Noul meu articol pe Linkedin “Marea iluzie a Marii Resetări”

În urmă cu aproximativ o săptămână, Forumul Economic Mondial s-a adunat în ceea ce este cunoscut sub numele de Convenția de la Davos, deși anul acesta a fost online. Tema din acest an a fost Marea Resetare, un plan măreț de salvare a lumii sau, așa cum o descrie forumul, „Este nevoie urgentă ca părțile interesate la nivel mondial să coopereze … Pentru a îmbunătăți starea lumii, Forumul Economic Mondial porneşte inițiativa Marea Resetare”.

Resetarea nu va fi o repornire, ci o tranșă a unui nou sistem de operare. În loc să ne epuizăm energia urcând pe scara socială, vom fi energizați de fiecare dată când facem noi conexiuni. Inimile noastre se vor deschide reciproc și, pe măsură ce consolidăm conexiunile dintre noi, eforturile noastre ne vor recompensa cu și mai multă vigoare decât am cheltuit construind noi conexiuni, întrucât conexiunile în sine ne vor vitaliza, la fel cum niciodată nu te simți obosit printre prieteni buni.

Multe lucruri sunt incluse în acest plan, scopul formal fiind, desigur, de a salva economia mondială. Dar, având în vedere neîncrederea crescândă dintre publicul larg și marile tehnologii, antreprenorii și mogulii banilor, care dețin cheile economiilor noastre, oamenii sunt preocupați de viitorul lor. Ei nu au încredere că acești magnaţi vor avea în vedere independența, libertatea sau chiar mijloacele de trai.

Personal, nu cred că oamenii vor flămânzi sau că proprietatea lor le va fi luată într-o formă sau alta. Un astfel de proces nu se poate întâmpla decât dacă oamenii îl doresc și îl îmbrățișează, după un proces educațional lung și aprofundat și atunci când sunt încrezători că vor beneficia din asta. În caz contrar nu va funcționa, așa cum nu a funcționat nici în Rusia Sovietică.

Nu este faptul că eu atribui vreun merit moral mogulilor și liderilor mondiali de la Convenția din Davos; cred doar că întreaga idee este impracticabilă. Chiar și un nivel mai scăzut de partajare, cum ar fi piața europeană a eșuat, astfel încât astfel de inițiative nu merită o a doua încercare. Adică, avocații ei vor primi câteva miliarde de dolari să construiască planurile și să le pună în aplicare, dar nu se va întâmpla nimic altceva decât să risipească banii.

Covid-19, motivul oficial al inițierii proiectului Marea Resetare, ne-a schimbat într-adevăr și ne va schimba în continuare. Cu toate acestea, nu ne va schimba în modul în care prevede Davos. Cred că vom continua să avem nevoile de bază ale vieții în ceea ce privește hrana și adăpostul, dar orice altceva se va schimba. Banii și puterea, care sunt acum cele mai înalte aspirații ale oamenilor, își vor pierde strălucirea. Diplomele academice, pe care oamenii le prețuiau atât de mult până de curând, vor părea inutil de urmărit. Omenirea va trece prin calcule profunde, iar obiectivele pe care oamenii le-au susținut până la apariţia Covid se vor estompa și vor părea plictisitoare și inutile.

Resetarea se va întâmpla nu în viața materială a oamenilor, ci în inimile lor. Vor avea mâncare, dar viața va fi lipsită de gust. Modă, accesorii, mașini de lux și case scumpe, călătorii, evenimente sportive și restaurante, tot ceea ce definește ceea ce noi numim „viață bună” vor avea gust insipid.

Atunci va începe marea resetare. Când viața materială se estompează, viața spirituală va începe să strălucească. Și prin viață spirituală, mă refer la viața care există între noi, în conexiunile noastre de inimă-la-inimă. Numai când superficialul își pierde strălucirea, vom realiza că ne este dor, că vrem și avem nevoie de compania și sprijinul celorlalți. Atunci vom începe să dezvoltăm adevărate relații, adevărate prietenii și o lume frumoasă se va deschide pentru noi.

Resetarea nu va fi o repornire, ci o tranșă a unui nou sistem de operare. În loc să ne epuizăm energia urcând pe scara socială, vom fi energizați de fiecare dată când facem noi conexiuni. Inimile noastre se vor deschide reciproc și, pe măsură ce consolidăm conexiunile dintre noi, eforturile noastre ne vor recompensa cu și mai multă vigoare decât am cheltuit construind noi conexiuni, întrucât conexiunile în sine ne vor vitaliza, la fel cum niciodată nu te simți obosit printre prieteni buni.

Nu ar trebui să ne temem de pierderea vechilor viziuni. Erau iluzii. Viața reală așteaptă după ce renunțăm la falsele noastre speranțe. Abia atunci, mâncarea va fi abundentă iar viața va avea gust bun.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Întrebare: Spațiul personal și granițele acestuia, sunt importante pentru tine?

Răspuns: Desigur.

Întrebare: Cum îi împiedici pe oameni să intre în spațiul personal?

Răspuns: Arăt că aici se termină interesele noastre comune.

Întrebare: Cât timp poți rămâne singur, fără contact cu oamenii?

Răspuns: La nesfârșit.

Întrebare: Un Cabalist deschide accesul la spațiul său personal scriind articole, cărți și alte materiale?

Răspuns: Spațiul personal este personal. Prin descrierea vieții mele în scris sau vorbind publicului, mă dezvălui. Dar acesta nu este nicidecum spațiul meu personal. Spațiu personal este locul în care sunt numai eu și Creatorul.

Întrebare: De ce oamenii au nevoie să-i atingă pe ceilalți, să încalce spațiul personal al altcuiva?

Răspuns: Vor apropiere, vor să-și transmită emoțiile, deși acest lucru nu este întotdeauna întampinat în mod favorabil de către interlocutor.

