Category Archives: Criza, globalizare

“Sunt monarhiile relevante într-o lume modernă?” (Linkedin)

Noul meu articol pe LinkedinSunt monarhiile relevante într-o lume modernă?

Într-o eră a expunerii mass-media nelimitate, familiile regale din Europa și din alte părți ale lumii nu au încetat niciodată să furnizeze combustibil pentru scandaluri explozive. Iar în perioadele de nenorocire globală, dramele monarhiilor oferă scăparea perfectă pentru mulți, așa cum arată ratingul în creștere. Acuzația de rasism în cadrul familiei regale britanice dintr-un interviu larg mediatizat cu prințul Harry și soția sa, este cea mai recentă controversă care a apărut pe scenă și a eclipsat celelalte monarhii din întreaga lume. Dincolo de detaliile sordide ale acestor frenezii media, merită să examinăm rolul semnificativ pe care regalitatea ar trebui să îl joace în stabilizarea societății.

Mă aștept la casele regale să reușească în aceste vremuri provocatoare și să crească în importanță, pe măsură ce conducătorii lumii actuale coboară. Pentru că spre deosebire de liderii mondiali care guvernează astăzi – cei care sunt aleși pentru câțiva ani și nu-i deranjează că lasă ruină la sfârșitul mandatului – regii știu că din ziua în care se nasc până în ziua în care mor, ei sunt responsabili pentru stat.

În ciuda acuzațiilor senzaționale de-a lungul anilor împotriva Palatului Buckingham, nu există o instituție mai stabilă în Marea Britanie decât Monarhia. Probabil, grație femeii carismatice cu părul alb care a reprezentat Coroana de atâți ani, Coroana rămâne încă stabilă. Fiecare bărbat și femeie, băiat și fată asociați cu coroana britanică, indiferent dacă este din Marea Britanie, Canada, Australia sau Noua Zeelandă, are o atitudine specială față de regina Elisabeta.

Scandalurile altor familii regale au ajuns, de asemenea, recent pe primele pagini – investigații de corupție în palatele vecine din Belgia și Spania, proteste masive de stradă împotriva legilor care interzic insultarea regelui Thailandei în Orientul Mijlociu, un prinț saudit se confruntă cu acuzații grave de ordonare a uciderii unui jurnalist în Turcia.

Cu siguranță, există probleme în fiecare casă regală din lume. Regii nu sunt îngeri și ar trebui să fie responsabili pentru faptele lor greșite față de publicul larg. Dar jurnalismul de scandal al presei nu va schimba fața istoriei, indiferent de câte detalii sordide ar scoate la iveală și le-ar împuternici. Reporterii adună scandal după scandal cu singurul scop de a urca la o înălțime din care banii și publicitatea pot fi culese. Nu există nicio încercare sinceră de a corecta distorsiunile, ci doar o simplă intenție de a profita de circurile murdare pe care le promovează.

A fi rege sau prinț este o adevărată misiune publică. Ei sunt responsabili pentru ieșirile la deschiderea școlilor, pentru a participa la adunări și ceremonii naționale. Ei acționează ca un simbol de stat al poporului.

Similar regatului naturii superioare – regatul cerurilor, dinastiile regilor de pe pământ sunt un factor permanent, stabil și neschimbat, care se desfășoară ca un fir de legătură între perioade de timp și generații. Un regat este ca o ramură materială care provine dintr-o rădăcină spirituală. În același mod în care o ierarhie predomină în natură, o monarhie regală poate furniza o formă adecvată de guvernare în societatea umană.

Dacă toate țările europene de astăzi ar fi conduse de regi în loc de politicieni, Europa nu ar fi la un pas de colaps așa cum este acum. Indiferent de răsturnările politice dintre state și în interiorul țărilor, casele regale rămân conectate între ele, menținând relații mai presus de toate celelalte fricțiuni. Și aici stă importanța lor și într-o lume modernă.

Casele regale formează un fel de plasă simbolică de siguranță în conexiunile dintre ele, care descriu echilibrul și stabilitatea continentului european care se clatină ca pe o frânghie subțire. Oamenii de stat fini observatori, înțeleg de asemenea această importantă funcție a regalității. Chiar și Francisco Franco, conducătorul unei dictaturi militare din Spania, după toate cele spuse și făcute, l-a declarat pe Juan Carlos drept rege, pentru că a înțeles cum poate monarhia să funcționeze ca o forță stabilizatoare.

Ceea ce vedem în scandalurile din fața ochilor noștri nu este prăbușirea caselor regale, nu este sfârșitul unei ere așa cum este prezentat. Dimpotrivă, au un mare potențial de a ajuta Europa să fie mai stabilă. Ar fi un beneficiu pentru lume dacă s-ar păstra toate casele regale rămase, chiar și cele mai mici. Regii și reginele sunt în măsură să ofere speranță și exemplu de cum să rezistăm valului ascendent al mării furtunoase moderne.

