Category Archives: Criza, globalizare

“Fără eroi când vine vorba despre Covid” (Linkedin)

Noul meu articol pe LinkedinFără eroi când vine vorba despre Covid

Îți mai poți aminti cum te-ai simțit anul trecut cam pe vremea asta? Îți amintești speranțele, visele și viziunile tale din nou-născutul deceniu? Ce a mai rămas din visele acelea un an mai târziu? Dacă ai fi făcut cea mai sumbră presupunere despre 2020, ar fi fost ceva asemănător realității care s-a desfășurat? Covid-19 ne-a învățat o lecție extraordinară: nu știm nimic și nu controlăm nimic. De fapt, nici nu știm ce nu știm și cu siguranță nu putem controla ceva ce nu știm că există!

Dar dacă nu știm nimic, cum putem face planuri? Care este valoarea medicamentului nostru de înaltă tehnologie, dacă la o lună după ce am lansat vaccinurile cu multă zarvă, au apărut trei noi tulpini de Covid, pentru care nu suntem siguri că vaccinurile sunt chiar eficiente și care sunt mult mai contagioase și, eventual, mai violente decât tulpina originală? În primele câteva zile în funcție, noua administrație americană, care a disprețuit-o pe cea anterioară în legătură cu gestionarea pandemiei, a lansat deja două declarații defetiste: prima a declarat că virusul se va „înrăutăți înainte de a se îmbunătăți”, iar a doua , și mai descurajantă, a fost că „nu putem face nimic pentru a schimba traiectoria pandemiei în următoarele câteva luni”. Pur și simplu, administrația anterioară a încercat și a eșuat, iar administrația actuală a eșuat înainte chiar să încerce. În mod clar, când vine vorba de Covid, nu există eroi.

Acest lucru aduce întrebări interesante: Ce se va întâmpla dacă ne predăm? Ce înseamnă să te predai virusului? Înseamnă că vom muri cu toții sau poate altceva? Există vreo modalitate de a împiedica răspândirea Covid-19 în afară de vaccinuri?

Există răspunsuri simple la acest lucru: putem împiedica răspândirea virusului urmând cerințele despre care știm cu toții că sunt utile: distanțarea socială, purtarea măștilor și spălarea mâinilor. Dar asta va învinge virusul? Ȋl va face să dispară? În cel mai bun caz, aceste măsuri îi vor încetini răspândirea, dar nu îl vor anula.

Poate suna contraproductiv, dar pentru a elimina virusul, trebuie să încetăm lupta împotriva acestuia. Virusul este ca un adult care vede un copil pe cale să-și lovească capul de o ramură atârnată, pe care copilul nu o vede deoarece caută comori pe jos. Adultul nu are de ales decât să împingă capul copilului în jos înainte să lovească ramura și să se rănească singur. Copilul, care nu vede ramura, se uită cu furie la adultul „agresiv” și încearcă să meargă în poziție verticală, așa că adultul este forțat să împingă și mai puternic capul copilului în jos, din moment ce împingerea lui, oricât de neplăcută ar fi, este mult mai puțin dureroasăd ecât să dea cu capul într-o ramură grea. Adultul încearcă să-i arate copilului că există o altă cale prin care poate merge, unde va găsi toate comorile pe care le caută și că nu există nimic acolo unde insistă el să meargă. Cu toate acestea, copilul este încăpăţânat și insistă să meargă pe un drum greșit. Ce ar trebui să facă adultul? Ar trebui să lase copilul să continue să riște sau să insiste până când copilul înțelege?

Răspunsul este clar, dar nu atât de simplu de împlinit. Pentru ca să înțeleagă, copilul trebuie să nu mai lupte cu adulții. Abia atunci va vedea ramura și se va uita către locul indicat de adult. Dar până când copilul nu renunță la luptă, el va continua să meargă înainte și adultul va continua să-l oprească, puțin mai asertiv de fiecare dată.

La fel ca acel copil încăpăţânat, insistăm să mergem spre normalitatea pe care o considerăm bună pentru noi: viața pe care am avut-o în deceniul precedent. Cu toate acestea, ea s-a prăbușit la sfârșitul deceniului. Apariția virusului Covid la sfârşitul deceniului a marcat dispariția vechiului mod de viață și întoarcerea ne va răni mult mai mult decât dacă ne-am ciocni cu capul de creanga alegorică.

Coronavirusul ne oprește de fiecare dată când încercăm să ne întoarcem de unde am venit: o lume depășită, învechită. Doar dacă ne predăm virusului, urmăm cerințele pentru a împiedica răspândirea acestuia, vom constata că, odată cu împiedicarea contaminării, vom învăța și noi modalități de a ne trata reciproc și, din greșeală, vom transforma societatea noastră din inamică și neprimitoare într-una sănătoasă în care este o încântare să trăiești, unde considerația, acceptarea și responsabilitatea reciprocă sunt cu adevărat valorile dominante. Și odată ce ne-am transformat, va fi fără efort să facem tot ce trebuie pentru a bloca complet răspândirea Covid-19, iar virusul va deveni un capitol din istoria noastră.