Întrebare: Cum ne raportăm la cineva care reacționează foarte brusc la încălcarea spațiului personal? De exemplu, este împotriva unei îmbrățișări de bun venit.

Răspuns: Trebuie să punem un fel de barieră între noi și ei pentru a nu încălca acest spațiu. Poate pentru tine poate fi chiar mai puțin decât o atingere, dar pentru el o distanță de un metru înseamnă că deja intri în zona sa.

Întrebare: Reducerea distanței dintre oameni constă în corectarea societății. Despre ce distanță vorbești?

Răspuns: Vorbesc despre o înțelegere generală a scopului creației, scopul dezvoltării.

Întrebare: Ce ar trebui să umple spațiul dintre noi?

Răspuns: Iubirea.

Întrebare: Ca orice om, probabil că ai studenți apropiați și studenti îndepărtați. Cum împarți oamenii în aceste categorii?

Răspuns: Prin devotament. Nu numai pentru mine, principalul lucru este scopul.

Întrebare: Înțelepciunea Cabala spune că toți oamenii ar trebui să devină unul. Înseamnă asta că nu va exista deloc distanță între oameni?

Răspuns: Nu va fi. Deși toți sunt foarte diferiți, nu va exista distanță.

Întrebare: Va ajuta distanțarea socială la oprirea răspândirii coronavirusului?

Răspuns: Nu. Coronavirusul va dispărea, ca toate celelalte probleme care vor apărea din cauza lui, numai dacă oamenii încep să se apropie unul de celălalt în inimile lor.

Din emisiunea de pe KabTV  „Abilități de comunicare”, din 30.10.2020

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Gata cu vacile sacre”

În ciuda blocării, a liniilor directoare stricte și a noilor vaccinuri de la care așteptăm să combată COVID-19, morbiditatea se intensifică în mod constant, iar mortalitatea este la vârf. Indiferent de cine este la putere, liderii mondiali descoperă că sunt incapabili să găsească soluții fezabile pentru a ieși din criză. Neputința de a face față pandemiei și efectelor sale ulterioare va exacerba și epuiza conducerea umană, va dezvălui guvernarea eșuată și fragilă și ne va motiva să recunoaștem că nu mai există vaci sacre. Lumea cere o conducere superioară: conducerea naturii.

Firele de conexiune dintre oameni și liderii lor au fost demult rupte, deși abia acum ruptura este pe deplin dezvăluită. Acum nu ne mai putem baza pe conducerea decrepită și șubredă a trecutului. În schimb, trebuie să învățăm să comunicăm corect și să învățăm cum să ne sprijinim reciproc. În cadrul acestei noi rețele de conexiuni, vom crea o infrastructură pentru un tip de conducere complet nou, puterea supremă a naturii, o putere care ne va scoate din criză și ne va ajuta să construim o nouă viață.

Natura are propriul ritm de dezvoltare, care în prezent este rapid din cauza pandemiei. Dacă nu putem învinge natura în jocul ei, mai bine ne alăturăm traiectoriei sale către o societate umană mai echilibrată. Sistemele pe care le-am creat – familie, cartiere, orașe, societăți și țări – se bazează pe relații pur egoiste, pe exploatare și concurență, pe dispreț și aroganță. În astfel de sisteme, spiritul diviziunii crește și ele sunt în contrast puternic cu forma naturii, care tinde spre conexiune și unitate.

Conflictul dintre legile societății și legile naturii – decalajul dintre egoism și altruism – este ceea ce ne-a condus la criza actuală. Acest conflict a atins punctul culminant, care ne-a aruncat în epidemia coronavirusului la scară globală.

Dar există loc pentru un optimism subtil. Alături de boală și dificultăți, disperare și neputință, apare o mare dorință nouă; o dorință care a fost întotdeauna prezentă, dar abia acum iese la lumină din strânsoarea dură a pandemiei care ne restrânge respirația. Publicul începe să-și dea seama că toate căile pe care le-am parcurs de-a lungul istoriei nu ne sunt de niciun folos în acest moment dificil de criză. Nici chiar în cercetările și cunoștințele academice pe care le-am acumulat și tehnologia sofisticată și medicina avansată, nu există niciun beneficiu de durată. În decursul unui an, turnul de cărți, la care am muncit atât de mult să-l construim timp de generații, s-a prăbușit în fața ochilor noștri.

Virusul, pe care ni l-a trimis natura, ne cere să recunoaștem că natura ne îndeamnă către direcția opusă calculelor noastre egoiste umane, către o traiectorie de complementaritate, de sprijin și ajutor, de considerație și solidaritate, de grijăși garanție reciprocă. Un astfel de comportament social, care include alegerea valorilor de fraternitate și prietenie, întărește conexiunile dintre noi și ne apropie de crearea unui țesut social complet nou, care exemplifică armonia cu natura.

Dacă răspundem pozitiv la redirecționarea naturii și ne străduim să avem o conexiune cordială, vom descoperi că suntem întăriți de o mare forță de conexiune, o putere supremă care ne permite să depășim contradicțiile și opozițiile, o forță care întăreşte rasa umană într-o nouă unitate coezivă. Și cu cât creștem mai mult iubirea deasupra păcatelor și sciziunilor, cu atât vom invita această forță pozitivă a naturii, cu atât va apărea între noi o sursă unificatoare care ne va duce către stări superioare.

Este o speranță fărărezultat să așteptăm ca orice lucru care vine de la guvern sau organizații și politicieni să conducă la o schimbare pozitivă. Deoarece culmile și atenuările pe care ni le promit nu sunt în direcția unității sociale, ofertele lor sunt goale și irelevante.