Mă aștept la casele regale să reușească în aceste vremuri provocatoare și să crească în importanță, pe măsură ce conducătorii lumii actuale coboară. Pentru că spre deosebire de liderii mondiali care guvernează astăzi – cei care sunt aleși pentru câțiva ani și nu-i deranjează că lasă ruină la sfârșitul mandatului – regii știu că din ziua în care se nasc până în ziua în care mor, ei sunt responsabili pentru stat. Prin urmare, regii ar trebui să-şi intensifice eforturile de a avea grijă și a se conecta la oameni. La sfârșitul zilei, aceasta este misiunea lor, pentru aceasta a fost stabilită ierarhia, pentru a fi în slujba maselor, pentru a ajuta la asigurarea unor societăți stabile și puternice.

“Există o fericire reală?” (Linkedin)

Noul meu articol pe LinkedinExistă o fericire reală?

Când a izbucnit Covid-19 la începutul anului trecut, majoritatea dintre noi am simțit ca şi cum ne-am fi pierdut viața. Mai exact, nu ne-am pierdut viața dar ne-am pierdut capacitatea de a ne bucura de viață. La urma urmei, dacă nu puteți să vă luaţi concediu de două ori pe an, să mergeți la cumpărături ori de câte ori doriți și oriunde doriți, să mergeți la filme, restaurante și parcuri de distracții cu copiii (sau cu un prieten, prefăcându-vă că sunteți din nou copii), atunci de ce să te bucuri în viață? Mai rău încă, atunci când virusul ne-a lăsat șomeri pe mulți dintre noi sau ne-a trimis într-o pauză prelungită, ne-am pierdut siguranţa financiară și am devenit reticenți în a cheltui pe lux chiar și atunci când am fi putut să o facem.

Acum, când vaccinurile sunt aici și putem începe să reluăm aceste activități, se pare că nu suntem siguri cum să ne bucurăm la fel de mult, așa cum am făcut-o. Ceva s-a schimbat în noi, nu mai suntem siguri ce ne face fericiți și dacă există cu adevărat fericire.

Noile plăceri, pe care în curând vom începe să le simțim, vor proveni din calitatea conexiunilor noastre cu ceilalți. Cu cât cultivăm mai mult conexiunile cu ceilalți, cu atât construim relații mai pozitive, cu atât mai multă bucurie va reveni la noi prin rețeaua care se construiește deja între noi. În consecință, plăcerea pe care o vom experimenta va fi cu totul diferită: va fi plăcerea de a dărui altora.

Dar există o fericire reală și este la îndemâna oricui. Anul trecut ne-a „înțărcat”, dacă vreți din modul nostru din trecut de a ne bucura și ne-a pregătit pentru un nou tip și mai înalt. Poate că încă nu ne dăm seama, dar acum că putem începe să ne bucurăm din nou de acele plăceri din trecut, vom vedea că pur și simplu nu sunt la fel de distractive sau de satisfăcătoare ca odinioară.

Chiar și gelozia noastră față de ceilalți pare să se fi schimbat. Desigur, ne-ar plăcea în continuare să fim bogați, celebri și populari, dar suntem mai puțin dispuși să muncim din greu pentru asta. Nu am devenit leneși; pur și simplu ne-am maturizat și aceste obiective par, ei bine, puțin imature.

Toate acestea sunt pregătiri. Este posibil să nu îl simțim încă, dar un nou tip de plăcere apare în noi. Este încă ascuns, dar impactul său ne afectează deja. Estompează plăcerile anterioare de aceea ele nu mai strălucesc pentru noi așa cum au făcut-o înainte. Această nouă plăcere care înflorește în noi ne cuprinde nu numai pe fiecare dintre noi, ci pe toți cei din jurul nostru. Acesta este motivul pentru care ne estompează plăcerile egoiste; este mult mai cuprinzătoare decât orice ne putem imagina în prezent.

Societatea noastră se schimbă pentru că noi ne schimbăm; ne simțim din ce în ce mai conectați între noi și dependenți unul de celălalt, iar societatea noastră devine tot mai conectată. Plăcerile care provin dintr-o astfel de conexiune provin nu numai din mine, ci din conexiunile mele cu ceilalți. Acesta este motivul pentru care sunt atât de puternice în comparație cu plăcerile care provin din micul meu cerc.

Noile plăceri, pe care în curând vom începe să le simțim, vor proveni din calitatea conexiunilor noastre cu ceilalți. Cu cât cultivăm mai mult conexiunile cu ceilalți, cu atât construim relații mai pozitive, cu atât mai multă bucurie va reveni la noi prin rețeaua care se construiește deja între noi. În consecință, plăcerea pe care o vom experimenta va fi cu totul diferită: va fi plăcerea de a dărui altora.

Nu doar noi ne vom schimba. Întreaga noastră societate se schimbă. Alții se vor bucura să ne dăruiască la fel de mult pe cât ne vom bucura noi să le dăruim. Va fi o inversare completă a mentalității actuale, în care fiecare persoană se gândește la propria sa plăcere și nimic altceva nu ne interesează. În schimb, nimic nu ne va interesa decât plăcerile altora, dar nu vom fi deficienți în niciun fel, deoarece alții vor fi interesați de același lucru față de noi și ne vom bucura atât de a oferi celorlalți cât și de a primi de la ei. Va fi o societate atât de diferită de cea de astăzi încât nici nu ne putem imagina cât de satisfăcuți și mulțumiți ne vom simți când o vom stabili. Acum munca noastră este doar să grăbim cât mai mult posibil apariția acestei societăţi.

