurion, a înțeles bine acest lucru. El a spus: „Prin acestea va fi judecat statul, prin caracterul moral pe care îl conferă cetățenilor săi, prin valorile umane care determină relațiile sale interioare și exterioare și prin fidelitatea sa, în gândire și faptă, la suprema cerere:„ și îți vei iubi aproapele ca pe tine însuți”. Aici este cristalizată legea eternă a iudaismului și întreaga etică scrisă din lume nu poate spune nimic mai mult. Statul va fi demn de numele său numai dacă sistemele sale sociale și economice, politice și juridice, se bazează pe aceste cuvinte nepieritoare”. („Renașterea și destinul Israelului”)

Ben-Gurion avea dreptate. Providența Supremă nu va permite statului Israel să funcționeze conform condițiilor altor țări. Presiunea va fi pusă asupra noastră până vom începe să ne împlinim destinul. Trebuie să înțelegem cine suntem, ce se așteaptă de la noi, care este rolul nostru față de națiuni și să guvernăm în consecință. Întrebarea este: vom ajunge la o astfel de conștientizare într-un mod pozitiv sau negativ, din trezire și consimțământ din partea noastră de a ne conecta ca un singur popor sau din angoasă datorată presiunilor interne și externe?

Pentru a evita diviziunile insurmontabile care duc la un război civil teribil, trebuie să interiorizăm faptul că legile de bază ale poporului Israel sunt legile spirituale ale grijii reciproce și unității.

Această valoare fundamentală trebuie să fie coloana vertebrală a oricărei decizii guvernamentale, a legii și a aplicării ei. De sus în jos, ideea de unitate trebuie să pătrundă pe toate căile societății israeliene. Așa cum ne pasă de educația intelectuală a copiilor noștri, indiferent de mediul lor socio-economic, trebuie să oferim educație pentru a construi relații bune și armonioase între toți membrii națiunii, pentru a stabili legături strânse care să conecteze pe fiecare dintre oameni. Această lege a responsabilității reciproce și a iubirii este principiul fondator al poporului nostru și ar trebui să fie rețeta noastră durabilă pentru succes.

“Evreii americani și israelienii evrei din America – Lumi separate” (Linkedin)

Noul meu articol pe Linkedin “Evreii americani și israelienii evrei din America – Lumi separate

Israeli flags are flown from a car during a pro Israel rally and a protest against Antisemitism in Los Angeles, California on May 23, 2021

Un student de-al meu israelian, care locuiește în Silicon Valley de ceva timp, a descris situația dintre evreii americani și evreii israelieni care trăiesc în SUA în următoarele cuvinte: „Ca israelian, simt că nu am nicio legătură cu Evrei americani. Sunt într-o comunitate de israelieni, vorbim ebraică, trăim cultura israeliană, știrile din Israel … și se simte ca o națiune complet diferită.

Cred că este o descriere exactă: acestea sunt două națiuni diferite, două națiuni diferite, cu o istorie similară și nume similare, dar au devenit atât de îndepărtate încât sunt lumi separate.

De fapt, așa ar trebui să fie. Am venit din diferitele națiuni care ocupau vechiul Babilon și ne-am adunat într-o singură națiune, când am fost de acord cu învățătura lui Avraam că mila și prietenia sunt valorile prin care trebuie să trăim. Mai târziu, sub Moise, am promis să ne unim „ca un singur om cu o singură inimă”. Am luptat pentru a ne menține și a ne consolida unitatea de secole, dar în cele din urmă am cedat urii care predomina între noi înainte de a veni pentru prima dată la Avraam, și tot aici suntem şi astăzi.

În timp ce eram uniți, națiunile au văzut că pacea era posibilă, că ar putea exista chiar și iubire printre dușmanii declarați, iar Israelul a devenit o națiune-model, o societate pilot, o implementare în miniatură a păcii mondiale. Mai târziu când noi am eșuat, întreaga lume a eșuat, și pentru asta ei ne urăsc.

Acum, așteaptă ca noi să reintegrăm legământul dintre noi și să devenim încă o dată un model de națiune. Nu ne vor ierta că nu încercăm și nu vor uita datoria noastră față de umanitate. Nu le pasă că evreii americani urăsc israelienii care vin să locuiască acolo. Dacă nu există unitate între evrei, lumea îi urăște, deoarece ei diminuează orice speranță de pace și unitate. Dacă se unesc, devin ceea ce au fost meniţi să fie, „o lumină pentru națiuni”, iar lumea le va oferi sprijinul deplin.

Națiunea evreiască trebuie să aducă shalom [pace], din cuvântul shlemut [integralitate], întregimea umanității deasupra tuturor diferențelor. Antisemitismul este modalitatea lumii de a ne atenţiona, admonestându-ne că nu încercăm să ne unim. Dacă evreii din America, din fiecare facțiune și confesiune, ar face pod peste prăpastia ce-i separă, viitorul lor ar fi luminos și frumos. Dacă nu o fac, deja pot vedea unde duce acest lucru.