Deși această dorință de armonizare cu natura ca umanitate unită crește treptat și conștientizarea acesteia crește organic, există încă o cerință și o datorie de a ne concentra și explica în mod proactiv programul și evoluția naturii. În caz contrar, tendința noastră egoistă în creștere amenință să continue să ne despartă în timp ce călcăm pe ceilalți.

Nu avem nevoie de conexiune de dragul controlului și nici nu avem nevoie de separare pentru a guverna, ci ceea ce avem nevoie este un tip de conexiune al cărui scop este completarea reciprocă, pentru a crea un sentiment de egalitate. Această egalitate pe care o vom construi nu este egalitatea care aplatizează întreaga lume, ci egalitatea care împuternicește prin diferențe, una care respectă dorințele și singularitățile fiecărui individ, dar le completează cu înțelepciune și le modelează în forme de conexiune similare cu tendințele observate în natură.

Firele de conexiune dintre oameni și liderii lor au fost demult rupte, deși abia acum ruptura este pe deplin dezvăluită. Acum nu ne mai putem baza pe conducerea decrepită și șubredă a trecutului. În schimb, trebuie să învățăm să comunicăm corect și să învățăm cum să ne sprijinim reciproc. În cadrul acestei noi rețele de conexiuni, vom crea o infrastructură pentru un tip de conducere complet nou, puterea supremă a naturii, o putere care ne va scoate din criză și ne va ajuta să construim o nouă viață.

Filed under: Criza, globalizare, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “ Războaiele sunt prea riscante”

Nu este ca și cum războiul ar fi fost un lucru din trecut, dar se pare că oamenii încep să înțeleagă că războiul este o idee proastă. De la Khamenei la Putin, de la Xi Jinping la cine vreţi voi, liderii mondiali își dau seama că lumea este atât de instabilă încât dacă încep un război, nimeni nu va câștiga.

Chiar și războaiele regionale par din ce în ce mai mult o idee proastă; fiecare este îngrozit de ceea ce ar putea aduce. Nu înseamnă că nu există lupte pentru putere. Există lupte și vor continua să fie lupte, dar nu văd la orizont un război complet.

Problema este că lumea a devenit atât de interconectată încât, dacă declanșezi un foc undeva, ai declanșat un foc peste tot.

Anterior, puteai folosi războaie în apropiere pentru a provoca alte țări. Dacă o anumită țară ar dori să provoace SUA, de exemplu, ar instiga un conflict militar în America Latină sau Centrală. De asemenea țările au folosit ca arenă Africa pentru provocarea altor țări, dar astăzi am devenit prea globalizați și războaiele au devenit prea riscante.

Suntem guvernați de conexiune. O putem numi globalizare sau o putem numi pandemie; oricum, suntem cu toții inexorabil conectați. Prin urmare, singurul lucru inteligent de făcut este să folosim în beneficiul nostru conexiunea impusă nouă.

Conexiunea în sine nu este rea. De fapt, este foarte bună pentru noi, dacă este utilizată corect. Economisește costuri, economisește eforturi, folosește avantajele dintr-o țară pentru beneficiul altor țări și are potențialul de a ne face viața mult mai bună. Problema este că încercăm să folosim conexiunea pentru a ne adânci exploatarea reciprocă, mai degrabă decât în ​​scopuri pozitive.

Soluția nu este să ne deconectăm; conexiunea a trecut de punctul ireversibil. Soluția este să stabilim conexiunea, astfel încât să nu o folosim pentru a ne exploata și controla reciproc, ci pentru a ne încuraja și a ne susține reciproc. Dacă facem asta, toată lumea va beneficia din ea.

Pentru a schimba modul în care folosim conexiunea, trebuie să ne schimbăm mentalitatea. Nu avem de ales decât să trecem de la o mentalitate a luptelor pentru putere la o mentalitate de sprijin. De ce? Dacă nu ne schimbăm mentalitățile, vom suferi din ce în ce mai mult, până când ne predăm și acceptăm să ne susținem reciproc, deci cu cât ne schimbăm mai repede mentalitatea, cu atât mai bine. Puțin câte puțin, trebuie să stabilim în mintea noastră că era războaielor s-a încheiat, iar era conexiunii și a sprijinului reciproc a început și trebuie să acționăm ca atare. Către asta merge realitatea, iar comportamentul în orice alt mod este, ei bine, în afara legăturii cu realitatea.

Șefii de state vor continua să lupte pentru putere, dar noi, umanitatea, trebuie să ne stabilim în minte că singura noastră opțiune pentru o viață decentă este conexiunea. Dacă îmbrățișăm conexiunea, guvernanții noștri nu vor avea de ales decât să joace acest joc. Dacă lăsăm ideea să pătrundă în mintea noastră, ea va pătrunde în viața noastră. Nu ne-am dori asta, cu toții?

Filed under: Criza, globalizare, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “ Poate societatea să guverneze?”

Societatea de astăzi este divizată pentru că este în interesul politicienilor să fie aşa. Dacă nu ai auzit de rasism, iar familia ta a locuit lângă o familie de credinţă, etnie sau culoare de piele diferite, ţi-ar trece prin minte să le pui la îndoială decenţa datorită acestor diferenţe sau te-ai raporta la ei în virtutea oamenilor care sunt?

Protestele politice din Rusia și Belarus, revoltele Covid-19 din Europa de Vest, disputatele alegeri prezidențiale din SUA și lovitura de stat din Myanmar reflectă criza de guvernare pe care întreaga lume o trăiește. Oamenii și-au pierdut încrederea în guvernele lor, așa că ies în stradă, iau armele și încearcă să forțeze impunerea propriei opinii asupra țărilor lor. Dar zilele guvernării puternice se apropie de sfârșit. Dacă oamenii nu au încredere în guvern, guvernul nu va putea guverna. Suntem în pragul unei noi ere, în care societățile conectate se vor guverna singure. Nu fără administratori, bineînțeles, dar societatea va dirija și nu grupuri elitiste de manipulatori care predică un lucru și fac altul.