Arvut obligă la dăruire

941Conexiune, încorporare, toate acestea sunt semne ale sufletelor sparte, ale dorințelor sparte care se apropie când simt cât de departe sunt una de cealaltă, dar încearcă să se apropie. Au ca scop să obțină forma cea mai corectă a sufletului corectat, de a deveni un om cu o singură inimă și de a restabili sistemul lui Adam HaRișon.

Următorul pas în această apropiere este Arvut (garanție reciprocă). Aceasta nu mai este o simplă încorporare, pătrundere în dorințele celuilalt, ci dorința de a exista în locul unui prieten. Este o acțiune activă.

Încorporarea poate fi încă egoistă, dar garanția reciprocă ne obligă pe fiecare dintre noi să acționăm de dragul celuilalt. Prin urmare, garanția reciprocă este o acțiune care completează corecțiile noastre.

Garanția reciprocă completă înseamnă că fiecare include calități ale tuturor celorlalți, toate calitățile, dorințele și gândurile create de Creator în sufletul comun al lui Adam HaRishon. Întregul suflet complet și fiecare parte a acestuia devin complet identice, adică generalul și particularul devin egali unul cu celălalt. Această egalitate a generalului și a particularului este semnul uni Kli spiritual corectat.

Este important ca garanția reciprocă să provină din simțul nostru de responsabilitate față de Creator. Adică, sunt gata să fiu un garant pentru toată lumea din sistemul lui Adam HaRișon, pentru întregul suflet comun, înlocuind pe oricine în locul său și să răspund pentru el înaintea Creatorului. Se pare că sunt responsabil pentru corectarea întregului suflet comun al lui Adam.

Într-un efort de a atinge garanția reciprocă, încerc să găsesc în ce pot înlocui prietenii mei pentru a-mi asuma din ce în ce mai multe responsabilități. Aflu ce trebuie să fac pentru ființele create și pentru Creator și sunt gata să mi le asum. Garanția reciprocă mă obligă la asta.

Suntem capabili să ne înlocuim unii pe alții, deoarece inițial aparțineam aceluiași suflet și doar spargerea ne-a separat unul de celălalt, ne-a făcut opuși. Tocmai această distanță care ne separă, o putem umple cu iubire, așa cum se spune: „Iubirea va acoperi toate păcatele”. Apoi ajungem la un Kli cu adevărat puternic, care este de 620 de ori mai mare decât înainte de spargere.

Corecția completă a sufletului lui Adam HaRishon este atinsă prin garanția completă a fiecărei părți pentru toate celelalte părți: toată lumea este inclusă în toată lumea, fiecare parte include întregul și, astfel, ajungem la Kli perfect.

În spiritualitate, particularul și generalul sunt egale și nu există nicio diferență între ele. Prin urmare, garanția reciprocă poate fi realizată numai după încorporarea și responsabilitatea completă, cum ar fi persoanele care navighează în aceeași barcă, dacă se îneacă, se îneacă împreună.

Prin încorporare și garanție reciprocă, chiar și cel mai mic, un Kli secundar conține tot Kelimul în sine și este capabil să îndeplinească funcțiile întregului suflet comun. Nu există nicio diferență între acest suflet special și sufletul general.

Datorită garanției reciproce și a dorinței fiecăruia de a-l înlocui pe celălalt, se dovedește că fiecare include întregul suflet al lui Adam HaRishon și este capabil să slujească tuturor dacă apare nevoia.

Din Lecția zilnică de Cabala din 04.03.2021“Garanție reciprocă”

Ultima coadă

767.4Întrebare: Islanda este considerată una dintre cele mai sigure țări din lume. Ați fost acolo și ați văzut că rata crimei este mai mică decât în ​​majoritatea celorlalte țări. Oamenii nu își închid mașinile și acest lucru este valabil mai ales în zonele rurale. Oamenii de acolo se cunosc.

Poate că ar trebui să luăm un exemplu din astfel de țări și să încercăm să le adoptăm modul de viață?

Răspuns: Nu, nu poți face asta pentru că Islanda este o insulă. Ei trăiesc doar crescând păsări, oi etc. și nu au o industrie masivă.

Turismul acolo este destul de dezvoltat și au condițiile potrivite pentru asta. Nu ne putem compara cu ei. Este imposibil să trăiești după modul lor de viață. Mai mult, aceștia sunt oameni cu o stare de spirit total diferită.

Puteți vedea o coadă care are o lungime de jumătate de kilometru pentru a cumpăra pâine și nu exagerez. O persoană de acolo poate sta la coadă timp de o jumătate de oră și chiar mai mult.

Întrebare: Nu se enervează din această cauză?