“Cea mai puternică forţă dintre toate” (Linkedin)

Noul meu articol pe LinkedinCea mai puternică forţă dintre toate

În relații, la locul de muncă, în societate, în țară, în lume, în relații de tot felul și la orice nivel, cineva poate vedea puterea, exploatarea și controlul. De unde vine acest lucru și cum putem face față mai bine acestor impulsuri distructive?

Materialul din care suntem făcuți este o dorință de a ne bucura. Acesta este motivul pentru care stabilim în mod constant norme care definesc o activare excesivă a dorinței noastre de a primi în detrimentul celorlalți, ca fiind puternică și invalidă. Spre deosebire de animalele care acționează prin instinct, natura le-a oferit ființelor umane libertatea de a allege, pentru a determina modul în care îi tratează pe ceilalți în societate.

Educația pe care o primim, mediul care ne înconjoară, atributele noastre individuale și circumstanțele în care trăim formează o considerare cuprinzătoare, care determină când exercităm puterea față de ceilalți, în ce formă și cât permitem egoismului nostru să acționeze controlându-i pe ceilalți pentru a ne atinge obiectivele.

Există lupte și în natură, dar numai la oameni există egoism, un instinct rău. Niciun animal nu vrea să facă rău altui animal, nici nu se bucură de controlul și abuzul asupra altuia. Pe de altă parte, oamenii nu au graniţe, nici limite. Pe măsură ce egoismul se dezvoltă, vrem să înghițim întreaga lume și să o supunem nouă. Nu este suficient pentru noi să avem la dispoziție tot ce ne dorim; ne deosebim de animale prin dorința noastră de control.

Dacă am putea recunoaște materialul din care suntem făcuți, am descoperi că nu vedem niciodată persoana din fața noastră ca atare, ci doar ca un obiect pentru dominația noastră, care ar putea fi folosit în beneficiul nostru. Există întotdeauna o comunicare subconștientă între noi, despre cât de mult te pot copleși și invers cât de mult mă pot bucura de ceea ce primesc de la tine. Viața noastră se învârte în jurul unor astfel de măsurători și calcule, în fiecare dintre noi şi în toate modurile posibile.

Dar, în cele din urmă, vom descoperi că oricât am încerca să ne copleşim unii pe alții, nu obținem satisfacții de durată. Poate că vom câștiga ceva pentru un moment, ca urmare a exploatării cuiva în avantajul nostru, dar în astfel de circumstanțe nu suntem niciodată relaxați și nici nu experimentăm potențiala viață bună pe care natura ne-a dat-o s-o trăim.

Era noastră marchează un punct de tranziție unic și extrem de semnificativ, tocmai suntem martori ai faptului că dezvoltarea noastră egoistă ajunge la un punct mort, simțim dificultăți tot mai mari în a fi împliniţi din căutările egoiste, ceea ce dă naștere multor atitudini negative în societate. Oamenii își arată din ce în ce mai mult nemulțumirea, ceea ce duce la creșterea polarizării și a urii în întreaga societate.

Starea neliniștitoare de astăzi indică astfel calea către nevoia de a atrage o forță opusă, echilibrantă, pozitivă, pentru a putea crea relații bune între noi și cu natura. Este forța iubirii, cea mai puternică dintre toate. Dacă deschidem capacitatea de a trăi sub premisa „iubiți-vă aproapele ca pe voi înșivă”, vom crea o atmosferă plăcută și încurajatoare, care ne va elibera de nevoia de a profita de ceilalți.

Cel mai bun exemplu al imensului potențial al iubirii este în relația cu copiii noștri. Natura ne-a dat iubire pentru ei, așa că ne asigurăm în permanență că totul este bine pentru ei, că sunt fericiți. Nimeni nu ne presează să facem acest lucru, simțim o tendință din interior și aceasta este, de asemenea, ceea ce ne face cei mai fericiți în viață.

Înaintăm către o lume mai conectată, în care vom descoperi de la o zi la alta cât de mult depindem unul de celălalt. Singurele relații care ne vor permite să trăim o viață sigură implică o conexiune complementară între oameni din toate mediile și cu diferite caracteristici, chiar opuse, la un nivel de iubire reciprocă. Și pe măsură ce luptăm fiecare cu propriul egoism, care ne împinge în direcții opuse, vom începe să simțim cât de indispensabil este să ne susținem și să ne prețuim reciproc, să ne bucurăm de viață în sensul deplin al cuvântului.

