Category Archives: Ateliere

45 de minute de garantare reciprocă

Întrebare: Specificul muncii mele implică interacțiunea constantă cu multă lume. Cum pot să evit conflictele și să cresc cooperarea? Până la urmă, suntem așa de diferiți…

Răspuns: Cineva trebuie să expună o înțelepciune specială. Sunt societăți închise în care oamenii trebuie inițial să fie singuri cu ceilalți.

Sunt exerciții speciale și tehnici foarte grele. De exemplu, oamenii execută misiuni spațiele de șase luni, sau sunt îmbarcați pentru o lungă perioadă pe un submarin.

Sigur că, la fiecare loc de muncă, sunt oameni cu care noi colaborăm ușor, noi îi înțelegem și ei ne înțeleg. Cum să stabilești relația corectă este ceva ce omenirea încă încearcă să învețe.

Întrebare: Care este criteriul pentru o colaborare de succes? Cum ar trebui să se manifeste smilitudinea dintre oameni?

Răspuns: Ei trebuie să fie asemenea unul altuia. Se întâmplă peste tot, de la gustul comun pentru mâncare, muzică, sport și terminând cu obiceiurile. Eu vorbesc de oameni obișnuiți și nu de aceia care se depășesc în mod deliberat în ceva.

Întrebare: Cum putem să ne îmbogățim în interior folosind caracteristicile noastre distinctive, viziunile noastre diferite?

Răspuns: Există o singură soluție prin care tu să te conectezi totdeauna cu oameni diferiți, distanți, divergenți, când fiecare din ei este el însuși o lume întreagă. Asta nu înseamnă însă să sapi în interiorul fiecăruia din ei.

În fiecare zi ei vor trebui să discute anumite subiecte în cercurile lor. De exemplu, ar trebui să o facă pentru o oră sau 45 de minute cel puțin. Astfel ei pot să se angajeze reciproc unul față de celălalt.

Întrebare: Să presupunem că suntem într-un grup de lucru și trebuie ca împreună să producem ceva. Fiecare are opinia sa, calitățile lui, unul vede întregul proces diferit și luptă ca să-și impună punctul de vedere asupra celorlalți. Cum poate un astfel de tip de interconectare să ne ajute să fructificăm munca noastră de cooperare și să obținem cel mai bun rezultat?

Răspuns: Dacă această „amestecare”, interconectare, va avea loc după principiile educației integrale, în care membrii grupului de lucru construiesc o anumită platformă peste fiecare din ei, deasupra tuturor, numită garantare mutuală, întrepătrundere reciprocă, pe scurt, aceasta este o unire corectă.

Deși fiecare din ei vin de fapt din medii diferite: casa părintească, grădinița, școala, culturi și mentalități diferite, în acest punct ei par să se ridice peste toate diferențele dintre ei, ca și cum s-ar îndrepta cu toții către o nouă „mamă”, mama generală a tuturor, numită „Divinitate”.

Desigur, trebuie să începi cu regulile seminarului. Nu trebuie să se întrerupă unii pe alții, să se dezaprobe și să argumenteze. Această formă de comunicare este încă puțin cunoscută omenirii, dar treb uie să fie învățată.

Din KabTv „O viață nouă” 7/11/2014

O inteligență integrală

Întrebare: A fost efectuat un studiu cu persoane împărțite în grupuri de cinci. Câteva persoane din aceste grupuri erau cu un grad înalt de inteligență și restul erau oameni de un nivel mediu, dar cu o capacitate puternică de empatie și de conexiune la alte persoane.

Cu toții au primit aceeași sarcină. Surprinzător, în grupurile cu potențial emoțional, rezultatele au fost mai înalte decât în grupurile cu o mare inteligență. Cum este posibil acest lucru, cu o legătură emoțională să muncim cu o inteligență superioară?

Răspuns: Materia noastră este dorința de a primi și ceea ce se întâmplă în ea este numită emoție, ne bazăm pe dorință, emoție și, cu sentimentele noastre, suntem pregătiți să absorbim mai mult, să simțim mai profund și mai larg, deci asta necesită ca intelectul nostru să se dezvolte.

Să presupunem că îmi lipsește simțul auzului. Creierul meu nu are nevoie să absoarbă sunete, să le identifice, să le conecteze într-o singură imagine, să creeze tot soiul de sunete și să învețe cu ele o parte a realității. Prin urmare, capacitatea mea intelectuală este redusă.

