“Fără eroi când vine vorba despre Covid” (Linkedin)
Noul meu articol pe Linkedin “Fără eroi când vine vorba despre Covid”
Îți mai poți aminti cum te-ai simțit anul trecut cam pe vremea asta? Îți amintești speranțele, visele și viziunile tale din nou-născutul deceniu? Ce a mai rămas din visele acelea un an mai târziu? Dacă ai fi făcut cea mai sumbră presupunere despre 2020, ar fi fost ceva asemănător realității care s-a desfășurat? Covid-19 ne-a învățat o lecție extraordinară: nu știm nimic și nu controlăm nimic. De fapt, nici nu știm ce nu știm și cu siguranță nu putem controla ceva ce nu știm că există!
Dar dacă nu știm nimic, cum putem face planuri? Care este valoarea medicamentului nostru de înaltă tehnologie, dacă la o lună după ce am lansat vaccinurile cu multă zarvă, au apărut trei noi tulpini de Covid, pentru care nu suntem siguri că vaccinurile sunt chiar eficiente și care sunt mult mai contagioase și, eventual, mai violente decât tulpina originală? În primele câteva zile în funcție, noua administrație americană, care a disprețuit-o pe cea anterioară în legătură cu gestionarea pandemiei, a lansat deja două declarații defetiste: prima a declarat că virusul se va „înrăutăți înainte de a se îmbunătăți”, iar a doua , și mai descurajantă, a fost că „nu putem face nimic pentru a schimba traiectoria pandemiei în următoarele câteva luni”. Pur și simplu, administrația anterioară a încercat și a eșuat, iar administrația actuală a eșuat înainte chiar să încerce. În mod clar, când vine vorba de Covid, nu există eroi.
Acest lucru aduce întrebări interesante: Ce se va întâmpla dacă ne predăm? Ce înseamnă să te predai virusului? Înseamnă că vom muri cu toții sau poate altceva? Există vreo modalitate de a împiedica răspândirea Covid-19 în afară de vaccinuri?
Există răspunsuri simple la acest lucru: putem împiedica răspândirea virusului urmând cerințele despre care știm cu toții că sunt utile: distanțarea socială, purtarea măștilor și spălarea mâinilor. Dar asta va învinge virusul? Ȋl va face să dispară? În cel mai bun caz, aceste măsuri îi vor încetini răspândirea, dar nu îl vor anula.
Poate suna contraproductiv, dar pentru a elimina virusul, trebuie să încetăm lupta împotriva acestuia. Virusul este ca un adult care vede un copil pe cale să-și lovească capul de o ramură atârnată, pe care copilul nu o vede deoarece caută comori pe jos. Adultul nu are de ales decât să împingă capul copilului în jos înainte să lovească ramura și să se rănească singur. Copilul, care nu vede ramura, se uită cu furie la adultul „agresiv” și încearcă să meargă în poziție verticală, așa că adultul este forțat să împingă și mai puternic capul copilului în jos, din moment ce împingerea lui, oricât de neplăcută ar fi, este mult mai puțin dureroasăd ecât să dea cu capul într-o ramură grea. Adultul încearcă să-i arate copilului că există o altă cale prin care poate merge, unde va găsi toate comorile pe care le caută și că nu există nimic acolo unde insistă el să meargă. Cu toate acestea, copilul este încăpăţânat și insistă să meargă pe un drum greșit. Ce ar trebui să facă adultul? Ar trebui să lase copilul să continue să riște sau să insiste până când copilul înțelege?
Răspunsul este clar, dar nu atât de simplu de împlinit. Pentru ca să înțeleagă, copilul trebuie să nu mai lupte cu adulții. Abia atunci va vedea ramura și se va uita către locul indicat de adult. Dar până când copilul nu renunță la luptă, el va continua să meargă înainte și adultul va continua să-l oprească, puțin mai asertiv de fiecare dată.
La fel ca acel copil încăpăţânat, insistăm să mergem spre normalitatea pe care o considerăm bună pentru noi: viața pe care am avut-o în deceniul precedent. Cu toate acestea, ea s-a prăbușit la sfârșitul deceniului. Apariția virusului Covid la sfârşitul deceniului a marcat dispariția vechiului mod de viață și întoarcerea ne va răni mult mai mult decât dacă ne-am ciocni cu capul de creanga alegorică.
Coronavirusul ne oprește de fiecare dată când încercăm să ne întoarcem de unde am venit: o lume depășită, învechită. Doar dacă ne predăm virusului, urmăm cerințele pentru a împiedica răspândirea acestuia, vom constata că, odată cu împiedicarea contaminării, vom învăța și noi modalități de a ne trata reciproc și, din greșeală, vom transforma societatea noastră din inamică și neprimitoare într-una sănătoasă în care este o încântare să trăiești, unde considerația, acceptarea și responsabilitatea reciprocă sunt cu adevărat valorile dominante. Și odată ce ne-am transformat, va fi fără efort să facem tot ce trebuie pentru a bloca complet răspândirea Covid-19, iar virusul va deveni un capitol din istoria noastră.