“Viitorul Israelului nu depinde de America” (Newsmax)

Articolul meu din Newsmax: “Viitorul Israelului nu depinde de America

Israelul a avut o perioadă unică de concesii în timpul administrației Trump. Va rămâne de văzut care sunt direcția și politicile privind Orientul Mijlociu ale noii administrații americane. Ceea ce știm cu certitudine este că destinul națiunii israeliene nu poate fi condiționat de o conducere sau alta. Viitorul Israelului depinde numai de unitatea noastră.

Moștenirea lui Trump pentru Israel include mutarea ambasadei SUA la Ierusalim și recunoașterea suveranității Israelului asupra înălțimilor Golan. Sub grija sa, America a părăsit acordul nuclear iranian și a impus sancțiuni împotriva Teheranului. În plus, Acordurile Abraham au fost semnate pentru a normaliza relațiile cu Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Sudan și Maroc.

Cineva s-ar putea întreba dacă prietenia Americii este acum incertă, dacă majoritatea acordurilor vor fi inversate, și mai ales dacă acordul cu Iranul va fi restabilit. Dar, de fapt, Israelul depinde pentru securitatea lui doar de un singur lucru – puterea conexiunii. Cel mai cunoscut cabalist Yehuda Ashlag a scris: „Unitatea socială poate fi sursa oricărei bucurii și succes” (Libertatea).

Singurul lucru care ar putea cauza întreruperea, întârzierea sau interferența cu buna conexiune a Israelului este separarea și înstrăinarea dintre noi. Așa cum au scris înțelepții noștri, „Ni se poruncește în fiecare generație să întărim unitatea dintre noi, astfel încât dușmanii noștri să nu stăpânească asupra noastră”, deoarece „Când există dragoste, unitate și prietenie între ei în Israel, nu poate veni nicio calamitate asupra lor.”

Înțelepții noștri au mai spus că „tot Israelul este responsabil unul pentru celălalt” (Sanhedrin 27b.) Cu alte cuvinte, nivelul conexiunii din poporul Israel se reflectă în exterior în situațiile politice, sociale și de securitate. Conexiunea este singurul lucru care poate salva și proteja oamenii de necazuri și suferințe.

De mult timp, lumea a fost un sat global în care toți suntem interconectați și interdependenți. În mod inconștient, națiunile simt că noi, poporul Israel, deținem cheia fericirii. Cu toate acestea, evitarea rolului nostru istoric și neglijarea implementării metodei de conexiune în relațiile noastre invocă ura asupra noastră din partea restului lumii.

În mod special, unitatea și iubirea necondiţionată dintre noi ne pot conduce la congruență cu sistemul naturii și numai atunci popoarele lumii vor recunoaște meritul Israelului. Așa cum este scris în Cartea Zohar, „Cu această compoziție, care este Cartea Zohar, ei [Israel] vor ieși din exil cu milă”.

Acum este momentul „să redescoperim iubirea națională, care ne-a fost insuflată de când am fost pe pământul nostru ca națiune între națiuni” (Rav Yehuda Ashlag, Naţiunea). Trebuie să decidem din acest moment încolo, să începem să ne tratăm reciproc ca frații – în gânduri, cuvinte și acțiuni.

Să începem să cultivăm principiul garanției reciproce între noi, de facto! De îndată ce vom obține această conexiune, vom vedea cât de puternic ne afectează viața de zi cu zi și cum poate schimba cu adevărat condițiile în bine. În acest fel, vom deveni treptat „ca un singur om cu o singură inimă” și siguranța și viitorul nostru bun vor fi garantate. Atunci națiunea israeliană va fi cu adevărat independentă și va deveni un far de speranță pentru întreaga lume, fapt care va împlini rolul și scopul nostru istoric.

“Natura inaugurărilor și discursurilor de unitate” (Linkedin)

Noul meu articol pe LinkedinNatura inaugurărilor și discursurilor de unitate

Discursul de inaugurare al lui Joe Biden a fost despre unitate. El a spus că întregul său suflet constă în „Unirea Americii împreună, unirea poporului nostru și unirea națiunii noastre”. Spectatorii de pe YouTube nu au fost convinși. O oră mai târziu, Biden a semnat o serie de ordine executive, care au inversat total politicile lui Trump.

În urmă cu patru ani, discursul de inaugurare al lui Donald Trump a cerut de asemenea unitate. Dar imediat ce a preluat funcția, a început să „cureţe mlaștina”, așa cum o numea el. Practic, el a făcut tot ce a putut pentru a anula obiectivele și eforturile lui Obama.