 

“Viitorul israelienilor care locuiesc în SUA” (Linkedin)

Noul meu articol pe Linkedin “Viitorul israelienilor care locuiesc în SUA

Un student de-al meu israelian care locuiește în SUA m-a abordat cu câteva întrebări cu privire la viitorul evreilor din SUA și în special, la cel al israelienilor care trăiesc în Țara Oportunităților Nelimitate. Studentul a spus că evreii israelieni se simt nesiguri și a descris deconectarea dintre israelienii care trăiesc în SUA și evreii care s-au născut acolo. Studentul a descris de asemenea, o explozie bruscă de sprijin pentru statul Israel în rândul israelienilor care locuiesc în străinătate, în urma Operațiunii Gardianul Zidurilor.

Într-adevăr, situația evreilor americani devine din ce în ce mai incomodă. Același lucru este valabil și pentru israelienii care locuiesc acolo, dacă nu chiar mai mult. Deoarece israelienii încă se simt conectați la Israel, fie prin legături de familie, fie pentru că este locul în care au crescut, nu pot să-l rupă cu totul din sistemul lor. Cu toate acestea, în general, israelienii care locuiesc în America își doresc cea mai mică legătură pe care o pot avea cu Israelul și cu iudaismul. Aceasta poate fi o stare de spirit conștientă sau inconștientă, dar aici se află majoritatea evreilor israelieni care trăiesc în SUA.

Aici se întâmplă un proces foarte interesant. O nouă realitate se formează și, ca întotdeauna, evreii se află în centrul ei. Lumea devine din ce în ce mai interconectată și interdependentă. Pandemia Covid-19 este doar un exemplu. Un alt exemplu este creșterea globală recentă a prețurilor transporturilor, alimentelor de bază și utilităților. Evident, am intrat într-o fază a evoluției umanității în care ceea ce afectează o parte a umanității afectează toate părțile acesteia.

Dacă vrem să rezolvăm crizele de astăzi, trebuie să ne gândim mai degrabă la ceea ce este bine pentru umanitate decât la ceea ce este bine pentru mine, orașul meu sau țara mea. Indiferent dacă ne place sau nu, responsabilitatea reciprocă este chemarea orei, iar evreii, asemenea celor care au conceput prima dată acest concept, sunt așteptați să îl conducă chiar dacă nimeni nu exprimă verbal această cerere. Evreilor nu li se cere să preia lumea, ci mai degrabă să conducă prin exemplu: trebuie să arătăm că suntem responsabili unul pentru celălalt, iar restul lumii va învăța din exemplul nostru, la fel cum a făcut-o în zilele celui de-al doilea Templu când ne-evreii veneau la Ierusalim pentru a asista la unitatea evreilor în timpul festivalurilor de pelerinaj.

Potrivit cărții Sifrey Devarim (articolul 354), „Națiunile și regii spuneau: „De vreme ce ne-am deranjat și am venit, să vedem marfa evreilor”. Ei mergeau la Ierusalim și îi vedeau pe evrei mâncând împreună și rugându-se împreună, și întrucât printre națiuni Dumnezeul unuia nu este Dumnezeul altuia, iar mâncarea cuiva nu este mâncarea altuia, ei ar spune: „Este potrivit să ne agățăm numai de această națiune”. ”

În eseul său „Despre legi și detaliile lor”, filosoful Filon al Alexandriei a oferit o frumoasă descriere a unității evreilor care a fost atât de atrăgătoare pentru națiuni: „Mii de oameni din mii de orașe – unii pe uscat și alţii pe mare , din est și din vest, din nord și din sud – ar veni la fiecare festival la Templu ca la un adăpost comun, un refugiu sigur, protejat de furtunile vieții. … Cu inimile pline de bune speranțe … au făcut prietenii cu oameni pe care nu-i mai întâlniseră până atunci și, în contopirea inimilor … vor găsi dovada supremă a unității”.

În aceste zile, evreii israelieni se ridică pentru a apăra Israelul, dar nu cred că o fac din motivele corecte. Unitatea nu ar trebui să fie un pas pe care îl fac evreii ca răspuns la antisemitism; ar trebui să fie pasul pe care îl fac evreii pentru a preveni cu totul antisemitismul, la început și, în cele din urmă, pentru că prin aceasta servesc drept model, așa cum au făcut strămoșii noștri în antichitate, înainte ca noi să cedăm urii neîntemeiate dintre noi.

Nu sunt optimist că evreii israelieni din America vor accepta ceea ce scriu eu aici, dar poate că în câțiva ani, când presiunea asupra lor va crește, vor găsi asta ca fiind pertinent. În trecut, nu ne-am unit în fața antisemitismului sau, dacă am făcut-o, am făcut-o prea târziu. Sper că, de data aceasta, vom fi mai atenți la mesaj și ne vom trezi la apelul pentru unitate înainte ca o altă durere să ajungă asupra națiunii noastre.