Răspuns: Nu, așteaptă cu răbdare

Întrebare: Cum se poate?

Răspuns: Pentru că nu sunt conectați la restul umanității. Nu contează că au atât de mulți turiști și au la îndemână toate mijloacele de comunicare. În spirit, sunt atât de … neeuropeni. Distanța de la o casă la alta este de câțiva kilometri.

Întrebare: Dar este posibil să trăiești așa și să fii fericit? Să fii deconectat unul de altul și să trăiești?

Răspuns: Nu putem. Este imposibil ca toți oamenii din lume să trăiască așa. Cine ar vrea asta astăzi? Trebuie să ai un caracter special pentru a trăi așa.

În Islanda, pământul în sine este de așa natură încât nu îi face pe oameni sociabili. Pentru că totul este făcut din pietre! Doar pietre.

Întrebare: Care este viitorul umanității?

Răspuns: Viitorul umanității este unitatea, desigur. Natura ne va oferi astfel de condiții care ne vor obliga să ne unim. Dar oamenii din Islanda vor fi ultimii care vor simți dorința de a se uni.

Întrebare: Te deranjează? Nu te deranjează faptul că sunt fericiți și mulțumiți de viață și nu au nevoie să se unească?

Răspuns: Nu. Le doresc oamenilor bucurie.

Cabala se deschide lumii pentru că acum evoluția a ajuns la un punct mort. Apoi, Cabala spune: „Asta e, este rândul meu acum”.

Întrebare: Și spuneți că vor fi ultimii la rând?

Răspuns: Da. Și vor sta la coadă. Un rând lung de un kilometru, ei vor sta.

Din emisiunea de pe KabTV „Știri cu dr. Michael Laitman”, 04.12.2018

Cum să simți că este nevoie de tine?

198Întrebare: Tinerii întreabă adesea: „De ce nu are nimeni nevoie de mine?” În același timp, au părinți, o școală și bani; sunt bine crescuți și studiază bine, dar experimentează un sentiment absolut de gol, de parcă nimănui nu-i pasă de ei.

Răspuns: Nu este o percepție falsă. Într-adevăr, suntem în vid. Și, deși există miliarde de oameni în jurul nostru, nu putem spune că simțim influența lor pozitivă asupra noastră.

Toate vibrațiile pe care le primim de la lumea din jurul nostru sunt fie negative, fie emană fără suflet și indiferență.

Întrebare: Și ce să faci? Oamenii se simt absolut nedoriți, în ciuda faptului că par a fi înconjurați de atenție și grijă. Ce pot face pentru a simți că sunt necesari?

Răspuns: Dar au un anumit scop în viață dacă vorbesc despre sensul vieții. Ar trebui să simtă că merg direct spre el: încă un pas mic, încă un pas și se mișcă.

În caz contrar, aceste întrebări vor apărea și oamenii vor începe să se urască. Dar dacă omul are un scop clar, vrea să-l atingă și în fiecare zi se apropie de el, atunci este inspirat de viața sa, de avansarea sa și este fericit că există.

Din emisiunea de pe KabTV „Lumea integrală”, 13.07.2018

 

“Covid nu pleacă încă nicăieri” (Linkedin)

Noul meu articol pe LinkedinCovid nu pleacă încă nicăieri

După mai bine de un an de luptă cu Covid-19 vaccinurile sunt disponibile, iar distribuția lor devine din ce în ce mai largă. Se pare că ieșim în cele din urmă din pandemie, deoarece multe state au ridicat unele sau chiar toate restricţiile.

Cu toate acestea, cred că suntem puțin prea grăbiţi să tragem concluzii. Încă nu suntem suficient de conștienți de modul în care ar trebui să ne raportăm unii la alții, iar cursa nesăbuită de a ridica limitările ar putea produce un răspuns foarte negativ. Încă nu am ieșit din pădure, mai ales că încă nu simțim cât de aproape sau de departe ar trebui să fim unul față de celălalt.

După cum am spus de nenumărate ori, natura este mai inteligentă decât noi; ne cere să ne revizuim conduita. Acesta este motivul pentru care ne-a trimis coronavirusul, iar virusul va continua să ne afecteze (sub diferite forme) până când ne vom conforma cerințelor naturii.

Virusul este foarte agil, se transformă ușor și rapid și acum este mult mai contagios decât era când a apărut prima dată. Întrucât nu simțim cât de departe trebuie să fim unii de alții – să ne ținem la doi metri distanță de cineva și la zece metri distanță de altcineva – nu știm cum să ne comportăm.

De asemenea, chiar și atunci când vaccinurile funcționează, acestea nu protejează sută la sută și sunt eficiente doar timp de șase luni sau cam așa ceva. Prin urmare, nu văd niciun motiv de sărbătorire.

După cum am spus de nenumărate ori, natura este mai inteligentă decât noi; ne cere să ne revizuim conduita. Acesta este motivul pentru care ne-a trimis coronavirusul, iar virusul va continua să ne afecteze (sub diferite forme) până când ne vom conforma cerințelor naturii.