Puteți avea o părere despre politică, fiind mai bună pentru America sau mai bună pentru lume, dar dacă unitatea nu este în partea de sus a listei, trebuie să știți că susțineți o politică greșită. Era ideologiilor dominante care dictează politici s-a încheiat. Am devenit prea interconectați în întreaga lume pentru a putea susține o parte sau o ideologie și a-i oprima pe alții. Am devenit un singur corp. Dacă mâna stângă este ocupată cu legarea mâinii drepte, atunci ambele mâini nu pot funcționa și întregul corp nu poate lucra, mânca sau să facă orice altceva. Dar dacă este invers și ambele mâini sunt libere și lucrează împreună, atunci nu există nicio limită pentru ceea ce poate face acel corp.

Globalizarea înseamnă dependență reciprocă. Cu toate acestea înseamnă și sprijin reciproc. Prima se întâmplă în mod natural, deoarece produsele și alimentele sunt produse în mai multe țări, iar lanțurile de producție devin multinaționale. Acestea din urmă pot veni doar prin eforturi conștiente și continue, deoarece tendința noastră naturală este să ne susținem doar pe noi înșine și este nevoie de realizarea și acceptarea interconectărilor noastre, pentru a ne sprijini reciproc de bună voie. Cu toate acestea, astăzi, numai dacă ne sprijinim unii pe alții putem avea o viață decentă pe Pământ.

Gândește-te din nou la mâinile tale. Dacă aveți nevoie să vă scărpinați capul, o mână o poate face în timp ce cealaltă face altceva de care să beneficieze restul corpului, cum ar fi să țineți o ceașcă de cafea. Dacă mâinile se certă, care dintre ele va scărpina și care dintre ele va ține cafeaua, vom rămâne cu mâncărimea și însetaţi la nesfârșit.

În prezent, omenirea și Statele Unite au probleme mai mari decât cafeaua și capul cu mâncărimi. Viața a milioane de oameni este pe muchie de cuţit. Covid-19 se dezlănțuie în toată SUA și în întreaga lume; economia globală este în cădere liberă, iar foametea la nivel mondial este un pericol real și iminent. Certurile asupra locurilor de putere sunt infantile în astfel de momente, totuși exact asta fac liderii noștri din întreaga lume.

Astăzi, o politică potrivită trebuie să cuprindă întreaga națiune, să nu excludă pe nimeni și să făureascăsolidaritatea și sentimentul de camaraderie, ca a fraților de arme. Într-adevăr, suntem în război. Luptăm împotriva virusului; luptăm împotriva foametei și luptăm împotriva sărăciei. Dar, mai presus de toate, luptăm în principal împotriva urii care explodează printre noi. Acesta este adevăratul nostru dușman. Dacă vom putea inversa ura și ne vom da seama de beneficiile pe care fiecare individ le poate aduce umanității, ne-am da seama cât de lipsit de sens este să urâm şi cum ne compromite asta propriile capacități ca societate și ca indivizi și cum ne pune în pericol viitorul.

Unitatea nu va fi construită de politicieni, ci mai degrabă de oamenii obișnuiți. Politica, prin definiție, își propune să împartă. Dacă ar viza unitatea, nu ar mai fi nevoie de atât de mulți politicieni, întrucât toată lumea ar fi unită. Pornindu-ne unul împotriva celuilalt, ei ne împart și ne fac pe fiecare dintre noi să susțină un partid diferit. Drept urmare, le oferim putere, iar ei ne dau mai multă ură unul pentru celălalt, astfel încât să le dăm și mai multă putere. Acesta este motivul pentru care nu ar trebui să ne așteptăm ca politicienii să împace oamenii. Trebuie să rupem singuri acest cerc vicios, să decidem că ura este nedorită aici și să începem să explorăm cum putem lucra împreună pentru a construi o națiune mai unită și o lume mai unită.

Viaţă nouă nr. 1291 – Determinarea direcției și a obiectivelor într-o realitate în schimbare

Viaţă nouă 1291 – Determinarea direcției și a obiectivelor într-o realitate în schimbare

Dr. Michael Laitman în conversație cu Oren Levi şi Nitzah Mazoz

Tinerii vor să reușească, dar le este greu să aleagă obiectivele și direcția potrivite într-o realitate în schimbare. Deși realitatea se schimbă și viitorul se simte nesigur, umanitatea se îndreaptă într-o singură direcție: spre o conexiune integrală între toţi.

Fiecare individ va trebui să învețe în următorii câțiva ani, cum să se raporteze la el însuși, la ceilalți și la societate cu o atitudine adecvată. Oricine lucrează pentru a conecta oamenii într-un sistem bun, reciproc, integral, nu va pierde.

Cel mai important factor în alegerea unui loc de muncă va fi dacă există sau nu un spirit de conexiune între lucrători sau nu. Dacă simțim că nu suntem singuri, ci într-un grup cu oameni care se ajută și se susțin reciproc, vom putea reuși în toate.