Societatea de astăzi este divizată, deoarece este în interesul politicienilor să divizeze. Retorica separatoare răzbate din fiecare microfon care le dă voce, iar ura pe care o aruncă îi împinge pe oameni fără niciun motiv unul împotriva celuilalt.

Gândiți-vă la acest lucru pentru un minut: dacă nu ați auzit niciodată despre rasism și voi și familia voastră ați locui alături de o familie cu altă credință, etnie sau culoare a pielii, v-ar trece prin minte să vă îndoiți de decența lor din cauza acestor diferențe sau te-ai raporta la ei în virtutea calităţii lor de oameni? Ne apropiem de un prag dincolo de care vitriolul politicii de ură nu va mai funcționa. Oamenii vor începe treptat să vadă că ura altor oameni din cauza etniei, credinței, vederii politice, culorii sau culturii nu le face bine. Lor le face rău, iar pe politicienii care folosesc această tehnică îi avantajează. Când se întâmplă acest lucru, oamenii vor fi cu adevărat dispuși să se conecteze, iar adevărații lideri populari se vor ridica.

Nu vor fi politicieni; vor fi oameni care sunt adevărați slujitori ai publicului, care se asigură că totul funcționează fără probleme, astfel încât oamenii să se poată angaja în ceea ce îi face cu adevărat fericiți: a fi împreună, a socializa, a forma conexiuni și a se uni.

Conexiunea este o putere în sine. Conexiunea este motorul realității. Tot ce vedem în jurul nostru constă din nenumărate părți și articole conectate într-o armonie perfectă, care le permite să lucreze impecabil împreună. Fiecare societate animală funcționează astfel, la fel și societățile animale din ecosistemul general în care trăiesc. Numai noi oamenii, prin politica noastră de ură, ne străduim să despărțim ceea ce nu poate fi despărțit, să spargem ceea ce nu poate fi spart și devenim frustrați atunci când munca mâinilor noastre, societatea pe care am construit-o pentru noi, nu funcționează și nu ne asigură nevoile.

Când renunțăm la nebunia discursului de ură și a culturii de anulare a celuilalt, și îmbrățișăm diferitele elemente care constituie societatea care suntem, vom constata că există abundență pentru toată lumea și pentru oricine vrea să se alăture. Singurul criteriu pentru o viață bună este conexiunea dintre indivizii care alcătuiesc o societate. Mulțumită politicienilor oportunişti care încearcă să profite de diviziunea noastră, am aflat acum că ura nu plătește. Am distrus totul și nu suntem fericiți. Prin urmare, acum putem începe să construim. Acum putem începe să înființăm o societate care urmează un singur principiu: conexiunea. Orice altceva va cădea în mod natural. Și guvernarea conexiunii va fi adevăratul guvernator al societății.

Filed under: Criza, globalizare, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Ceasul istoriei ticăie”

Dacă priviți lumea dintr-o perspectivă aeriană, veți vedea că părțile sale se unesc treptat. Este posibil să aprobăm sau să dezaprobăm procesul, dar este atât involuntar cât și ireversibil. Și cu cât ne unim mai mult, cu atât apar mai multe fricțiuni. Traiectoria realității este neschimbată – către o conexiune mai mare, o interdependență mai mare și o integrare mai mare. Ceea ce se poate schimba este modul în care îl experimentăm. Dacă ne opunem, va fi dureros și sângeros. Dacă îl îmbrățișăm, va fi ușor și plăcut.

Existau ideologii, idealuri și doctrine pe care oamenii se străduiau să le pună în aplicare pentru a stabili ceea ce credeau că este un mod de succes pentru societate de a se comporta. Acum, masele trezesc întreaga lume și nu le pasă de idealuri sau doctrine. Dacă se simt solidari între ei, vor sprijini guvernul care îi face să se simtă aşa. Dacă simt dezbinări, vor reveni la agresiune și violență, așa cum se întâmplă acum.

Niciun regim, de oriunde în lume, nu va reuși în aceste zile, iar lumea va cădea într-un haos din ce în ce mai mare, deoarece niciun regim nu aspiră la conectare. Niciunul dintre liderii mondiali de astăzi nu este potrivit pentru sarcina de a uni oamenii, deoarece motivația tuturor este puterea și nu bunăstarea oamenilor. Deși această motivație a fost suficientă pentru a stabili un guvern stabil înainte, astăzi nu va funcționa. Dacă guvernele merg împotriva mișcării naturii (traiectoria realității către conexiune), nu vor funcționa.

Nu este ca și cum mâine guvernele se vor sfărâma în bucăți, dar tendința este clară și nimic din ceea ce ar putea face liderii nu o poate schimba. Direcția guvernării de astăzi trebuie să fie spre conexiunea în public. Dacă liderii vor ca publicul să se conecteze la ei, în timp ce ei sunt în top și publicul este subordonat lor, aceasta nu este o conexiune și nu va funcționa.

Istoria are propriul ei ceas. O clipă parcursă la un moment dat, se îndreaptă spre scopul său final: unirea întregii umanități într-o singură entitate. Pe măsură ce se mișcă, expune aversiunea noastră inerentă față de aceasta. Ura oamenilor, altfel civilizați, față de oamenii care au opinii diferite este doar preludiul. Prăpastia se va adânci, la fel și suferința, până când vom decide că nu avem altă cale de a trăi decât împreună. Noi, umanitatea, putem alege să mergem pe calea scurtă și plăcută a conexiunii sau pe cea lungă și dureroasă a diviziunii și urii.

Nu ar trebui să așteptăm ca liderii să ne ducă pe calea conexiunii. După cum s-a menționat mai sus, singurul lor interes este puterea, propria lor putere.