În prezent, ori de câte ori ridicăm limitările, ne întoarcem la felul în care am trăit înainte: în mod egoist și fără a ne considera unul pe celălalt sau mediul înconjurător. Tocmai de aceea a izbucnit boala: să ne oblige să ne transformăm relațiile. Dacă ne întoarcem la modul de viață anterior, de fiecare dată când ridicăm limitările virusul va reveni în continuare și de fiecare dată va fi mai virulent și violent. Numai când vom începe să folosim distanța forțată dintre noi pentru a construi relații pozitive, pentru a afla despre dependența noastră reciprocă și despre necesitatea de a ne îngriji unul de celălalt, vom putea să ne purtăm în mod atent și nu vom avea nevoie de un virus pentru a ne feri să ne rănim unul pe altul

Pentru a face acest lucru, trebuie să începem să ne gândim că, păstrând distanța, nu ne protejăm pe noi înșine, ci pe cei de care ne ținem departe. Adică, dacă, în mod colectiv, cultivăm o mentalitate în care ne vedem infectați (chiar dacă asimptomatici) și că trebuie să ne ținem departe unul de celălalt pentru a nu-i infecta pe alții, atunci vom înceta să ne infectăm unii pe alții. Dacă facem acest lucru, virusul va dispărea în câteva săptămâni. Dar și mai important, vom avea succes în primul nostru exercițiu de responsabilitate reciprocă.

Acest exercițiu va demonstra că numai prin responsabilitate reciprocă putem construi o societate sigură și de succes și vom dori să cultivăm această mentalitate în loc de respectul pe care îl avem în prezent pentru individualism extrem și narcisism.

Sănătatea noastră fizică (și emoțională) depinde de sănătatea noastră socială mai mult decât în orice moment anterior. Dacă vrem să fim sănătoși, trebuie mai întâi să ne vindecăm societatea de egoismul corupt. Trebuie să învățăm să apreciem și să ne bucurăm treptat de diferențele dintre noi. Trebuie să vedem că diversitatea societății umane este necesară pentru puterea ei și că, fără oameni care gândesc, privesc și acționează diferit, nimeni nu se poate dezvolta și reuși, deoarece ne dezvoltăm doar prin contact și comunicare cu oameni diferiți. Când vom realiza acest lucru, vom putea construi o societate echilibrată și sănătoasă, iar virusul va dispărea cu adevărat.

“Înțelegerea fenomenului social negativ” (Linkedin)

Noul meu articol pe LinkedinÎnțelegerea fenomenului social negativ

În ultimii ani, se pare că unul dintre „cele mai fierbinți” subiecte din discursul public a fost rasismul. Dar nu numai rasismul a fost un subiect fierbinte; orice fel de discriminare a devenit un subiect de mare interes public. Rasismul – fie împotriva negrilor, fie împotriva evreilor, misoginismul, homofobia, xenofobia și chiar discriminarea bazată pe puncte de vedere politice, toate au câștigat notorietate.

Toți bărbații și femeile nu se nasc egali. Ne naștem diferiți, iar diversitatea noastră determină dezvoltarea noastră ca rasă umană. Așa cum nu există două animale, plante sau chiar roci la fel, iar diversitatea naturii conduce spre evoluție, la fel este și cu diversitatea umană. Diferența dintre societatea umană și restul naturii este că oamenii, spre deosebire de orice alt element din creație, se străduiesc să obțină o dominație absolută. În adâncul sufletului, fiecare dintre noi, conștient sau nu, se străduiește să obțină superioritate. Acesta este motivul pentru care nu acceptăm diferențe între oameni; vrem ca toţi să fie la fel, egali.

Ori de câte ori un astfel de subiect primește atenție, politicienii, jurnaliștii și vedetele sar în barcă și își exprimă opiniile cu emfază. Aceste declarații pot ajuta cariera lor, dar încă nu am văzut o problemă rezolvată prin afirmații pline de sine și dispreț pentru opiniile altor persoane. Dacă vrem să rezolvăm problemele sociale, trebuie să înțelegem de unde provin și să le dezrădăcinăm la bază.

Toți bărbații și femeile nu se nasc egali. Ne naștem diferiți, iar diversitatea noastră determină dezvoltarea noastră ca rasă umană. Așa cum nu există două animale, plante sau chiar roci la fel, iar diversitatea naturii conduce spre evoluție, la fel este și cu diversitatea umană.

Diferența dintre societatea umană și restul naturii este că oamenii, spre deosebire de orice alt element din creație, se străduiesc să obțină o dominație absolută. În adâncul sufletului, fiecare dintre noi, conștient sau nu, se străduiește să obțină superioritate. Acesta este motivul pentru care nu acceptăm diferențe între oameni; vrem ca toţi să fie la fel, egali.

Cu toate acestea, vom crede că oamenii ar trebui să fie la fel, dacă sunt la fel ca mine! Oricine nu crede ca mine greșește, ar trebui „reeducat” sau eliminat. Desigur, aceasta este o prezentare extremă a ambițiilor umane și majoritatea oamenilor nu mențin astfel de puncte de vedere extremiste, dar este totuși forța motrice a mentalităților sociale.