În studiul menținat, în grupul care a fost mai bine conectat a existat o realizare a unui sentiment general mai înalt și mai profund. Membrii acestui grup au dezvoltat o inteligență de grup superioară cu conexiunea lor. Astfel, ar putea rezolva problemele și ar înțelege mai bine situația decât oamenii cu o inteligență izolată ce nu erau uniți.

Rezultă că, lucrul principal nu este numărul de participanți și nici realizările personale, ci forța conexiunii. Mai precis, este ceea ce trezește mintea la o nouă formă și la o nouă intensitate a dezvoltării.

Mintea devine integrală. Deoarece absoarbe tot soiul de sentimente ale oamenilor care doresc să se conecteze la o emoție partajată, ea trebuie, de asemenea, să fie partajată. Deci, o singură imagine este creată de la ele, ”ca o persoană cu o singură inimă” și o inteligență. Este un nivel calitativ absolut diferit în raport cu oamenii dotați cu inteligență separată cu diplome științifice. Ei pot să fie mari psihologi dar, dacă nu există nici o legătură între ei, ei nu sunt pregătiți să atingă o astfel de calitate.

Întrebare: Din experiența mea, știu că, dacă se unesc diferite componente, rezultatul va fi o sumă dată. În timp ce aici simt că există o altă componentă care este necunoscută. Care este această componentă?

Răspuns: Aceasta este componenta integrală. Noi nu unim unități pentru a construi un zece, ci din zece construim un singur întreg.

 

Din kab.tv, ”Viață Nouă”, 26.01.2014

Emoţiile şi sănătatea

Întrebare: Studiile au arătat faptul că stările emoţionale ale unui om determină bolile acestuia. Care este conexiunea dintre stările emoţionale şi sănătatea sa?

Răspuns: Există o conexiune directă, dar sunt anumiţi parametrii care depind de starea generală a umanităţii. Dacă nu aş fi conectat cu cineva, aş depinde numai de ceea ce mi se întâmplă mie. Direcţionându-mi dorinţele către conexiunea cu natura, aş fi complet sănătos şi fericit.

Întrebare: Dar cum sunt acestea conectate cu emoţiile? Se spune că dacă cineva se supără şi este furios, o sa facă ulcer la stomac. Astăzi, experţii ştiu cum să conecteze diferite stări emoţionale cu anumite boli.

Răspuns: Dacă ar fi să depind numai de mine şi nu de întreaga lume de unde iau tot felul de viruşi, inclusiv viruşi emoţionale, conform cu munca mea şi comportamentul meu de dăruire, aş putea să îmi măsor starea sănătăţii mele. Dar realitatea este că depinzi de toată lumea. Între timp, funcţie de nivelul tău, principalul lucru este să te relaxezi.

Dar, fără nicio îndoială, dacă de calmezi, împreună cu oameni de care depinzi, îţi vei vindeca ulcerul. De fapt, funcţie de sensibilitatea ta, vei începe să simţi cât de mult depinzi de alţi oameni. S-ar putea ca ulcerul tău să dea înapoi un pic, pentru că tu trebuie să creezi conexiunea corectă, nu doar cu oamenii care sunt aproape de tine, ci cu cei care sunt un pic mai distanţi.

Iar asta va continua până când vei vedea că depinzi de întreaga umanitate şi trebuie să creezi o bună conexiune cu toată lumea. Este spus, Sukkah 52a: Cineva care este mai mare decât prietenul său, are nevoi mai mari, sau Berachot 7a: Un Ţaddik care suferă. Astfel avansăm până la completarea corecţiei generale.

Întrebare: Poate grupul să îmi influenţeze starea de sănătate?

Răspuns: Grupul poate şi trebuie să îi vindece pe toţi membrii săi. Dacă eşti inclus într-o singură natură, în care toate părţile ei sunt în armonie, prin asta elimini toate bolile şi problemele. Boala este absenţa unei conexiuni corecte între celule, între părţi, între plus şi minus, unde toate materialele corpului nu sunt în echilibru. Sănătatea este echilibrul.

Întrebare: De exemplu, încep brusc să simt o erupţie datorită ulcerului, ce trebuie să facă prietenii?