Conexiunea dintre oameni le contrazice scopul, deoarece dacă oamenii sunt uniți, nu au nevoie de mulți guvernatori și mari guverne. Doar atunci când oamenii sunt divizați, trebuie să facem compromisuri, iar guvernanții pot alterna locurile și, în cele din urmă, să beneficieze în detrimentul publicului. Prin urmare, ar trebui să lăsăm guvernanții să guverneze, în timp ce ne hrănim conexiunea, indiferent de intențiile lor de a diviza.

De asemenea, și acest lucru este important, conexiunea nu înseamnă același lucru. Pentru a construi societăți de succes trebuie să ne cultivăm diferențele, nu să le îngropăm. Când ne folosim de unicitatea noastră pentru a ne completa reciproc și a crea o societate mai împlinită în loc să concurăm cu ceilalți și să ne străduim să-i înlocuim, viața devine simplă și ușoară și există abundență pentru toată lumea.

Atunci când ne folosim diferențele pentru binele comun, creăm societăți flexibile și receptive care se pot adapta la orice situație și pot profita la maximum. Așa cum un corp folosește diferite părți ale sale pentru a îndeplini sarcini diferite, la fel, ori de câte ori se schimbă condițiile sociale sau economice, o societate diversă dar unificată va putea să răspundă mult mai bine și să-și folosească diversitatea pentru a deveni mai puternică, în loc să se dezintegreze și să-și lase membrii vulnerabili.

Concluzia este că nu trebuie să așteptăm ca liderii să facă treaba pentru noi și nu trebuie să ne așteptăm ca aceștia să ne îmbunătățească viața. Dacă vrem o viață bună, o vom găsi în unitate cu toată lumea, atunci când facem din unitate valoarea noastră cea mai înaltă, mai degrabă decât această sau acea idee politică. Societatea, așa cum am spus la început, se uneşte. Numai dacă ne îmbrățișăm diferențele și le folosim pentru a crea unitatea, vom trece cu succes prin acest proces. Dar dacă cedăm noțiunilor de separare și aversiune, vom semăna vânt și vom culege furtună.

Filed under: Criza, globalizare, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Se spune că America are primul război civil digital în care toți uriașii mass-media închid totul.

Google a eliminat toate aplicațiile rețelei sociale Parler – era prea dreaptă. Twitter a interzis definitiv contul lui Trump (avea 89 de milioane de utilizatori), apoi conturile fostului său consilier pentru securitate națională, apoi avocatului său. YouTube a eliminat canalul unui fost consilier al lui Trump. Serverul lui Donald Trump s-a prăbușit și s-a închis.

Răspunsul meu: Cine a decis asta ?! Acest lucru trebuie decis de către Curtea Supremă. Cum poate un birou să blocheze astfel de oameni? Ce drept au astfel de organizații care au fost create și care ar fi declarat că servesc oamenii – să servească! – să își asume autoritatea de a lua astfel de decizii? Unde este scris?

Întrebare: Nu este specificat nicăieri. Aceasta este o astfel de dictatură, un GULAG digital. La ce poate duce asta?

Răspuns: Ei, în principiu, s-au îngropat cu asta. Au băgat un cui în sicriu.

Întrebare: Deci crezi că acum au început să se distrugă în liniște?

Răspuns: Desigur! Deși există câștiguri de miliarde de dolari, acestea au fost plătite și acum înțeleg că vor fi aproape de noul guvern. Dar cu aceasta au ucis toată mass-media.

Întrebare: Crezi că oamenii vor înțelege că acesta este într-adevăr un rău?

Răspuns: Acesta nu este doar răul, este incredibil! Sistemul în care avem încredere, care ar trebui să transmită doar informații pure independente de oricine, se arată ca fiind absolut corupt.

Întrebare: Este bine pentru omenire să ajungă la o astfel de stare de „încredere în nimeni”?

Răspuns: Da, cred că oamenii se vor limita doar la cercetări științifice, mai mult sau mai puțin sociale, sociologice. Și nu vor crede nimic altceva și, cu atât mai mult, știrile și toate aceste zvonuri.

Întrebare: Ce crezi că va veni pentru a înlocui acest imens imperiu?

Răspuns: Nimic. Acum omenirea trece, nu numai în America, ci și în întreaga lume, printr-o restructurare foarte mare.

Întrebare: Și ce va veni în acest loc dacă este gol?

Răspuns: Mai întâi, trebuie să vină revelația răului – că suntem egoiști și suntem ghidați doar de egoism. Și adevărul nu este deloc important pentru noi, doar victoria personală este. Chiar dacă greșim absolut și știm că greșim. Adică, dreptul nostru este mai presus de toate.

Întrebare: Această realizare va veni și atunci ce? O persoană își dă seama că egoismul este rău, este distructiv. Deci, ce urmează?

Răspuns: Atunci vor căuta cum să se ridice deasupra. Și aici trebuie să te ridici deasupra naturii umane. Cum să ne ridicăm deasupra naturii noastre? Aici avem nevoie de metoda Cabalei – cum sunt atrase forțele superioare ale naturii care ne ridică la nivelul lor. Pentru că la nivelul nostru nu se poate face nimic. Această ultimă etapă de înțelegere a egoismului în forma sa cea mai de jos și, prin urmare, cea mai corectă, adevărată, teribilă – acum se manifestă.

Trebuie să aflu adevărul despre puterea care stăpânește lumea și nu că oamenii stăpânesc.

Întrebare: Văd de ce aleargă oamenii. La ce se rezumă și de ce nu sunt mulțumit de asta?

Răspuns: Nu se mai poate tolera.

Comentariu: Nu se mai poate. Și va fi deja la vârful suportabilității.

Răspunsul meu: Da. Foarte interesant. Totul se va manifesta.

Întrebare: Voi înțelege că există Creatorul, că există această putere, la care trebuie să mă îndrept? Va exista o înțelegere atât de clară?