Din emisiunea de pe KabTV “Viaţă nouă 1291 – Determinarea direcției și a obiectivelor într-o realitate în schimbare,” din 20.12.2020

 VideoPlay Now | Download  AudioPlay Now | Download

“Colapsul Europei – O reflecție a lumii” (Linkedin)

Noul meu articol pe LinkedinColapsul Europei – O reflecție a lumii

Priviţi ce se întâmplă în Europa: guvernul olandez a demisionat în întregime din cauza unui scandal al subvențiilor pentru îngrijirea copiilor; guvernul italian este pe punctul de a se prăbuși; Cancelarul Germaniei, Angela Merkel demisionează, iar viitorul politic este incert; premierul Estoniei, Juri Ratas, a demisionat din cauza unui scandal de corupție și guvernul său s-a prăbușit. Dacă acest lucru nu este suficient, în Belgia și Franța au izbucnit revolte violente, în timp ce imigranții și membrii grupurilor politice radicale au spart geamurile, au incendiat mașinile și o secție de poliție și au rănit zeci de oameni din personalul de aplicare a legii. Pe lângă toate cele de mai sus, coronavirusul se răspândește ca niciodată, cerând mii de vieți în fiecare zi, în ciuda vaccinurilor și a blocajelor.

Aceasta nu este o coincidență. Experimentăm integralitatea lumii, interconectarea ei inexorabilă. Suntem dependenți unul de celălalt la fiecare nivel. Covid-19 ne-a forțat să recunoaștem că o infecţie oriunde, este infecţie peste tot. Acum trebuie să trecem la faza următoare a trezirii noastre și să realizăm că o criză în orice este o criză în toate. Coronavirusul a distrus economia globală, în nenumărate țări a sfâșiat societatea și, ca urmare, guvernele se destramă. Toate acestea fac parte din același proces: prăbușirea lumii vechi condusă de individualism, care acum se sfărâmă într-un efect global de domino.

Criza este peste tot. Interdependența globală presupune coordonarea și colaborarea globală. Are sens doar faptul că dacă suntem dependenți unul de celălalt, vom coopera pentru a face lucrurile mai bune pentru noi toți.

Deși mulți și-au dat deja seama că suntem dependenți unul de celălalt, acest lucru nu este suficient. Acum trebuie să ne dăm seama și că suntem responsabili unul pentru celălalt! În prezent, țările se comportă ca niște alpiniști care escaladează o stâncă imposibil de abruptă. Își dau seama că sunt toți legați împreună, dar în loc să-și folosească dependența reciprocă pentru a se ajuta reciproc să ajungă în vârf, încearcă să rupă frânghiile care îi țin împreună și să se urce unul pe celălalt în drumul spre vârf. Orice alpinist începător vă va spune că există un singur rezultat pe care o astfel de atitudine îl poate produce, iar acesta nu este unul bun. Singura cale de urcare este împreună, veghind unul asupra celuilalt, asigurându-ne că toată lumea se ţine bine de piatră și că, dacă cineva alunecă, ceilalți se vor menţine până când acesta se va redresa.

Haosul global în creștere ar trebui să ne învețe că suntem într-o interdependență absolută și că nu are rost să încercăm să dărâmăm nicio țară, pentru că vom cădea cu toții. Priviţi la ce s-a întâmplat la alegerile prezidențiale din America: brusc, ne dăm seama că toată lumea se amestecă în alegerile din America: Rusia, China, Ucraina, Iran, precum și alte țări. Nu are rost să ne prefacem că nu am știut. Nu poate fi altfel! Dacă ceea ce se întâmplă într-o țară influențează toate celelalte țări, în mod natural acele alte țări vor dori să influențeze ceea ce se întâmplă peste tot. Toată lumea o face tuturor, așa că nu are rost să pretindem că nu se întâmplă.

Problema este că un astfel de joc nu poate dura atât de mult, iar noi ne apropiem de sfârșit. Prăbușirea în spirală a guvernelor și a societăților indică faptul că ne apropiem de o prăbușire totală. Când se va întâmpla acest lucru, vom rămâne cu una dintre cele două opțiuni: prima și cea mai puțin probabilă este ca în ultimul moment, guvernele să pună capăt foamei lor de putere și să fie de acord să stabilească conexiuni echilibrate, care să fie acceptabile pentru toată lumea și să garanteze bunăstarea tuturor țărilor din lume. A doua opțiune, și din păcate mai probabilă, este aceea că lupta nemiloasă se va încheia cu o distrugere totală, un război mondial nuclear. Prăbușirile locale din ultimele luni au fost semne de avertizare. Dacă nu le luăm în seamă, va urma cea mai mare cădere.