Răspuns: Te vor aduce să ni te alături în ateliere, unde vei învăţa să te uneşti. Împreună, te vom purta către un nivel unde suntem cu toţi incluşi. Dar tu trebuie să te anulezi faţă de noi, să ne accepţi şi să îţi anulezi toate calculele. Eşti pur şi simplu ca un bebeluş în mâinile noastre; trebuie să vrei să creşti împreună cu noi, să fii inclus în noi, deasupra tuturor calculelor. Apoi, vei simţii că ulcerul tău va trece. Îţi promit asta.

Din emisiunea de pe Kab TV „ O viaţă nouă” din 26.01.2014

Cum să simțim centrul cercului?

Întrebare: Cum putem să simțim centrul cercului? Care este diferența dintre o persoană care vorbește cu logică sau care vorbește din centrul cercului, din inimă? Cum îl definim pentru noi?

Răspuns: A vorbi din centrul cercului înseamnă a vorbi din dorința noastră colectivă. Centrul cercului este locul unde toate aspirațiile noastre și așteptările se adună și începem să simțim că avem nevoie, cu adevărat, să fim în contact cu Creatorul pentru ca el să se îmbrace în noi și să se dezvăluie în dorința noastră, direcția și mișcarea. Atunci când ne anulăm în totalitate, rămâne doar un singur punct central din cercul nostru și dorința care trebuie să se îmbrace în el. Asta este ceea ce trebuie să realizăm.

Cu toate că știm multe și aparent înțelegem metoda, în final nu rămâne nici un sentiment de conexiune. Zero! Este cel mai frumos sentiment, atunci când aveți nevoie doar de superior și, în comparație, desigur, întregul grup se transformă în zero. Apoi, sunteți recompensați cu sentimentul muncii Sale asupra voastră.

Din congresul de la Sankt Petersburg, ”prima zi”, 19.09.2014, Lecția 2

Totul este determinat de importanța scopului

Întrebare: Cum putem construi corect dorința de ”a primi pentru a dărui”?

Răspuns: A primi pentru a dărui este un lucru incredibil de dificil și nu este cazul să ne gândim la asta pentru moment. Prima noastră sarcină este de a ne ridica deasupra ego-ului. Și trebuie să folosim ego-ul nostru și beneficiul ”pentru a dărui”, asta este o ”sarcină dificilă”.

Comentariu: Dar, a părăsi propria sa natură nu este mai puțin decât o ”sarcină dificilă”.

Răspuns: Nu, este mult mai ușor. Totul începe cu o persoană care se anulează în fața grupului. Creșterea și acumularea importanței obiectivului, nivelul numit Lo Lishma (nu pentru numele Său) vine atunci când este încă în ego dar treptat, ea progresează de aici.

A părăsi ego-ul este numit Machsom (barieră), o limită condiționată între două lumi, fizică și spirituală. În plus, o persoană începe să urce la nivelul ”dăruire pentru dăruire”, să ajungă la nivelul cinci maxim și doar mai târziu, nivelul ”primire în vederea dăruirii”.

Întrebare: Și, dacă nu am dorința de a fi integrat în ceilalți, ce se întâmplă atunci?

Răspuns: Nimeni nu are această dorință. Dar necesitatea îl obligă. Dacă doriți să atingeți scopul vieții trebuie să treceți prin toate astea și dacă nu, veți avea nevoie să prin asta împotriva voinței. La început, nu doriți să munciți împotriva ego-ului, sunteți o persoană în perfectă stare de sănătate. Dar importanța scopului vă obligă să începeți să munciți împotriva lui.

Din congresul de la Sankt Petersburg, ”a treia zi”, Lecția 5, 21.09.2014

 

Unde găsim conexiunea dintre noi?

Întrebare: În timpul atelierelor am atins o astfel de legătură în grupul de zece încât apare o întrebare. Ce putem face? Ce putem adăuga?

Răspuns: Cred că este imposibil să fim mai aproape din propria voință. Am cunoscut limita apropierii pe cont propriu și acum avem nevoie să atragem Creatorul în asta.

Am trecut printr-o etapă de sentiment și am înțeles ce înseamnă să fii un întreg într-o anumită măsură, și acum avem nevoie să învățăm ce este forța superioară, să încercăm să simțim, să intrăm și să ne topim în întregul zece astfel ca el să domnească peste noi. Când ne scufundăm complet acolo, vom găsi legătura dintre noi.