După cum s-a menționat, diversitatea este esențială; ne conduce dezvoltarea. Problema este atitudinea noastră față de aceasta. Pentru a ne schimba atitudinea față de diversitate și a o face constructivă, trebuie să înțelegem că dacă nu ar fi diversitatea nu am fi aici; am fi dispărut. Diversitatea înseamnă completare reciprocă, unde fiecare element oferă ceea ce niciun alt element nu poate. Așa cum nu am vrea ca somonul să fie rechini și așa cum nu am vrea ca inimile noastre să devină rinichi, tot așa nu ar trebui să dorim ca nimeni să fie altceva decât ceea ce este. Este posibil să nu vedem contribuția fiecărei persoane la societate, dar ignoranța nu scuză greșelile. După cum a subliniat deja Martin Luther King, Jr., „Nimic în toată lumea nu este mai periculos decât ignoranța sinceră și prostia conștiincioasă”.

Prin urmare, pentru a rezolva fenomene sociale negative, ar trebui să ne raportăm la acestea în mod constructiv. De fiecare dată când se manifestă o problemă, ar trebui să o tratăm ca pe o invitație la corectare. Nu trebuie să remediem problema în sine, ci ura care a provocat-o. După cum s-a spus mai sus, diferențele dintre oameni îi fac să se urască reciproc, ceea ce se manifestă în moduri diferite de fiecare dată. Cu toate acestea, trebuie să corectăm întotdeauna ura și nu diferențele.

Gândiți-vă la cele mai extreme exemple, precum ura dintre albi și negri din America. Nu ar trebui să ne așteptăm ca negrii să devină sau chiar să dorim să devină albi, sau invers. Cu toate acestea, ar trebui să lucrăm la recunoașterea contribuției fiecărei părți la societate, la valorile și frumusețea unice pe care le posedă fiecare rasă și culoare și apoi vom ajunge să ne iubim tocmai datorită a cine suntem și nu ne vom dori reciproc să ne schimbăm. Prin urmare, ideea nu este să ne schimbăm unii pe alții, ci să construim iubirea deasupra diferențelor și, de fapt tocmai datorită lor.

Dacă am putea vedea frumusețea și contribuția unică a fiecărui element din societate, am înțelege cât de dependenți suntem de succesul și prosperitatea fiecărei persoane în societate. Nu ar fi nevoie să ne ocupăm de problemele sociale, deoarece acestea s-ar dizolva în iubirea care ar înconjura toată lumea. Dacă ar apărea o anumită problemă, am trata-o ca pe un semn că nu ne-am finalizat munca și că există mai multă iubire de construit, de data aceasta în jurul unei noi scindări pe care nu am văzut-o până acum. Dacă tratăm diferențele noastre în acest mod constructiv, vom fi recunoscători în fiecare zi că avem atât de mulți oameni de atâtea culori, crezuri și rase.

“Egalitate la absurd” (Linkedin)

Noul meu articol pe LinkedinEgalitate la absurd

Recent, șase dintre cele mai populare cărți pentru copii ale autorului dr. Seuss au fost interzise pe Amazon pentru că ele aveau aparent conținut „rasist”. În copilărie, Dr. Seuss, care era de origine germană, a fost el însuși victima prejudecăților după ce a suferit agresiuni antigermane în urma izbucnirii Primului Război Mondial în 1914. În mod ironic, acum propriile sale cărți au fost interzise pentru că aparent conțineau fraze rasiste. Această acuzație este atât de absurdă încât oamenii au răspuns cumpărând atât de multe cărți ale doctorului Seuss, încât au ajuns în fruntea listei bestsellerurilor Amazon, ocupând nouă din primele 10 cărți ale pieței.

Doar dacă încercăm să construim apropierea, grija și aprecierea reciprocă vom pune capăt fanatismului din societatea noastră și vom forma comunități cu adevărat sănătoase și plăcute în care să trăim.

Absurditatea căutării egalității nu se oprește la doctorul Seuss. În multe companii de înaltă tehnologie precum și în alte domenii, a devenit o cerință ca un anumit procent de directori să fie femei, indiferent de abilitățile lor. În unele cazuri, femeile trebuie să participe la ședințe chiar dacă nu se află în domeniile lor de expertiză, să participe la procesele de luare a deciziilor și chiar să și voteze, în ciuda conștientizării tuturor că nu au nici o idee pe această temă, dar dacă nu sunt incluse în vot decizia va fi invalidă.

Un alt domeniu în care urmărirea egalității a depășit limitele rațiunii sunt computerele. Termeni precum „lista neagră” și „lista albă” au fost înlocuiți în multe cazuri cu „lista de refuz” și „lista de permisiuni”, iar termenii „master” și „slave” din rețelele de calculatoare au fost înlocuiți cu „primar” și „secundar.” Într-adevăr, căutarea egalității a atins proporții absurde.