“Cea mai mare îngrijorare legată de relațiile SUA-Israel” (Linkedin)

Noul meu articol pe LinkedinCea mai mare îngrijorare legată de relațiile SUA-Israel

Astăzi, miercuri, 20 ianuarie 2021, Joe Biden și Kamala Harris vor fi inaugurați ca președinte și vicepreședinte ai Statelor Unite. SUA a fost în declin de zeci de ani dar recent, acesta s-a accelerat într-un ritm atât de mare, încât amenință să provoace o prăbușire completă a cândva măreţei superputeri. Rareori este recunoscut, dar Donald Trump a făcut mult bine pentru economia americană, în condițiile în care se afla; mă îndoiesc că alt președinte s-ar fi descurcat mai bine.

Oricum ar fi, Trump pleacă și Biden vine, iar lumea trăieşte vremuri foarte grele, mai ales în Israel. Cât de grele? Este suficient să spun că, în opinia mea, problema continuării primirii a 3,8 miliarde de dolari în ajutor militar din partea SUA nu este cea mai mare îngrijorare a Israelului și nu pentru că trei sferturi din acestea sunt cheltuite pe produse fabricate în SUA. Cea mai mare îngrijorare a Israelului este că administrația care vine nu are niciun interes în existența statului Israel. Aceasta este cea mai mare îngrijorare a noastră și, cu guvernul nostru ezitant, nu sunt sigur cum vom putea rezolva problema.

Cu toate acestea, din moment ce nu există nenorocire fără o binecuvântare, situația care se apropie ar putea fi de fapt o mare oportunitate pentru Israel. Aceasta este șansa noastră de a ne da seama că nu ne putem baza pe ajutorul extern pe termen nelimitat, că trebuie să găsim puterea de a respinge dușmanii din afară prin unitatea noastră. Cu alte cuvinte, sper că din moment ce nu avem de ales, vom realiza în cele din urmă că doar unirea noastră este un pilon durabil pe care ne putem baza, că aceasta este singura noastră armă împotriva agresorilor. Când priviți lumea astăzi cu toate națiunile sale „iluminate”, nu veți găsi o țară care să nu ne urască, inclusiv cei care nu au verbalizat-o, dar care o vor face în curând.

Mai mult, dacă am fi conectați, nu ne-am confrunta cu situația dificilă cu care ne confruntăm acum. În schimb, ar exista mai multe acorduri de pace, așa cum am văzut recent, și nimeni nu ar vrea nici măcar să le întrerupă sau să le blocheze.

Dar acum, că SUA se prăbușesc, Israelul se va scufunda împreună cu ele. Fără sprijinul Americii, vom fi într-o cădere liberă alături de America.

Acestea fiind spuse, dacă am avea puteri spirituale, spiritul unității ne-ar întări și nu ne-ar aduce niciun rău. Nu am avea nevoie de niciun fel de bani sau ajutoare străine.

După ce cădem, colapsul ne va trezi cu siguranță; prețul pe care va trebui să îl plătim de-a lungul mai multor ani este prea mare pentru a-l putea exprima. Sper cu adevărat că vom reuși în continuare să trezim oamenii, astfel încât aceștia să dorească să realizeze corectarea într-un mod mai calm. Adevărata mea dorință este ca ei să vadă necesitatea conectării, fără suferința care se ascunde chiar după colț; dar deocamdată nu văd că este posibil nici chiar să vorbim despre asta, că cineva ascultă, înțelege sau simte orice în această direcție. Nimeni nu înțelege că nu avem de ales decât să ne unim. Obtuzitatea din inimile și mințile oamenilor este atât de adâncă încât pare imposibil de pătruns.

Suntem ca un copil care stă nedumerit în mijlocul unei autostrăzi, cu un camion care se îndreaptă spre el fără să dea semne de încetinire. Eu strig copilului să iasă de pe drum, dar el nu mă poate auzi. Acesta este starea națiunii noastre; aceasta este starea poporului nostru.

“Putem atenua agresiunea” (Medium)

Medium a publicat noul meu articol “Putem atenua agresiunea

Dr. Martin Luther King Jr. a spus: „Nimic în toată lumea nu este mai periculos decât ignoranța sinceră și prostia conștiincioasă”. 2020, pe care revista Time l-a numit „cel mai rău an din toate timpurile”, abia s-a încheiat, dar se pare că deja 2021 va „depăși” anul precedent din punct de vedere al nenorocirilor. Se pare că natura a lansat un atac total asupra umanității și nu va renunța până nu ne va ucide pe toți, sau până nu ne predăm. Dar, așa cum se întâmplă întotdeauna cu știința și umanitatea, atunci când nu înțelegem relația cauză-efect, o numim un miracol sau o coincidență. Aceasta este o prostie. Dacă rulezi pe sensul opus traficului, vei fi lovit. Accidentul nu va fi o coincidență; va fi un rezultat direct al prostiei tale, după cum a subliniat MLK.