Răspuns: Voi înțelege acest lucru din faptul că au luat toate aceste mijloace de comunicare cu care mă hrăneam și acum nu mai am cu ce să trăiesc. Trebuie să găsesc o direcție care să mă conducă înainte. Și această direcție nu există în lumea noastră egoistă. Acesta este un moment și o stare foarte bune.

Apoi vom începe să căutăm și vom găsi adevărata sursă reală a vieții. Și nu cel care a fost creat de tot felul de Google și de alții. Timpul lor tocmai a trecut.

2021 este momentul unei restructurări foarte grave, profunde, de bază a umanității.

Comentariu: Un scenariu mare, strălucitor este de văzut aici.

Răspunsul meu: Desigur. Uau, anul acesta a început destul de bine!

Din  emisiunea de pe KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 21.01.2021

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Astăzi ne ameninţă antica diviziune”

Întotdeauna îți poți da seama când un tânăr devine un adult: este acea schimbare a atitudinii lor când, în loc să dea vina pe alții pentru nenorocirile lor, se examinează sobru, învață ce au greșit și lucrează la îmbunătățirea acesteia, astfel încât să nu se mai repete. Și națiunea noastră are o atitudine și această atitudine ne determină soarta. Când suntem maturi și ne examinăm cu înțelepciune, reușim. Când ne aplecăm spre povestea victimei, suntem victimizați.

De la debutul națiunii noastre – când am ieșit din Egipt și ne-am stabilit națiunea prin angajamentul de a ne uni „ca un singur om cu o singură inimă” și de a fi „o lumină pentru națiuni” – am fost împărțiți în două grupuri. Un grup a urmat ideea spirituală de a respecta regula: „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”. Acești oameni au trecut prin urcări și coborâri în nivelul lor de unitate și au căzut adesea în ură profundă, totuși au revenit mereu și s-au unit deasupra diviziunilor lor. Ei au văzut în sciziunile lor o chemare de a-și întări unitatea și mai mult. Celălalt grup care s-a format pe atunci a început să respecte diferite obiceiuri și tradiții. Ei erau mulțumiți cu respectarea ritualurilor și nu căutau unirea inimilor, deoarece nu vedeau acest lucru ca fiind miezul iudaismului.

Diviziunea dintre cele două grupuri nu a fost niciodată eliminată și, de-a lungul anilor, s-au dezvoltat ura și înstrăinarea între ele.

Aceste două grupuri ar fi putut să trăiască liniștit cot la cot, dacă nu ar fi fost vocația poporului evreu. Nu am fost creați pentru a urma ritualurile și a respecta obiceiurile și tradițiile; am fost creați pentru a fi o lumină pentru națiuni, pentru a da un exemplu de unitate „ca un singur om cu o singură inimă”. Dacă omitem elementul unității din evreimea noastră, pierdem sensul poporului nostru. Acesta este motivul pentru care Tora noastră afirmă: „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți” (Lev. 19:18) și de ce înțelepții noștri au scris în mod explicit „Ceea ce urăști, nu-i face aproapelui tău. Aceasta este întreaga Tora, iar restul este comentariu ”(Șabat 31a). Desigur, ura izbucnește uneori, dar tocmai pentru a arăta cum să ne ridicăm deasupra, mărind unitatea noastră. Acesta este motivul pentru care regele Solomon a scris: „Ura stârnește ceartă și iubirea va acoperi toate crimele” (Prov. 12:10).

Cartea Zohar, de asemenea, explică de ce avem dispute și de ce este vital să ne ridicăm deasupra lor și să dăm un exemplu lumii. În porțiunea Aharei Mot, Zoharul scrie: „Iată, cât de bine și cât de plăcut este și pentru frați să stea împreună”. Aceștia sunt prietenii, așa cum stau împreună și nu sunt separați unul de altul. La început, par a fi oameni în război, care doresc să se omoare unii pe alții … apoi se întorc la iubire frățească. … Și voi, prietenii care sunteți aici, așa cum ați fost în afecţiune și iubire înainte, de acum înainte nu vă veți mai despărți unul de altul … și prin meritul vostru, va fi pace în lume”.

Timp de multe secole, strămoșii noștri au luptat pentru a-și menține unitatea în ciuda prăpastiei. Când au reușit, au prosperat. Când au eșuat, au fost pedepsiți și alungați de conducători străini, cum ar fi Nabucodonosor, regele Babilonului în Primul Templu și Tit, comandantul șef al legiunii romane în al Doilea Templu. Cu toate acestea, strămoșii noștri nu au dat vina pe Nabucodonosor sau pe Tit pentru necazurile lor, deși amândoi au comis atrocitățile menționate împotriva poporului nostru. În schimb, strămoșii noștri s-au învinovățit pe ei înșiși, pe propriul lor popor, pentru lipsa lor de unitate, pentru că s-au defăimat reciproc, pentru că au vărsat sânge și că se urăsc reciproc. După ruina Primului Templu, ne-am reunit în Babilon, din cauza amenințării de distrugere care a venit de la Haman cel rău. Curând după aceea, ni s-a dat înapoi țara lui Israel. După ruina celui de-al Doilea Templu ne-am dispersat, ne-am cufundat în națiunile din jurul nostru și ne-am plâns de nenorocirea noastră. Drept urmare, am rămas persecutați, folosiți, abuzați, alungați și uciși timp de două milenii.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, am început să luăm lucrurile în mâinile noastre și am înființat încă o dată mișcarea pentru crearea unui stat suveran evreu. Încă nu am realizat semnificația unității mai presus de toate diviziunile pentru națiunea noastră, dar am abandonat narațiunea victimei și am început să lucrăm la o soluție. După Holocaust, națiunile au decis să ne dea o șansă și ne-au acordat suveranitatea în țara părinților noștri.