Nu ne putem abține; oamenii întotdeauna au fost, sunt și vor fi diferiți. Aşa ar trebui să fie! Diferențele nu îi fac pe oameni mai buni sau mai răi, superiori sau inferiori, dar încercarea de a-i face la fel îi face să fie jalnici. Oamenii nu se nasc egali pentru că toți suntem unici! Ștergerea unicității noastre este exact ceea ce ne dăunează. În loc să încercăm să-i tăiem pe toți în funcție de măsurile patului moral al lui Procust, așa ca toți să fie aparent la fel și la fel de nefericiți, ar trebui să îmbrățișăm diferențele, deoarece cu ceea ce o persoană contribuie la societate, nicio altă persoană nu poate contribui.

Nu ar trebui să lucrăm la instalarea statutului egal pentru toată lumea în societate, ci la cultivarea aprecierii și grijii egale pentru toți membrii societății, la aprecierea contribuției unice a tuturor. Dacă ne prețuim unii pe alții, nu va trebui să ne facem griji cu privire la discriminare sau inechitate, deoarece preocuparea noastră unii pentru alții va genera relații pozitive între toți.

Gândiți-vă la o mamă cu doi copii: nu crede că ambii copii sunt la fel sau egali, dar asta nu înseamnă că nu îi iubește în mod egal. Dacă unul dintre ei este un elev mai lent decât celălalt, ar putea angaja un profesor pentru a ajuta copilul care se luptă. Aceasta nu înseamnă că discriminează pe unul dintre copiii ei. Pur și simplu se ocupă de diferitele nevoi ale copiilor ei în mod egal. Deoarece un copil are nevoie de mai mult ajutor decât celălalt, mama răspunde în consecință.

Prin urmare, dacă vrem să trăim într-o societate în care oamenii sunt fericiți, nu trebuie să încercăm să-i facem egali, ci să avem grijă de ei! Grija reciprocă este singura garanție pe care o putem oferi pentru bunăstarea societății și oamenilor care trăiesc în ea. Lupta împotriva rasismului, antisemitismului, șovinismului sau a oricărui fel de discriminare nu a rezolvat niciodată vreunul dintre ele. Doar dacă încercăm să construim apropierea noastră, grija și aprecierea reciprocă, vom pune capăt fanatismului din societatea noastră și vom forma comunități cu adevărat sănătoase și plăcute în care să trăim.

 

“Femeile pot repara lumea” (Thrive Global)

Thrive Global a publicat noul meu articol: “Femeile pot repara lumea

Casey Cawthon, 32, Public Relations Director for Well Done Marketing, is shown working from the home office space she has created during the COVID-19 pandemic, Friday, Oct. 23, 2020.  Cawthon, a single mom and diabetic, is considered high risk and has been working from home since mid-March.Casey Cawthon, Public Relations Director for Well Done Marketing

Dacă femeile își exprimă dorința de unitate a umanității mai presus de toate diviziunile ei și dacă se unesc ca forță majoră, cu această dorință, vor îndemna bărbații în direcția unității.

Casey Cawthon, 32 de ani, director de relații publice pentru Marketing Bine Făcut, este prezentată lucrând din spațiul de birouri de acasă creat de ea în timpul pandemiei COVID-19, vineri, 23 octombrie 2020. Cawthon, o mamă singură și diabetică, este considerată de mare risc și lucrează de acasă de la jumătatea lunii martie. Casey Cawthon, director de relații publice pentru Marketing Bine Făcut,

Fie că locuința noastră globală se menţine sau se destramă în totală distrugere, depinde de femei. Sărbătorirea Zilei Internaționale a Femeii din acest an ar trebui să reamintească faptul că forța feminină este o putere unificatoare și este genul de conducere atât de necesar în aceste vremuri critice, deoarece lumea încearcă încet să se ridice pe picioare dintr-o lungă perioadă de atac al COVID-19. Femeile au fost în epicentrul pandemiei în prima linie a serviciilor medicale și au fost afectate în mod deosebit de pierderile de locuri de muncă. Dar acest lucru ar putea fi folosit ca o oportunitate pentru un nou început de a forma o societate mai echilibrată.

Când bărbații primesc de la femei un impuls atât de puternic de a se uni, ei vor lucra pentru a îndeplini acele cerințe și se vor strădui să se unească și să se echilibreze cu forma unificată a naturii, care funcționează în conexiuni altruiste între toate părțile sale. Prin urmare, punctele forte ale femeilor ar trebui să fie îndreptate către unitatea feminină, astfel încât acestea să poată contribui la prosperitatea și fericirea societății prin unificarea eforturilor lor în construirea unei case noi, confortabile și primitoare pentru societatea umană.

Studiile asupra impactului socio-economic al pandemiei arată că femeile au fost aproape de două ori mai multe decât bărbații în pierderea locului de muncă, urmare a focarului COVID-19. Ca soluție paliativă, ONU recomandă un venit temporar de bază pentru șase luni, iar suma ar varia în funcție de nivelul de trai al fiecărei țări. Am ajuns la un moment critic în care aceste măsuri ar trebui deja puse în aplicare și luate în considerare pentru o perioadă mai lungă de timp.