Întrebare: Ce înseamnă să atragem forța superioară? Este ea în gânduri sau în acțiuni?

Răspuns: În mod colectiv, trebuie să ne imaginăm ca existând în proprietatea de dăruire completă, care ne conduce, ne învăluie și ne guvernează. Apropiindu-mă de prietenul meu și dorind să mă includ în el, mă pregătesc pentru Creator să vină la mine. Asta trebuie să fie clar în sentiment, nu în acțiune.

Din congresul de la Sankt Petersburg, 21.09.2014, Lecția 5

A căuta dialogul corect cu Creatorul

Întrebare: Timp de ani am studiat Cabala, am înțeles drumul nostru, am aspirat la proprietatea de dăruire. Dar, în ultimul moment, apare teama referitoare la modul de a combina primirea cu dăruirea, adică teama în fața proprietății de dăruire. Înțeleg că asta ar trebui să se facă nu pentru mine, ci doar pentru binele Creatorului. Cum putem să nu avem teamă de asta?

Răspuns: Cine vă dă aceste senzații? Cine controlează sentimentele voastre și mintea voastră? Cine este în interiorul vostru și vă face să aveți aceste percepții? Creatorul. Deci, vorbiți-I, deoarece El întărește controlul asupra voastră și configurează aparatul vostru senzorial și de gândire pentru un anumit entuziasm.

Pentru ce face asta? Dacă începeți să vă conectați la munca Sa și să începeți să explorați ceea ce provoacă în voi și în ce scop, începeți să simțiți Creatorul și pe voi ca parteneri.

La urma urmei, El produce totul, nu în voi, ci în așa zisa voastră dorință, pe care tot El a creat-o, și asupra căreia El muncește acum, ceea ce provoacă anumite tulburări în ea. Conform acestor perturbații, trebuie să găsiți răspunsul corect asupra a ceea ce ați dori ca El să facă. Sau, acceptați ca El să facă tot ceea ce dorește, dar vă învață cum să vă raportați la El în mod corect. Începeți să căutați dialogul corect cu Creatorul.

Totuși, dacă începeți să faceți asta și nu o faceți prin grup, nu va fi Creatorul, ci doar concluziile voastre psihologice, emoționale și mentale. Creatorul este în interiorul grupului de zece. Este problema tuturor psihologilor și altor cercetători care nu înțeleg unde se ascunde El.

Întrebare: Ați spus că dorința pentru proprietatea de dăruire se manifestă timp de un moment, apoi o pierdem, o simțim din nou pentru un moment și o pierdem din nou. Pentru a simți unitatea noastră, ar trebui să ne dorim asta cu toții într-o secundă?

Răspuns: O dorință colectivă pe termen scurt nu ne va ajuta. Avem nevoie să acumulăm un anumit potențial, pentru un anumit timp, pentru ca tensiunea noastră să fie corectă. Este ceea ce numim ”lume, an, suflet” (Olam, Shana, Nefesh). Astfel, în ciuda tuturor transformărilor pe care le experimentăm, dacă vom conduce asta spre scop, ne unim, găsim punctul cel mai înalt între noi și aderăm la el, atunci acumulăm treptat tensiunea necesară și dezvăluirea Creatorului are loc.

Din congresul de la Sankt Petersburg, Lecția de pregătire 2, 18.09.2014

O lungime de undă comună

În studiul celor zece Sfirot este explicat de unde vine Shevira (spargere) dorinței colective și corectarea sa, adică uniunea și conexiunea, de ce ele sunt astfel, chiar dacă, în principiu, aceste legi sunt foarte logice și, în general, le înțelegem cu natura noastră fizică. Trebuie să încercăm să le realizăm în atelierele noastre cufundându-ne și fiind incluși unul în altul, și fiind de acord cu ce spune un prieten. A fi de acord înseamnă a avansa cu ceea ce spune el. Navighez pe lungimea sa de undă și gândesc ca el. Nu caut să justific sau să judec cuvintele lui, nu!