Aici, am abandonat narațiunea victimei, dar am dezvoltat o nouă narațiune și mai sinistră: mȃndria. Credem că suntem puternici, credem că avem dreptul și credem că suntem mai deștepți decât toți ceilalți. În plus, există încă acea parte a națiunii care crede că, deoarece respectă ritualurile și obiceiurile, are dreptul la protecție de sus. Singurul lucru la care nu se gândește nimeni este unitatea. În loc să dăm un exemplu de unitate, am devenit un exemplu de vanitate, îndreptăţire și dezgust reciproc.

Și la fel ca înainte, făcând acest lucru, am întors un puternic imperiu împotriva noastră. Noua administrație din SUA este anti-Israel și încearcă să desființeze statul evreu, să îl elimine de pe hartă. Nu ar trebui să avem nicio îndoială în acest sens. Dacă vrem să îi împiedicăm schema, singura noastră armă este unitatea noastră. În caz contrar, va avea succes și nu vom rămâne decât cu narațiunea noastră de victimizare. Dar la fel ca înainte, nenorocirea noastră nu va veni la noi din cauza vreunui conducător exterior, ci din cauza propriei noastre diviziuni și a urii reciproce pe care le-am cultivat în locul responsabilităţii reciproce și de a ne iubi aproapele ca pe noi înșine.

Nu avem timp de pierdut. Dacă nu ne ridicăm deasupra mȃndriei noastre, nu mai acuzăm în mod copilăresc pe alții pentru necazurile noastre și începem să luăm lucrurile în mâinile noastre și să ne unim foarte curând, nu ne vom putea salva țara.

[Oamenii iau parte la o demonstrație împotriva presupusei corupții a primului ministru israelian Benjamin Netanyahu, amânării procesului său și gestionării crizei bolii coronavirus (COVID-19), în exteriorul reședinței sale din Ierusalim, 13 ianuarie 2021. REUTERS / Ronen Zvulun ]

#Israel

Filed under: Antisemitism, Criza, globalizare, Depresie - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Zborul albinelor ”

S-ar putea să fim ignoranţi și cu siguranță suntem indiferenți, dar albinele dispar într-un ritm alarmant; populația lor se micșorează în întreaga lume și nimeni nu știe cu siguranță de ce se întâmplă acest lucru sau cum să o oprească. Poate că acest lucru nu pare a fi o mare problemă sau ceva care ar trebui să ne îngrijoreze, deoarece există nenumărate specii ale căror populații se micșorează, iar unele dintre ele sunt pe cale de dispariție, deci ce este special la albine? Este posibil ca albinele să nu aibă agenți PR atât de buni precum ursul polar, de exemplu, dar importanța lor pentru omenire este mult mai mare decât probabil orice specie de pe planetă. Albinele, prin funcția lor cheie de polenizatori, sunt responsabile pentru producerea a mai mult de o treime din alimentele lumii. Fără albine nu va exista polenizarea a numeroase plante care hrănesc oamenii și animalele. Cu alte cuvinte, fără albine va exista foamete pe o scară pe care nu am cunoscut-o niciodată.

Poate că nu știm de ce dispar albinele, dar nu ar trebui să ne mirăm că se întâmplă acest lucru. La fiecare nivel al naturii, rupem firele care leagă ecosistemul care este planeta noastră. Epuizăm resursele naturale, tăiem pădurile de mărimea unor țări întregi în fiecare an, poluăm aerul și apa și distrugem habitatul a aproape fiecărei creaturi de pe planetă. Cum ne putem aștepta ca într-o astfel de stare, una dintre cele mai vitale legături din ciclurile de viață ale Pământului să nu se rupă? În fiecare zi, rupem mai multe fire și, în același timp, ne înspăimântăm mai mult de prăbușirea naturii. Se pare că nu există nicio modalitate de a pune capăt obtuzității noastre, cu excepția, probabil, a momentului în care ne confruntăm cu rafturile goale ale magazinelor, când avem bani pentru a cumpăra alimente, dar nu avem alimente de cumpărat. Poate atunci ne vom trezi, dar va fi prea târziu pentru mulți dintre noi.

Dacă vrem să reconstruim populația de albine și să ne garantăm propria supraviețuire, trebuie să rezolvăm cauza exploatării noastre asupra naturii, care sunt în mod surprinzător, legăturile noastre unii cu alţii, legăturile noastre umane, sociale. Trebuie să stabilim o rețea de conexiuni pozitive, astfel încât să învățăm cum să lucrăm cu întreaga natură. Adică, corectarea trebuie să înceapă de acasă, cu cei mai apropiați oameni de noi, și de acolo să crească spre restul lumii. Dacă învățăm cum să ne integrăm pozitiv în societatea noastră, vom ști și cum să ne integrăm pozitiv în întreaga natură.

Cu alte cuvinte, problema nu este legată de acțiunile noastre sau de mințile noastre. Nu este vorba că există unele cunoștințe fundamentale pe care nu le cunoaștem. Problema este cu inimile noastre, sau mai corect, cu conexiunile dintre inimile noastre. Atitudinea noastră egocentrică rupe conexiunile dintre noi și ca urmare, dintre noi și natură. Când nu simțim natura, nu simțim nici o remușcare când abuzăm de ea și nici o îndoialăîn privința cererii de a fi serviţi de ea, în timp ce o exploatăm.

Prin urmare, egoismul și exploatarea sunt cei mai mari poluanți pe care îi creăm, nu emisiile de CO2 sau nimic de genul acesta. Dacă ne curățăm de preocuparea de sine și exploatare, natura se va curăța de restul poluanților pe care i-am creat. Aceste două trăsături narcisiste, pe care nimeni nu le posedă decât oamenii, noi trebuie să le corectăm. Nimeni nu poate face acest lucru pentru noi și nimeni nu va putea efectua nicio corectare până nu ne corectăm natura egoistă. Dar în momentul în care o corectăm, toate celelalte corectări vor fi simple.