Pe de o parte, ar trebui să se ofere ajutor atât bărbaților cât și femeilor, într-un mod care să le permită să trăiască cu demnitate, fără exces, dar acoperind nevoile lor de bază. Pe de altă parte, trebuie să ne asigurăm că fiecare femeie are și ea posibilitatea de a-și continua munca de acasă. Dacă vom folosi astfel timpul în care suntem legați de casele noastre, pentru a ne îmbunătăți conștientizarea principiului unificator al naturii și pentru a-l implementa în relațiile dintre noi, vom vedea apoi efecte pozitive de anvergură asupra crizei COVID-19 – o schimbare către o stare complet nouă și armonioasă în rândul umanității, pe care nu am mai experimentat-o până acum.

Prin pandemie natura încearcă să ne trezească la nevoia de a face un pas mai departe în evoluția noastră: să exercităm relații pozitive, de susținere, relaţii de încurajare și consideraţie. Starea noastră egoistă este cea care ne-a determinat să creăm o societate care funcționează cu fiecare încercând să profite de toți ceilalți; acționând în acest fel ne scoate pe toți în afara echilibrului. În esență, acum trebuie să ajungem la o stare în care ne pasă de ceilalți, în aceeași măsură în care ne pasă de noi înșine.

Dacă ştim locul potrivit pentru bărbați, femei, părinți și copii ca fiind componente ale societății care se completează reciproc, vom progresa frumos în sprijin și consolidare reciprocă. Conform structurii naturii, femela reprezintă dorința de a primi, în timp ce masculul reprezintă intenția de a dărui. Prin urmare, dacă femeile își exprimă dorința de unitate a umanității mai presus de toate diviziunile, și dacă se unesc ca forță majoră cu această dorință, vor îndemna bărbații în direcția unității.

Apoi, când bărbații primesc de la femei un impuls atât de puternic de a se uni, ei vor lucra pentru a îndeplini acele cerințe și se vor strădui să se unească și să se echilibreze cu forma unificată a naturii, care funcționează în conexiuni altruiste între toate părțile sale. Prin urmare, punctele forte ale femeilor ar trebui să fie îndreptate către unitatea feminină, astfel încât acestea să poată contribui la prosperitatea și fericirea societății prin unificarea eforturilor lor în construirea unei case noi, confortabile și primitoare pentru societatea umană.

Cu toții ne vom simți ca și când am împărtăși o casă comună, ca și cum am trăi într-o familie uriaşă iubitoare, într-un fel de conștientizare complet nouă și actualizată a legilor naturii și a lumii în care existăm, aşa cum doar femeile știu să o facă.

Vă doresc succes!!!

— Publicat pe 8 Martie, 2021

“Colonizarea planetei Marte sau a Lunii va ajuta la salvarea umanității?” (Quora)

Dr. Michael LaitmanMichael Laitman, pe Quora:  Colonizarea planetei Marte sau a Lunii va ajuta la salvarea umanității?

Nu. Gândirea că omenirea va fi salvată prin colonizarea altor planete, luni sau oricăror alte locuri, nu ține cont de cauza principală a problemelor noastre: că tot ceea ce trebuie să se schimbe este natura umană, dorința egoistă de a se bucura în detrimentul celorlalți, este tot ce trebuie schimbat ca noi să ne bucurăm de vieți mai bune.

Dacă trimitem pe Marte sau pe Lună o grămadă de oameni care nu au suferit nicio schimbare interioară, atunci aceștia se vor exploata, manipula și abuza reciproc acolo, în mod similar cu modul în care o facem pe Pământ.

Salvarea umanității și crearea unei vieți mai bune pentru toți oamenii are astfel nevoie de schimbarea noastră, nu a locației noastre.

Esența în sine a transformării noastre este atitudinea noastră față de celălalt. Trebuie să realizăm că natura umană este fundamental rea, deoarece ne face ca fiecare dorință și gând să prioritizeze beneficiile personale, în detrimentul altora.

Mai mult, o astfel de natură dă naștere unui comportament de exploatare, manipulare și abuz, care poate fi de așteptat să aibă loc oriunde mergem, fie pe Marte, fie pe lună, dacă nu reușim să ne schimbăm natura în opusul său: prioritizarea beneficiului celorlalți și al naturii peste beneficiul personal.

Prin urmare, dacă am dori cu adevărat să salvăm umanitatea și să creăm o viață mai bună pentru toată lumea și pentru generațiile viitoare, atunci ar trebui să ne concentrăm pe implementarea unui nou tip de educație: o metodă de conexiune care să ne ghideze schimbarea atitudinii de la centrarea pe sine la centrarea pe alţii, de la egoism spre altruism, de la detașat la conectat pozitiv, de la scindare la unitate și de la ură la iubire. A suferi o astfel de transformare ne-ar ridica la un nou nivel de viață, care ar fi echilibrat cu legile naturii. Va aduce în schimb găsirea unei noi armonii, fericiri și încredere în întreaga omenire, pe care astăzi nici nu ni le putem imagina.

Scris/editat de studenţii Cabalistului Dr. Michael Laitman.