Natura are o direcție foarte clară, un flux de trafic foarte clar care a existat încă din zorii timpului: totul se îndreaptă spre conexiune. Cu cât o creatură este mai evoluată, cu atât demonstrează mai multă complexitate. Acest lucru se manifestă pe toate nivelurile naturii, de la nivelul subatomic din corpul uman la ecosistemul Pământului și la întregul univers. Totul este interconectat și funcționează perfect în cadrul sistemului. La rândul său, sistemul îl protejează, și sprijină dezvoltarea sa continuă.

Doar noi oamenii conducem împotriva traficului. Cu cât evoluăm mai mult, cu atât ne străduim mai mult să fim indivizi separați, înstrăinați de toată lumea și de orice. Cu cât insistăm mai mult asupra individualismului nostru, cu atât suferim mai multe lovituri, tocmai pentru că ne mișcăm împotriva traficului. Dacă vom continua să insistăm, vom avea un accident de mașină fatal; nu ar trebui să existe nicio îndoială în acest sens.

Ignoranţa noastră asupra curentului naturii și prostia noastră în a insista să nu aflăm despre el ne-au provocat toate loviturile pe care le-am suferit până acum și ne va provoca loviturile pe care suntem sortiți să le suferim pânăla urmă. Este o rușine teribilă, întrucât nu așa ar trebui să fie. Tot ce ne trebuie este să recunoaștem că și noi trebuie să evoluăm spre conexiune, mai degrabă decât spre diviziune și separare. Aceasta este tot ce trebuie pentru a ne alinia la fluxul de evoluție al naturii. Va face ca loviturile pe care le suferim acum pentru a merge în direcția opusă, să devină un vânt din spate, care ne va împinge înainte spre noi culmi și realizări de neimaginat.

„Atacul” aparent al naturii este cu adevărat propria noastră acțiune. Îl putem înmuia și chiar îl putem inversa în hrană, dacă doar deschidem ochii, înlăturăm ignoranța, abandonăm diviziunea și îmbrățișăm conexiunea, care este cea mai inerentă calitate a naturii.

“Cum știi când te-ai trezit spiritual?” (Quora)

Dr. Michael LaitmanMichael Laitman, pe Quora: Cum știi când te-ai trezit spiritual?

Treci de la actuala diviziune la o realitate mai unificată.

Se simte de parcă te trezești dintr-un vis: vezi o lume rea și nedreaptă în jurul tău, apoi închizi din nou ochii și te trezești într-o lume perfect armonioasă.

Lumea îngrozitoare pe care ai văzut-o prima dată era într-un vis și nu mai vrei să fii acolo.

Când te trezești a doua oară, vezi o lume echilibrată și nu cea pe care ai văzut-o în visul tău. Cabaliștii au scris despre o astfel de revelație spirituală: „Erau ca visători”.

Întrebarea este: Cum ne putem trezi din coșmarul nostru din ce în ce mai adânc într-o lume pașnică, echilibrată și armonioasă? Răspunsul este prin schimbarea percepției noastre asupra realității.

În prezent, trăim într-o lume perfectă, nimic mai puțin decât Raiul, unde există bunătate totală și nicio urmă de răutate. Singurul obstacol pe care îl avem în a simți realitatea ca atare, este percepția noastră. Prin urmare, schimbându-ne percepția, schimbăm lumea în care trăim.

Percepția noastră actuală asupra realității este cea mai scăzută dintre toate, unde toată bunătatea se transformă în forma sa opusă. În afara acestei percepții se află lumea liniștită și sublimă a lui Ein Sof (Infinit), dar percepem această bunătate eternă prin simțuri, care o limitează teribil la o imagine minusculă, trecătoare și negativă.

Învățând cum să ne ridicăm deasupra percepției noastre actuale asupra realității, ne vom vedea înveliți de o căldură de iubire de care nu avem nici o conștientizare la nivelul nostru actual.

Procesul de ridicare deasupra percepției noastre actuale asupra realității către una care este perfect conectată, armonioasă și eternă este numit în înțelepciunea Cabalei un proces de „corectare”. Schimbările pe care le suferim în percepția și simțirea noastră asupra realității sunt considerate corectări și, cu cât devenim mai corectați, cu atât lumea ne va apărea mai pozitivă și mai armonioasă.

În esență, corectându-ne și transformând percepția noastră, împlinim un proces de ridicare deasupra impulsurilor noastre de diviziune, și făcând acest lucru, vedem cum se schimbă și atitudinile celorlalţi față de noi.

Pe scurt, nu este nevoie să schimbi pe nimeni sau să corectezi lumea. Nu trebuie decât să ne corectăm noi înșine și apoi vom descoperi că trăim într-o realitate perfectă.

Bazat pe „Întâlnirea lumilor” din 16 iunie 2014. Scris / editat de studenții cabalistului Dr. Michael Laitman.