Nu ne putem învinge dușmanii cu arme, ci doar cu spiritul nostru. Când ne vom ridica conexiunea la nivelul responsabilității și solidarității reciproce, vom descuraja toate forțele negative și chiar și dușmanii noștri vor deveni prietenii noștri.

Pentru mai multe informații despre acest subiect, consultați cărțile “Ca un mănunchi de trestii: De ce unitatea şi garanţia reciprocă sunt strigătul de astăzi al orei şi Alegerea evreiascăe: Unitate sau Antsemitism, fapte istorice despre antisemitism ca reflectare a discordiei sociale evreieşti.

“Schimbarea de care are nevoie Israelul” (Linkedin)

Noul meu articol pe LinkedinSchimbarea de care are nevoie Israelul

După patru campanii electorale epuizante în doi ani, Israelul este pregătit să înjure un nou guvern, „guvernul schimbării”. În timp ce zilele următoare vor fi probabil critice pentru această conexiune fragilă, tendința schimbării este clară.

Poporul Israel are nevoie de minuni vizibile. Prin natura noastră, suntem incapabili să existăm împreună, nu pe această mică bucată de pământ din Orientul Mijlociu, nu dacă am fi o țară situată în Europa și nici izolaţi la Polul Nord. Suntem un popor egocentric și cu gât rigid. Tensiunile interne din societatea israeliană au atins un punct de fierbere în ultima lună, iar situația scapă de sub control.

Nu cred că noul guvern este capabil să repare fisurile și să aducă statul Israel la un țărm sigur. Este condus de o colecție de politicieni, care trag toți în direcția lor și nu sunt dispuși să facă compromisuri în favoarea unei unități reale a poporului. Sunt dispuși să renunțe la ego-urile lor și să se conecteze deocamdată, dar ca o haită de lupi care își propune să devoreze căprioara, imediat după vânătoare, toți se vor întoarce la propriul complot, neînclinați să-și lase interesele individuale în favoarea unităţii în cadrul societății israeliene.

Toate revoltele politice care au loc în prezent în Israel reprezintă o oportunitate de a schimba perspectiva asupra viitorului națiunii. Ni s-au dat aceste circumstanțe pentru a înțelege în ce fel de lume trăim, cine suntem, noi poporul Israel și care este rolul nostru pe Pământ.

Poporul evreu are o anumită valoare prin care fie va crește, fie va cădea și nimic nu o va schimba. Aceasta este valoarea „iubirii aproapelui tău ca pe tine însuți”. Atât timp cât ne străduim să avem o conexiune cordială, garanție reciprocă, unitate crescândă, atunci roțile societății merg mai departe către o destinație bună și binevoitoare. În încercarea de a ne uni între noi, evocăm o putere de conexiune extraordinară, o forță supremă de iubire și dăruire care va acoperi toate diferențele, indiferent de cât de profunde sunt acestea. Fără ea nu am reuși niciodată.

Conexiunea dintre noi nu depinde de niciun guvern. Politica nu ar trebui să definească cine suntem și mai important, ceea ce ne lipseşte. Începând din această perioadă accentul se pune pe conexiunea în interiorul oamenilor, o conexiune care trebuie să provină de la nivelul de bază, de la oamenii înșiși.

Și nu este nevoie să ascundă sau să estompeze separarea și diviziunea. Trebuie să recunoaștem că suntem infectați de egoism și să ne întrebăm chiar înainte ca ego-ul să ne depășească și să se ridice asupra noastră sub diferite forme: De ce suntem prinși într-un ciclu nesfârșit de crize? De ce nu reușim să ne ridicăm deasupra fisurilor societăţii? Unde s-a dus sentimentul de rușine?

Știm cum ne privește întreaga lume? Deocamdată, lumea profită de abilitățile și inovațiile noastre evreiești, dar în același timp ne urăște din suflet, râzând de noi pe coridoarele arenei internaționale și ascuțind săgețile care ne vor fi aruncate în curând, pentru că ne văd împărțiți și slabi. În astfel de condiții precare, problema mai gravă pe care trebuie să o abordăm este lipsa noastră de viziune pentru viitor.

Dar această situație poate fi luată ca o oportunitate de a ne reconecta la metoda de conexiune moștenită de la înțelepții noștri. Chiar și un simplu gând sau efort de a ne apropia unii de alții în inimile noastre și de a înțelege că nu avem altă alternativă de supraviețuire decât să ne conectăm, ne va conduce la o dezvoltare semnificativă. Ni se oferă o oportunitate de aur de a realiza că ne confruntăm cu perioade de transformare substanțială, dar dacă vrem ca schimbarea să fie una pozitivă ar trebui să începem în noi înşine, cu o relație mai caldă, de sprijin reciproc între noi.