Albinele se simt reciproc și se susțin reciproc. La fel, va trebui să învățăm arta de a ne simți unii pe alții. Cu toate acestea, ceea ce fac albinele în mod instinctiv, va trebui să o realizăm conștient, iar recompensa noastră va fi aceea că vom înțelege creația nu la nivel instinctiv, ci la nivel conștient.

De fapt, întregul scop al ego-urilor noastre exagerate este de a ne obliga să ne străduim să ne simțim unii pe alții, aşa cum o fac albinele și alte animale. Acest lucru nu numai că ne va învăța rețeaua complicată pe care o distrugem în prezent prin atitudinea noastră prostească, ci ne va învăța și cum funcționează „mintea” care a proiectat rețeaua. Nu există o altă modalitate de a învăța aceste secrete ale creației, în afară de construirea conexiunilor prin propriile noastre eforturi, învățând pas cu pas, ce parte avansează şi unde o face. Procedând astfel, vom înțelege, de asemenea, de ce anumite părți au fost puse împreună, ce fac în mod individual și cum funcționează în sistem. Dar, pentru a învăța toate acestea, lumea a trebuit să fie spartă până la punctul în care corectând-o, vom învăța cum a fost construită.

Acum am ajuns aici. Lumea este spartă în profunzime. Acum este momentul să începem corectarea prin conexiune, să ne concentrăm nu pe piese, ci pe modul în care acestea funcționează împreună. Acesta este modul nostru de a repara societatea, de a revigora natura și de a vindeca planeta, inclusiv populația noastră de albine atât de necesare.

Filed under: Criza, globalizare, Diseminare, Diseminarea Cabalei, Educatie, Educatie integrala - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Nimic înţelept în ideea lui Elon Musk de a coloniza planeta Marte”

Miliardarul Elon Musk, proprietarul companiei de mașini electrice Tesla și Space Exploration Technologies Corp SpaceX, are o viziune măreață pentru umanitate. El o numește „Marte și dincolo de ea: drumul spre a face umanitatea multiplanetară”. Mai simplu spus, Musk vrea să colonizeze Marte cu oameni. Din păcate pentru el, nu va funcționa niciodată. Nu este nimic în neregulă cu Planeta Pământ, cu excepția oamenilor care o locuiesc. Deci, dacă duceți în noua voastră lume elementul dăunător care vă distruge lumea actuală, ce șanse aveți de a construi o colonie durabilă pe noua planetă?

Dacă doriți să reușiți în noua voastră casă, trebuie să vă asigurați că tot ceea ce duceți cu voi este util și benefic. Aceasta înseamnă că oamenii care merg acolo vor trebui să fie eliberați de defectele care fac umanitatea dăunătoare pentru Planeta Pământ. Dar, dacă poți vindeca oamenii de trăsăturile lor dăunătoare, astfel încât să devină benefice pentru mediu, mai degrabă decât dăunătoare pentru acesta, ce rost are să-i duci pe o nouă planetă? Întreaga idee de a ne muta pe Marte a fost pentru că am distrus pământul, dar dacă vom putea repara trăsăturile rele din om, vom înceta să distrugem Pământul, planeta se va vindeca și nu va mai fi nevoie să ne mutăm.

Mai mult, Pământul este casa noastră. Suntem făcuți din el, ne-a generat, iar corpurile noastre conțin și au nevoie de fiecare element care există pe pământ, chiar și cel mai toxic. Aceste elemente nu există pe Marte; supraviețuirea va fi o provocare formidabilă. Cu alte cuvinte, nu numai că luăm cu noi însăși cauza problemelor Pământului – pe noi înșine – dar creăm nenumărate noi probleme, plasându-ne într-un mediu care nu a fost făcut pentru a crea și hrăni oamenii.

Când astronauții se întorc din misiunile de pe Stația Spațială Internațională după câteva luni în spațiu, corpurile lor mai au nevoie de câteva luni sub supraveghere medicală pentru a se readapta condițiilor de pe Pământ. Efectele asupra corpurilor oamenilor care vor călători pe Marte luni de zile, apoi vor trăi pe ea ani de zile, dacă nu chiar pentru restul vieții lor, sunt presupuneri dar ele nu sunt bune.

Oricum priviți asta, în afară de prestigiul îndoielnic pentru un antreprenor, nu pare să existe niciun sens în proiectul colonizării planetei Marte. Dacă Musk dorește să creeze o societate idilică într-un loc retras, ar fi mult mai ieftin, mai ușor, mai rapid de implementat și mult mai puțin riscant să cumpere pur și simplu o insulă mică, retrasă și să o populeze cu participanții la experimentul său. Dacă vor reuși, el va avea tot prestigiul salvatorului umanității, care a descoperit secretul transformării naturii umane de la rău și abuziv, la bun și incluziv. Dacă nu reușește, oamenii se vor întoarce pur și simplu acasă și totul va fi bine. Cel puțin, Musk va fi respectat pentru încercare.

Și, ca să închei, Musk a anunțat recent că va plăti 100 de milioane de dolari pentru cea mai bună tehnologie de captare a carbonului. Experimentul izolat al insulei l-ar costa mult mai puțin și i-ar oferi mult mai mult decât aerul fără carbon. Dacă ar reuși, asta i-ar oferi o societate fără ego, o planetă Pământ curată și o umanitate fericită și pașnică. Dacă mă întrebi, este un furt!

#elonmusk #SpaceX #carbon

[Proprietarul SpaceX și CEO-ul Tesla, Elon Musk glumeşte după ce a ajuns pe covorul roșu pentru premiul Axel Springer, la Berlin, Germania, 1 decembrie 2020. REUTERS / Hannibal Hanschke]

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→