Fotografie de Frank Oberle pe Unsplash

“Găsind lumina în întuneric” (Linkedin)

Noul meu articol pe LinkedinGăsind lumina în întuneric

Suferința, polarizarea și confuzia abundă în viața oamenilor de astăzi. Este greu să vezi orizontul cu o perspectivă clară asupra direcției în care se îndreaptă societatea, atunci când totul din jurul nostru pare sumbru și înspăimântător; dar există o modalitate de a descoperi lumina într-o situație întunecată. De fapt, tocmai contrastul opusurilor face posibilă o realitate nouă și mai bună.

Confruntarea dintre întuneric și lumină este descrisă în aproape toate poveștile și filmele noastre. Există întotdeauna personaje bune și rele, iar eroul este cel care își folosește atributele speciale pentru a ajuta pe toți cei care au nevoie. Cu toate acestea, în funcție de unghiul din care privim povestea, personajele care inițial erau bune evoluează spre rău, iar cele rele se dovedesc a fi bune. Înseamnă că în viața noastră întunericul și lumina depind de percepția individuală a fiecăruia?

În viața unui individ, răspunsul este da. Cu toate acestea, de la nivelul legilor naturii, suntem capabili să observăm un model consistent: bun este ceea ce ajută toate părțile naturii să se conecteze într-un mod pozitiv și util, în care fiecare parte beneficiază și le completează pe celelalte, iar răul este ceea ce cauzează separare și conflict între oameni.

Dacă toți tânjim după lumină, de ce există întunericul în lume? Răul există în lume, astfel încât să putem distinge binele de el. Aceste două forme opuse sunt întotdeauna prezente. Nu există plus fără minus. Numai prin plasarea a ceva între contrarii, care le leagă în mod eficient, ne putem bucura de prezența ambelor.

Trebuie să începem să învățăm arta de a construi o atitudine pozitivă față de fiecare persoană, deasupra înclinației noastre de a încerca să profităm în detrimentul celorlalți, și să începem să creăm un mediu în care fiecare membru să aibă grijă de ceilalți.

Cu toate acestea, în percepția noastră de acum asupra lumii, vedem multe grupuri diferite, contrastante și chiar conflictuale. Fiecare își consideră propria poziție drept corectă, iar a celorlalți drept greșită. Cum poate umanitatea să realizeze vreodată o stare comună unificată, atunci când astfel de diviziuni abundă între noi?

Soluția poate fi găsită într-o unitate, care trebuie construită mai degrabă deasupra diferențelor și diviziunilor decât între ele. Despre o astfel de unitate este scris că „Iubirea va acoperi toate crimele”.

Lăsați diferențele și diviziunile în pace. Păstraţi-le. Fiți conștienți de ele și înțelegeți că suntem îndepărtați și opuși unul de celălalt. Trebuie să ajungem la înțelegerea faptului că diferențele noastre sunt parte integrantă a naturii egoiste, în care ne-am născut și am crescut fiecare. Deoarece natura a avut grijă să facă din fiecare dintre noi un individ unic, cu un ansamblu unic de puncte de vedere și experiențe, nu ne putem aștepta să apară niciun fel de uniformitate între populații foarte diverse, dacă încercăm să gândim și să acționăm exclusiv din interiorul nivelului nostru de diferențe și diviziuni.

Cu toate acestea, în același timp, este de asemenea clar că fără a descoperi o modalitate de a ne uni pe toți la un anumit nivel, vom continua să suportăm tot mai multe suferințe. Deci, care este soluția?

Soluția nu este să încercăm să stabilim unitatea la același nivel al dezacordurilor noastre, ci să ne ridicăm deasupra lor și să descoperim un nou tip de realitate în care ne conectăm pozitiv, deasupra divergențelor noastre.

Legile naturii acționează în așa fel încât, dacă încercăm să ne ridicăm deasupra a ceea ce ne separă, atunci obținem sprijinul naturii pentru a ne ajuta. Într-o asemenea înclinație și efort descoperim forțe pozitive care locuiesc în natură, care așteaptă ca noi să le activăm, prin efortul nostru comun de a ne conecta deasupra diferențelor dintre noi.

Punând în acțiune mișcări regulate de unire, vom descoperi soluția pentru depășirea oricărui dezacord și conflict. Vom dezvălui că, deși diferim în caracteristicile noastre naturale individuale, o tendință comună de a ne conecta pozitiv deasupra diferențelor noastre este capabilă să dețină o importanță mai mare și acest lucru ne va oferi puterea de a ne uni.

Atunci vom crea o formă de unitate în care ne susținem reciproc. Vom putea să recunoaștem sentimentele noastre negative și critice față de ceilalți și să ne unim deasupra lor. Ne va permite să vedem o lume armonioasă, întreagă și echilibrată, fiecare dintre noi acționând ca celule și organe dintr-un singur corp, participând împreună ca unul, la crearea unei societăți formate din oameni uniți, fericiți, încrezători și siguri.