Sunt cu el în dorințele și gândurile sale. El spune o frază și eu sunt în această frază, ca și cum ar fi a mea. Este atât de important să încerc să ghicesc gândul lui și dorința lui astfel încât, dacă ar trebui să se oprească, aș putea continua și spune exact ceea ce el ar fi spus. Și este astfel cu fiecare dintre noi.

Ne simțim ca fiind complet egali, nici mai mult nici mai puțin ca ceilalți. Deoarece numai cei care sunt egali se conectează unii cu ceilalți și se găsesc în comunicare reciprocă. De aici, acesta este modul în care ne orientăm.

Încercăm să ne ajutăm până în punctul în care, de la începutul atelierului până la final, mă supraveghez în fiecare moment pentru ca fiecare din gândurile mele și fiecare din dorințele mele să nu fie în contradicție cu discuția, astfel ca ele să nu fie inutile sau străine pentru cea la care participăm acum. Este esențial să încercăm să ne detașăm de întreaga lume, cât mai mult posibil, să ne amestecăm doar între noi, să discutăm despre ceea ce se întâmplă între noi și despre ceea ce putem adăuga pentru a invita dezvăluirea Luminii Superioare asupra noastră.

Din momentul în care văd că cineva nu este angajat în subiect, este deconectat, se abate de la direcție (poate că există probleme personale), fac eforturi pentru a-l ajuta să revină la fluxul nostru. Fiecare persoană care se îndepărtează de la lungimea de undă comună devine o perturbare pentru toată lumea. Asta afectează atât femeile, cât și bărbații.

Cineva care se abate de la cadrul atelierului într-un anumit mod și care este în exteriorul dorințelor și gândurilor noastre deranjează pe toată lumea. Dar, se deranjează mai mult pe sine. Pentru că este într-un sistem unificat și creează o perturbare în el; el este un organ care nu funcționează corect și atrage asupra lui o influență negativă a întregului sistem. Deci, trebuie să încercăm să fim componente pozitive pentru singurul Kli al sufletului colectiv.

Din congresul de la Sankt Petersburg, Lecția pregătitoare 2, 18.09.2014

 

Într-o rețea cu un singur gând

Întrebare: Dacă în timpul unui atelier încercăm să ajungem la o stare comună și brusc, un întârziat ni se alătură, ne simțim imediat dezechilibrați.

Răspuns: Nu ar trebui să existe nici un dezechilibru! Trebuie imediat să ”înghițim” prietenul care a venit. Să presupunem că avem nouă persoane și brusc, el este a zecea, dar nu ne deranjează, pentru că muncim asupra lui atât de mult cu intenția noastră, dorința noastră, că simte imediat cadrul pe care i-l dăm și este inclus la noi.

Altfel, într-un cerc, indiferent ce a spus sau unde a mers, trebuie să simtă cadrul grupului, și apoi ocupă locul său.

Dar, pentru ca noi să nu ieșim din această stare, în mod specific trebuie să ne menținem în ea. Grație dorinței noastre, eforturilor noastre, exemplului nostru constant, inclusiv eforturile externe, avem nevoie să facem ca alte persoane să simtă că există astfel într-un cadru ideologic în care nu pot să-și permită să vorbească despre ceva exterior.

Această presiune totală asupra fiecăruia dintre noi trebuie să fie foarte puternică.

 

Din pregătirea Lecției nr. 1 de la Congresul de la Sankt Petersburg, 18.09.2014

Efort mic, rezonanță mare

Întrebare: Atunci când conducem atelierele în comunitate, simțim că ceva se întâmplă aici. Dar eforturile noastre nu depind de noi; Creatorul face absolut totul. Ce se întâmplă? De ce coboară la noi ca un cadou?

Răspuns: Nu vreau să vă spun ce se întâmplă. Mai târziu, veți înțelege singuri asta.

Desigur, forța superioară face toate acestea. Ea ne conduce; ne determină și ne guvernează mai ales atunci când dorim să fim oarecum la unison cu ea. Dacă aș deveni asemănător ei măcar un pic, aș genera un mic val care devine împuternicit de o forță superioară enormă și asta creează o mare amplitudine. Astfel, noi avansăm și suntem surprinși atunci când totul se întâmplă, brusc. În realitate, se crează o rezonanță în funcție de efectul similarității proprietăților.

Din Congresul de la Soci, ”a doua zi”, Lecția 5, 14.07.2014